Sfinţirea bisericii „Naşterea Maicii Domnului” din Rediu, jud. Cluj

publicat la 11 octombrie 2007 în Ştiri

O nouă biserică, cu hramul „Naşterii Maicii Domnului”, a fost sfinţită în Eparhia de Cluj-Gherla, la Rediu, jud. Cluj. Evenimentul a avut loc duminică 7 oct. a.c., şi s-a desfăşurat în prezenţa a peste 500 de credincioşi din Rediu şi împrejurimi, dar şi din Turda şi Cluj-Napoca. Un grup de aprox. 100 greco-catolici au sosit din parohia Aiton, cu prapori şi steag în frunte, pentru a se alătura în rugăciune comunităţii din Rediu, ambele parohii fiind păstorite de pr. Vasile Perde. Preasfinţia Sa Florentin Crihălmeanu, preoţii şi studenţii care-l însoţeau, au fost primiţi la intrarea în sat cu alai de sărbătoare, de-a lungul drumului oamenii şi-au împodobit porţile caselor cu icoane, ştergare şi covoare bogat ornamentate, pentru a-şi exprima bucuria primirii de oaspeţi.

Ierarhul şi a preoţii care-l însoţeau, au fost întâmpinaţi în faţa bisericii de către parohul şi credincioşii parohiei din Rediu împreună cu primarul localităţii, dl. Făgădar Nicolae şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor locale. Copii în port popular au oferit Preasfinţiei Sale flori şi l-au salutat, precum se obişnuia şi odinioară, înainte de prigoana începută în 1948. Un cuvânt de bun-venit a rostit pr. Ilie Rusan, Protopop de Turda. Programul a continuat prin Ceremonia Sfinţirii bisericii şi Sfânta Liturghie Arhierească, Înaltul Ierarh avându-i alături pe cei 10 preoţi prezenţi dar şi tineri teologi care au ajutat slujind la altar, prin cântări şi rugăciune. În predica la Sfânta Liturghie, PS Florentin a meditat asupra Evangheliei duminecii, „Învierea fiului văduvei din Nain”, text care ilustrează biruinţa vieţii asupra morţii: „convoiul morţii” – procesiunea de înmormântare a fiului văduvei, se întâlneşte cu „convoiul vieţii” – Isus Hristos şi ucenicii săi, iar Mântuitorul îl readuce la viaţă pe tânărul mort şi îl dă înapoi mamei sale, pentru a-i fi mângâiere la bătrâneţe.

După celebrarea Sfintei Liturghii evenimentul inaugurării noii biserici a fost marcat printr-o cuvântare rostită de pr. Matei Boilă, cunoscut luptător al bisericii în catacombe, cunoscător al Luminii lui Hristos revărsată în întunericul celulei de închisoare. Redăm din cuvintele pline de încărcătura emoţiei momentului: „…Putem afirma, fără a fi prezumţioşi, că în acţiunea împotriva credinţei lui Hristos, comunismul s-a împiedicat în primul rând de biserica noastră. Ea a fost prima şi cel mai direct lovită. De ce? Explicaţii ca: biserica noastră, mai ales prin ierarhii ei sfinţi, s-a opus fără nici o concesie, acţiunilor de păgânizare a societăţii noastre; sau ascultarea faţă de Papă, care era în afara sferei în care comunismul era atotputernic şi care făcea din biserica greco-catolică o cetate a creştinismului de neclintit, precum şi alte explicaţii pot fi valabile, dar nu suficiente pentru a justifica duritatea atacurilor ateismului bolşevic cu prioritate îndreptate împotriva ei.

Cred cu toată puterea că acest asalt demonic s-a datorat următoarelor cauze: A existat aici, în viitoarea grădină a Maicii Domnului, un loc în care credinţa şi cultul Maicii noastre sfinte a fost deosebit de puternic. Aş aminti aici un amănunt, neînsemnat ca toate amănuntele, dar semnificativ în acest sens. În mod frecvent se întâmpla ca un drumeţ care întâlnea cosaşi sau prăşitori pe plaiurile Maramureşului, întrebând cât mai este până la intrarea în satul proxim, să primească următorul răspuns: ’Apoi, frate, cam preţ de două Rozare’.”

„În al doilea rând, aici, sute şi mii de credincioşi se împărtăşeau săptămânal sau zilnic. Desigur: cultul Maicii Domnului şi viaţa intensă euharistică au constituit motivele pentru care diavolul, prin slugile sale bolşevice, a lovit cu precădere Biserica Greco-Catolică şi continuă să o lovească. Dar chiar aceste împrejurări care ne-au lovit şi ne lovesc în continuare mă fac să fiu sigur de biruinţa noastră, a celor care auzim acum glasul lui Isus: ’Nu vă temeţi! Eu am biruit lumea’. (…) M-am întrebat cum vom putea mulţumi părintelui Vasile că ne-a prilejuit, prin munca şi credinţa lui, bucuria de a ne strânge din nou într-o biserică frumoasă, întru preaslăvirea lui Dumnezeu. Mi-am dat însă seama că, în ceea ce-l priveşte pe părintele Vasile, răsplata dorită de noi a primit-o deja, auzind din nou în lumina credinţei, cuvintele lui Isus pe care le-am auzit cu toţii în Evanghelia învierii fetei lui Iair: ’Iată – comunitatea sfântă a voastră, pe care au omorât-o slugile diavolului, acum este din nou vie – am înviat-o Eu, dă-i de mâncare: hrană pentru viaţa veşnică fericitoare: sfânta cuminecare’. Dumnezeu să vă binecuvânteze şi să binecuvânteze comunitatea voastră sfântă, parte din Biserica lui Hristos, din trupul Său mistic şi să vă primească pentru totdeauna în grădina Raiului, în colţul Maicii Domnului.” (Pr. Matei Boilă)

Parohia greco-catolică din Rediu s-a înfiinţat în urmă cu sute de ani, la scurt timp după Unirea cu Roma de la 1700. În prezent are 60 de credincioşi, cei care au acceptat după căderea comunismului să revină la biserica din care au făcut parte ei şi strămoşii lor. Vechea biserică parohială din sat, fostă greco-catolică, este în folosinţa parohiei ortodoxe şi deşi a fost revendicată, nu se doreşte retrocedarea ei. Neavând unde să-şi desfăşoare programul liturgic, preotul şi credincioşii greco-catolici se adunau pentru sfintele slujbe într-o casă a unui bun credincios, casă care a devenit neîncăpătoare. Această situaţie a durat timp de 11 ani. Prin hotărâre comună, pr. Vasile Perde şi credincioşii greco-catolici din Rediu au decis că trebuie să-şi construiască o biserică nouă şi s-au rugat cu toţii ca visul lor să devină realitate, participând totodată, cât a putut fiecare, la împlinirea acestui vis. Ei au preferat să păstreze buna-înţelegere şi colaborare cu comunitatea ortodoxă şi să-şi clădească o biserică nouă, nădăjduind totuşi că prin dialog frăţesc în spiritul adevărului, se va găsi o cale de reparare a nedreptăţilor trecutului.

Construirea noii biserici a fost hotărâtă şi datorită tristei realităţi pe care a exprimat-o pr. Perde prin întrebarea: „Care comunitate ortodoxă a acceptat de bună voie să iasă din biserica ce nu-i aparţinea şi să o lase proprietarilor de drept?” Aceasta exceptând cazul Banatului, unde prin bunăvoinţa Mitropolitului ortodox Nicolae Corneanu, toate bisericile foste greco-catolice au fost retrocedate Bisericii Greco-Catolice. Construirea bisericii din Rediu s-a făcut în timp record, fiind necesare doar 62 de zile până la finalizarea ei. Acum este pregătită, sfinţită, în haină se sărbătoare, gata să devină „izvor de viaţă” pentru întreaga comunitate de credincioşi păstorită de pr. Vasile Perde. În semn de apreciere pentru această realizare, dar şi spre a reaminti tuturor celor prezenţi importanţa Unirii cu Roma, PS Florentin a înmânat, în încheierea manifestării, părintelui paroh din Rediu, o medalie cu chipul Sfântului Părinte Papa Benedict al XVI-lea, Capul văzut al Bisericii. Sărbătoarea comunităţii greco-catolice din Rediu s-a încheiat printr-o agapă fraternă, prilej de împărtăşire a bucuriei din suflete, dar şi de apreciere a bucatelor tradiţionale generos oferite de familiile de credincioşi.

V. S. – DIRMM

Fotografii de la eveniment au fost publicate aici.

Exprimaţi-vă opinia

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *