Moaştele Fericitului Ieremia Valahul – „pelerinul iubirii” vor fi aduse şi în Cluj-Napoca

publicat la 23 mai 2008 în Ştiri

Moaştele Fericitului Ieremia Valahul, primul român ridicat oficial de Biserica Catolică la cinstea altarelor, vor fi aduse, sâmbătă şi duminică-24, 25 mai a.c., şi la Capela "Sfântul Iosif" a viitoarei Catedrale greco-catolice din piaţa Cipariu, Cluj-Napoca.

Racla cu Sfintele Moaşte însoţită de Călugări Capucini, va poposi în Cluj-Napoca sâmbătă, 24 mai a.c. la ora 17.00, unde va fi întâmpinată de Parohii capelei, Pr. Mircea Marţian şi Pr. Titus Sas, preoţi şi credincioşi din Cluj-Napoca şi împrejurimi.

După Oficiul de Primire, credincioşii vor participa la Sfânta Liturghie şi apoi vor putea trece prin faţa raclei cu Sfintele Moaşte pentru a se ruga. La ora 20.00, Părinţii Capucini vor prezenta un film despre Fericitul Ieremia, care va fi urmat de un program de rugăciune cu tinerii din Grupul "Triumful Inimii Neprihănite".

Duminică, 25 mai a.c., în capela catedralei în construcţie din piaţa Cipariu, se vor desfăşura Sfintele Liturghii de la orele 8.30 şi 10.00, mulţi preoţi şi credincioşi vor veni să aducă laudă lui Dumnezeu şi să ceară mijlocirea Fericitului. La Sfânta Liturghie a copiilor de la ora 11.30, capela va fi plină de copii, care vor cânta Domnului şi se vor bucura de prezenţa Fericitului Ieremia în mijlocul lor.

După un nou interval de timp acordat venerării moaştelor, va fi rândul credincioşilor romano-catolici clujeni să coordoneze un program de rugăciune, care va începe la ora 17.30, prin Sfânta Liturghie în rit latin, în limba română.

În fiecare seară Capela va fi deschisă atâta timp cât vor fi prezenţi credincioşi pentru venerarea Sfintelor Moaşte.

După programul obişnuit de dimineaţa, la ora 10.00, racla cu moaştele Fericitului Ieremia îşi va continua pelerinajul spre Alba-Iulia şi apoi mai departe (v. Anexa 3).

Pelerinajul Moaştelor Fericitului Ieremia se va încheia sâmbătă, 31 mai, la ora 9, când vor fi primite în sanctuarul Fericitul Ieremia de la Oneşti, la ora 9.30, de către Episcopul de Iaşi, Petru Gherghel, comunitatea Fraţilor Capucini, autorităţile locale şi credincioşi.

La ora 11, la Oneşti se va celebra Sfânta Liturghie, după care moaştele vor fi aşezate în criptă, unde vor rămâne definitiv spre venerare.

La sosirea Fericitului Ieremia la destinaţia sa de la Oneşti, va fi de faţă şi Preasfinţia Sa Florentin Crihălmeanu, Episcopul de Cluj-Gherla, care va asista la ceremonia întâmpinării primului Fericit român.

În aceste momente solemne, Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla se va ruga lui Dumnezeu pentru finalizarea Procesului de Beatificare a Episcopilor români, ce şi-au mărturisit credinţa în unire cu Sfântul Părinte, în închisorile comuniste. Astfel, la timpul rânduit, credincioşii catolici şi greco-catolici români, alături de Fericitul Ieremia Valahul, vor putea să-i venereze ca mijlocitori la Tronul Tatălui Ceresc şi pe Episcopii: Valeriu Traian Frenţiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie, Tit Liviu Chinezu (greco-catolici), Anton Durcovici (romano-catolic) ş.a.

În timpul Pontificatului său, şi Sfântul Părinte Ioan-Paul al II-lea şi-a exprimat în repetate rânduri dorinţa ca martirii şi mărturisitorii Bisericii Catolice şi Greco-Catolice din România să fie ridicaţi cât mai curând la cinstea altarelor.

Revenirea în ţară a Fericitului Ieremia Valahul este un semn de bucurie, o întărirea a speranţei că porţile cerului se deschid, iar lumina sfinţilor români se revarsă tot mai mult peste România.

Viorica Sabo, redactor
Episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla

Pe larg despre Sfântul Ieremia şi întoarcerea sa în România se poate citi pe sit-ul diecezei de Iaşi, la: http://www.ercis.ro/actualitate/ieremia.asp , şi pe sit-ul de ştiri catolic, www.catholica.ro

image001

Fericitul Ieremia s-a născut într-un cătun din Moldova (Valahia Minoră) – România – la 29 iunie 1556, din părinţii Stoica Costist şi Margareta, născută Bărbat. La botez primeşte numele de Ioan şi este primul din cei şase fraţi.

A primit în familie prima educaţie creştină. La 18 ani părăseşte patria şi merge în Italia "unde se află papa şi sunt călugări sfinţi". După un drum anevoios, cu multe încercări, a ajuns la Bari unde a lucrat într-o farmacie. A plecat de la Bari dorind să ajungă la Roma, dar luminat de providenţă s-a oprit la Napoli, unde a intrat în mânăstirea Capucinilor primind numele de Ieremia, la 8 mai 1578.

Fiind însărcinat să-i îngrijească pe fraţii bolnavi din mânăstirea Sfântul Efrem cel Nou din Napoli, îi slujeşte timp de 40 de ani cu aleasă blândeţe şi mare dăruire. Clerici şi laici, îmbolnăvindu-se, cer să fie vizitaţi de fratele Ieremia; tocmai vizitând un bolnav în iarna anului jubiliar 1625, moare la 5 martie.

Imediat după înmormântarea fratelui Ieremia, invocând numele său şi trecând pe la mormântul lui, mulţi credincioşi au avut parte de minuni, motiv pentru care se găsesc 146 de documente cu mărturii directe.

La 18 decembrie 1959 papa Ioan al XXIII-lea îi declară eroicitatea virtuţilor. La 30 octombrie 1983, Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea l-a ridicat pe fratele Ieremia Valahul la cinstea altarelor, declarându-l "Fericit", în cadrul unei ceremonii solemne care a avut loc în Piaţa "Sfântul Petru" din Roma.

"Fericitul Ieremia, venind din România în Italia, a unit prin trăirea sa istorică Orientul cu Occidentul, trasând o punte simbolică între popoare şi între Bisericile creştine" spunea Sfântul Părinte Ioan Paul al II-lea la ritul sacru al declarării sale de fericit (O.R., 31 octombrie 1983, p. 2).

Fericitul Ieremia a ajuns în ţară după 430 de ani.

În anul 1992, la invitaţia lui PS Petru Gherghel, Episcop de Iaşi, în România a fost trimis un grup de fraţi capucini, ce s-a stabilit la Oneşti, locul prin care se crede şi se ştie că a trecut tânărul Ioan – Fericitul Ieremia, spre Italia. În perioada rămânerii fraţilor capucini la Oneşti, ei au creat cadrul unei opere de spiritualitate franciscană capucină, au ridicat un seminar şi un convent în imediata vecinătate a sanctuarului, dorit şi gândit pentru a putea să-l primească pe fericitul Ieremia, care urma să se întoarcă acasă şi să rămână în mijlocul poporului de unde a plecat în anul 1574, reunind astfel prin iubirea sa Orientul cu Occidentul, Italia cu România.

"Acum Fericitul Ieremia se întoarce acasă cu trupul său, cu aureola sa de sfinţenie şi cu mesajul său pentru a-i invita pe toţi la unire." – se arată în ultima scrisoare circulară semnată de PS Petru Gherghel, Episcop de Iaşi

Pagini: 1 2 3 4

Exprimaţi-vă opinia

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *