Vizită pastorală în Parohia „Buna Vestire” din cartierul clujean Mărăşti

publicat la 1 aprilie 2008 în Ştiri

imgParohia greco-catolică "Buna Vestire" din Cluj-Napoca, cart. Mărăşti, a serbat hramul bisericii parohiale ce se construieşte pe str. Călan f.n., în ziua de duminică, 30 martie a.c. (prima duminică după Sărbătoarea Bunei Vestiri). Cu acest prilej Episcopul Eparhial de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu, a celebrat Sfânta Liturghie în capela din demisolul bisericii, dând curs invitaţiei pr. paroh Grigore Ciupe şi credincioşilor parohiei.

La masa altarului au concelebrat 7 preoţi, prezenţi pentru a sărbători împreună cu comunitatea din Mărăşti o veste-bună, aceea a împlinirii unui frumos drum de jertfă şi rugăciune prin care, în curând o nouă biserică greco-catolică va putea fi finalizată şi sfinţită în Cluj-Napoca.

Prima Sfântă Liturghie Arhierească a fost celebrată împreună cu credincioşii parohiei nou-înfiinţate, în anul jubiliar 2000, într-o casă improvizată de lemn ce se află şi în prezent lângă biserica în construcţie. Mai târziu, din anul 2002 a început construirea noii biserici, fiind finalizată şi dată în folosinţă capela de la demisol.

În cea de-a III-a duminică a Postului cel Mare şi Sfânt, la jumătatea drumului de pregătire pentru Sărbătoarea Învierii, Biserica propune o staţiune la umbra crucii: închinarea la Sfânta Cruce. Despre Cruce a meditat PS Florentin la predica de la Sfânta Liturghie, arătând că acest instrument de tortură are origini asiriene, foarte îndepărtate în timp: "Crucea ca şi instrument de tortură este într-adevăr înfricoşător. Prizonierul sau cel osândit la moarte prin răstignire, moare prin sufocare, deşi, paradoxal, nimeni nu îi ia oxigenul, nu există aparent nici o constrângere exterioară, dar moare sub efectul propriei greutăţi a trupului, moare pentru că nu mai poate expira aerul pe care l-a inspirat. Este o moarte într-adevăr chinuitoare, o moarte care durează ore în şir, o moarte care, pentru cei care ştiau ce înseamnă, este îngrozitoare. Aceasta este moartea pe care Dumnezeu a pregătit-o pentru Fiul său."

Preasfinţia Sa a explicat în continuare motivul pentru care Dumnezeu a scăpat pe fiul lui Isac de la moarte, dar pe Fiul Său iubit nu L-a scăpat: "Pentru că Dumnezeu a dorit ca Fiul Său să ia asupra Sa toate păcatele lumii dintotdeauna şi de pretutindeni. Acestea nu sunt puţine. Dacă planeta noastră se îndreaptă astăzi spre cca. 6 miliarde de oameni, gândiţi-vă la păcatele tuturor acestor oameni, dar gândiţi-vă şi la păcatele zecilor şi zecilor de miliarde care au existat mai înainte de toţi cei care vieţuim aici, pe pământ, şi să ne gândim la zecile şi zecile de miliarde de oameni care vor exista după dispariţia noastră de pe acest pământ, dacă Domnul va binevoi. Iată ce înseamnă actul Răscumpărării, a putea purta toate aceste păcate care mai pot fi înmulţite cu cifra păcatelor noastre şi cu toate păcatele omenirii – fiecare dintre aceşti oameni, sute de miliarde, fiecare are la rândul său mii sau milioane de păcate. Iată de ce a fost nevoie de o astfel de moarte pe lemnul Crucii. (…)

Cardinalul Newman, un anglican convertit la catolicism, în scrierile sale explică foarte frumos şi profund momentul Crucii, ca fiind momentul în care Mântuitorul a avut viziunea tuturor păcatelor acestei lumi. El spune: «Cu siguranţă, mai chinuitoare decât tortura fizică a fost această viziune a tuturor păcatelor lumii, o viziune a păcatelor întregii umanităţi, ca fiind propriile păcate pe care le-a asumat, deşi avea conştiinţa nevinovăţiei Sale». Vă daţi seama de încărcarea psihologică, la nivel mental, a unei persoane care se simte încărcată de toate aceste păcate. Încercaţi să alăturaţi la durerea fizică, la batjocură, la pălmuire, şi această tortură interioară, mentală, sufletească. Dumnezeu fiind, pus în faţa creaţiei mâinilor Sale. Dumnezeu, în faţa omului creat de El ca şi chip şi asemănare, Dumnezeu cel întreit Sfânt, în faţa omului pervertit de păcat.

Iată care este rolul crucii, iată importanţa crucii, iată de ce noi, creştinii, ne începem ziua sub semnul crucii şi ne-o încheiem sub semnul crucii. Ne începem viaţa sub semnul crucii, prin Botez, şi ne-o încheiem sub semnul crucii prin dezlegarea de păcate pe care o primim la înmormântare. Semnul crucii este de fapt toiagul nostru de sprijin în acest pelerinaj pământesc, semnul crucii este semnul pe care fiecare dintre noi trebuie să-l purtăm în sufletele noastre."

În încheierea sărbătorii din cartierul clujean Mărăşti, pr. paroh Grigore Ciupe a adresat Episcopului şi invitaţilor un cuvânt de mulţumire, care a inclus şi o descriere a "căii crucii" străbătută până aici în lucrarea ridicării bisericii, lucrare ce s-a desfăşurat prin ajutor financiar oferit de diverse surse, mai ales organizaţiile Kirche in not şi Renovabis, dar şi de Guvernul României – prin contribuţia d-lui deputat Horea Uioreanu, credincios greco-catolic prezent la celebrare – sprijin substanţial, care va grăbi momentul sfinţirii lăcaşului de cult cu hramul "Buna Vestire".

PS Florentin a reamintit despre aniversarea, în acea zi de duminică, a Înalt Preasfinţiei Sale George Guţiu, Arhiepiscop Ad Personam, la împlinirea frumoasei vârste de 84 de ani. Preasfinţia Sa a făcut un îndemn la rugăciune, pentru cel care a condus Eparhia de Cluj-Gherla între anii 1990-2002, în lumina libertăţii dobândite prin jertfa crucii anilor de închisoare.

VS – Biroul de presă

img1

Exprimaţi-vă opinia

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *