Întrunirea Adunării Eparhiale în Eparhia de Cluj-Gherla, pentru întâia dată după anul 1948

publicat la 19 noiembrie 2008 în Ştiri

În premieră pentru Eparhia de Cluj-Gherla, în zilele de 15-16 noiembrie 2008, a avut loc Adunarea Eparhială dedicată sărbătoririi a 155 de ani de la promulgarea Documentului Ad Apostolicam Sedem, prin care a fost întemeiată Eparhia de Gherla (Armenopoli), de către Papa Pius al IX-lea, la 26 noiembrie 1853.

Programul, la care au participat consilierii eparhiali, preoţii protopopi ai Eparhiei, credincioşi laici, a început sâmbătă, 15 noiembrie, în capela Sf. Iosif din incinta catedralei în construcţie din Piaţa Cipariu, printr-un Te Deum – rugăciune special pregătită pentru acest eveniment din viaţa Bisericii. A urmat conferinţa despre "Semnificaţia Adunării Eparhiale", susţinută de Mons. Mihai Todea, Vicar General, o explicaţie din punct de vedere canonic a acestei adunări: "Primele atestări documentare despre Sinoadele eparhiale, numite astăzi Adunări eparhiale, ca manifestare a unităţii preoţilor reuniţi în jurul Episcopului le avem în Orientul creştin începând cu secolul al IV-lea, iar în Occident începând cu secolul al VI-lea".

De asemenea, s-a arătat că "În pregătirea Adunării eparhiale trebuie să fie implicată întreaga comunitate, adică toate structurile şi toţi membrii Eparhiei, la fel şi în toate fazele lucrărilor adunării. Adunarea eparhială trebuie să fie pregătită cu grijă, mai întâi de toate prin elaborarea materiei sau a chestiunilor care vor fi dezbătute şi prin implicarea credincioşilor mai ales prin intermediul informărilor publice, prin predicarea repetată a importanţei unui astfel de eveniment şi mai ales printr-o intensă rugăciune pentru buna reuşită a unei astfel de iniţiative. Episcopul eparhial poate institui comisii pregătitoare, compuse din toate categoriile de credincioşi creştini, care trebuie să studieze materia propusă spre analizare adunării, să redacteze schemele documentelor care vor fi supuse dezbaterii în cadrul plenului Adunării Eparhiale".

A urmat alocuţiunea " 155 de ani de la întemeierea Eparhiei de Gherla" a PS Florentin Crihălmeanu, Episcop de Cluj-Gherla, care a parcurs documentele pontificale fundamentale ale Eparhiei de Gherla şi apoi de Cluj-Gherla, mai precis Bula Pontificală Ad Apostolicam Sedem de întemeiere a Eparhiei, promulgată la 26 noiembrie 1853, şi Constituţia Apostolică Solemni Conventione, din 5 iunie 1930, prin care sediul episcopal s-a mutat de la Gherla la Cluj. Au fost enumerate câteva idei asupra acestor documente fundamentale, adevărate acte de naştere ale Eparhiei.

Despre originalul documentului de întemeiere a Eparhiei, Bula "Ad Apostolicam Sedem", PS Florentin a arătat: "În general există documentul original şi câteva copii notariale, eventual copii ulterioare. Documentele originale sunt trimise destinatarului, în cazul nostru, Episcopului de Armenopoli, Ioan Alexi. Odată cu schimbarea sediului episcopal, de la Gherla la Cluj, în 1930, Bula Pontificală a trecut în arhiva diecezană din Cluj, după cum consemnează şi canonicul Victor Bojor, în cartea sa ’Episcopii Eparhiei de Cluj-Gherla’. Ne punem întrebarea unde se află acum acest document? Cercetările făcute de specialişti au arătat că documentul nu se află nici în arhivele naţionale, Cluj, nici în arhivele din Alba-Iulia. Poate fi într-o arhivă particulară nedeschisă încă. Nu excludem posibilitatea ca documentele arhivei Episcopiei din Cluj să se fi pierdut în momente de tristă amintire, când, după unii martori oculari, au fost încărcate cu lopata în camioane şi duse de la sediul episcopal".

img35

Un alt punct important din cadrul textului este faptul că "se precizează, în virtutea obligaţiilor pastorale, grija faţă de naţiunea românilor locuitori ai Transilvaniei, care mărturisesc credinţa catolică şi urmează ritul grec şi care sunt supuşi la multe capcane din partea schismaticilor, pentru a fi îndepărtaţi de Scaunul Apostolic. Dintre cele trei Bule Pontificale ce poartă aceeaşi dată, 26 noiembrie 1853, şi anume: ’Ecclesiam Christi’, de întemeiere a Mitropoliei de Făgăraş şi Alba Iulia, ’Apostolicum Ministerium’ de întemeiere a Eparhiei cu sediul la Lugoj, Bula ’Ad Apostolicam Sedem’ este singura care conţine această sintagmă despre naţiunea românilor. Iată deci că un document de la 1853 vorbeşte despre existenţa unei naţiuni româneşti în Transilvania. Pontiful Roman, referindu-se la parohiile desprinse de pe teritoriul Eparhiei de Muncaci, menţionează: ’cu aceeaşi autoritate apostolică, am dorit să scot şi să separ pentru veşnicie parohii dintre cele majoritar de limbă română’, deci Bula ’Ad Apostolicam Sedem’ are în vedere parohiile de limbă română. Astfel, în anul 1853, mai înainte de existenţa României Mari sau a unui stat românesc, Sfântul Scaun are ideea existenţei unor populaţii de limbă şi naţiune română în Transilvania. Rezultă şi dorinţa de a aduna vorbitorii de limbă română sub aceeaşi jurisdicţie spirituală nu străină, ci românească şi de rit oriental, nu latin.

PS Florentin arată în concluzie: "Acest moment a întărit unirea românilor cu Biserica Romei. Dacă vom considera Sfânta Unire de la 1700 ca o primă etapă a acestui proces, iar recunoaşterea Eparhiei de Făgăraş, 17 mai 1721, prin Bula ’Rationi Congruit’ şi în 17 iulie 1777, întemeierea Episcopiei de Oradea-Mare, prin Bula ’Indefesum’, o a doua etapă, atunci documentele pontificale din 1853 marchează o a treia etapă în procesul consolidării şi desăvârşirii unirii cu Biserica Romei – este etapa autonomiei faţă de jurisdicţiile străine şi dependenţa directă de Scaunul Apostolic Roman.

Câteva idei despre Constituţia Apostolică "Solemni Conventione": "este o rearondare atât a diecezelor de rit latin, cât şi a diecezelor de rit greco-român. Acest document marchează întemeierea Diecezei latine de Timişoara ca şi sufragană a Diecezei de Bucureşti şi întemeierea unei noi dieceze pentru Provincia Mitropolitană de Făgăraş şi Alba-Iulia, Dieceza de rit greco-român a Maramureşului, prin dezmembrarea unor parohii din Arhidieceza de Făgăraş şi Alba Iulia, din Dieceza de Gherla şi din Dieceza de Oradea Mare. Documentul este foarte important pentru că aduce o nouă etapă în dezvoltarea Eparhiei de Gherla: la 15 august 1930, sediul episcopal al Eparhiei de Gherla va fi mutat în Cluj, iar Eparhia se va numi de Cluj-Gherla. Catedrala şi capitlul catedral se vor muta în biserica cu hramul ’Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Isus Hristos’, în oraşul Cluj, care este ridicată la gradul şi onoarea de biserică-catedrală, păstrând titlul de co-catedrală pentru biserica catedrală din Gherla".

img34

Pentru o mai bună aprofundare a semnificaţiei şi importanţei momentelor aniversare pe care Eparhia de Cluj-Gherla le traversează, organizatorii au pregătit fiecărui invitat câte o mapă conţinând: textul rugăciunii Te Deum, o variantă a Şematismului actual al Eparhiei (pentru protopopi), câte o fotocopie cu documentele fundamentale ale Eparhiei, cartoline cu chipul întâiului Episcop Ioan Alexi şi al Papei Pius al IX-lea, precum şi al actualului Papă Benedict al XVI-lea şi al Episcopului Florentin Crihălmeanu. De asemenea, mapa a cuprins un chestionar şi un mesaj "de mulţumire şi recunoştinţă" adresat cu acest prilej tuturor membrilor Adunării Eparhiale, de către Episcopul Eparhial Florentin.

În mesaj, PS Florentin aminteşte momentele cele mai semnificative din viaţa Eparhiei precum şi personalităţile care au avut un rol în dezvoltarea şi înflorirea ei, cum ar fi: Papa Ioan Paul al II-lea; Papa Benedict al XVI-lea, actualul Pontif roman; Eminenţa Sa Cardinalul Leonardo Sandri, Prefectul Congregaţiei pentru Bisericile Orientale; dar şi Întâistătătorul Bisericii noastre, Preafericitul Părinte Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major de Făgăraş şi Alba-Iulia; Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop George Guţiu şi fraţii Episcopi împreună slujitori. Sunt amintiţi mai cu seamă cei rămaşi fideli credinţei lor în timpul prigoanei comuniste, adevăraţi mărturisitori şi martiri pentru credinţă şi pentru unitatea cu Biserica Romei. Sunt amintiţi şi toţi binefăcătorii din ţară şi de peste hotare, întregul cler şi persoanele consacrate. Pentru toţi, clerici şi laici, un gând de rugăciune şi mulţumire pentru tot ceea ce s-a realizat bun, pentru bucuria de a fi colaborat "întru acelaşi ideal: edificarea Bisericii lui Hristos şi mântuirea sufletelor".

Manifestarea a continuat cu o video-proiecţie cu imagini din viaţa Eparhiei, moment urmat de decernarea unor diplome omagiale persoanelor care s-au remarcat printr-o contribuţie deosebită la edificarea Eparhiei în ultimii ani. Întregul programul al Adunării Eparhiale a fost însoţit de acorduri ale Corului Jubilate al capelei Sf. Iosif. În încheiere, PS Florentin a binecuvântat spaţiul alocat noii librării eparhiale, care şi-a deschis porţile marcând un nou început în transmiterea mesajului creştin prin intermediul cărţii. A urmat o agapă fraternă pentru toţi participanţii.

După-amiază, la sediul Episcopiei de pe str. Moţilor, s-a vizitat Expoziţia "Episcopii Eparhiei de Gherla, în prezent Cluj-Gherla" iar la catedrala episcopală, de la ora 18, a fost celebrată Vecernia, urmată de un concert al Corului "Magnificat" dirijat de prof. Alexandru Suciu. Acţiunile Adunării Eparhiale s-au încheiat duminică, 16 noiembrie, prin Sfânta Liturghie celebrată la Catedrala Schimbarea la Faţă, de Episcopul eparhial, alături de Mons. Mihai Todea, Vicar general, împreună cu un sobor de preoţi. Răspunsurile liturgice au fost date de Corul Angeli, dirijat de Angela David.

În cadrul celebrării liturgice, PS Florentin a evocat memoria celor 8 Episcopi care l-au precedat pe tronul Eparhiei de Gherla, acum Cluj-Gherla: Episcopul Ioan Alexi (1853-1862); Episcopul Ioan Vancea de Buteasa (1865-1869); Episcopul Mihai Pavel (1873-1879); Episcopul Ioan Sabo (1879-1911); Episcopul Vasile Hossu (1912-1916); Episcopul Iuliu Hossu (1917-1970); Episcopul Ioan Chertes (1949-1990) şi Episcopul George Guţiu (1990-2002). Au fost amintite meritele lor şi neobosita luptă pe care au dus-o pentru mântuirea sufletelor şi pentru propăşirea neamului românesc. A fost amintit momentul 1 decembrie 1918, de la care se împlinesc 90 de ani, când un Episcop al Eparhiei de Gherla, IPS Iuliu Hossu, a avut fericita ocazie de a da citire "Rezoluţiunii Adunării Naţionale de la Alba-Iulia", prin care s-a întemeiat România Mare. Idealul pe care toţi Episcopii Eparhiei de Cluj-Gherla l-au purtat mereu în suflete şi în rugăciunea lor a fost cel al unităţii şi al libertăţii trăite la lumina credinţei.

Viorica Sabo, redactor
Biroul de presă

album foto

Exprimaţi-vă opinia

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *