Vizita ad limina Apostolorum a Episcopilor din România (8-13 februarie 2010)

publicat la 9 februarie 2010 în Ştiri

Vizita ad limina Apostolorum se desfăşoară conform Canonului 208, care stabileşte că „Episcopul eparhial care îşi exercită puterea în limitele teritoriului Bisericii Patriarhale, în decurs de 5 ani de la înscăunarea sa, va efectua vizita la Roma pentru a venera mormintele Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel şi se va prezenta succesorului Sfântului Petru, Primatul Bisericii Universale”.

În spiritul canoanelor Bisericii, este urmată o tradiţie antică, despre care putem spune că începe chiar de la Sfântul Pavel – în Epistola către Galateni, când Apostolul spune, la capitolul 1, versetul 18: „După trei ani, m-am suit la Ierusalim ca să-l cunosc pe Chefa şi am rămas la el 15 zile”. Iar la capitolul 2, versetul 9: „cunoscând harul ce mi-a fost dat mie, Iacob şi Chefa şi Ioan, cei socotiţi a fi stâlpi, mi-au dat mie şi lui Barnaba mâna dreaptă spre unire cu ei pentru ca noi să bine-vestim la neamuri”.

Pe linia acestor tradiţii ale Bisericii, ne-am îndreptat şi noi, Episcopii greco-catolici, în aceste zile, spre Cetatea Eternă, pentru a împlini tripla finalitate a vizitei ad limina Apostolorum, şi anume: vizitarea mormântului Sfântului Petru, întâlnirea privată cu urmaşul în tronul Corifeului Apostolilor, Pontiful Roman Benedict al XVI-lea, şi diverse colocvii cu diferite Congregaţii şi Consilii ale Curiei Romane. Aşa cum ni s-a cerut, fiecare dintre noi a prezentat cu câteva luni înainte un raport al ultimilor 5 ani, care a fost primit de către dicasterele Curiei Romane interesate.

Trebuie să spunem că ultimele vizite ale Episcopilor Bisericii noastre Greco-Catolice în cadrul Conferinţei Episcopale Române şi împreună cu aceasta au fost realizate după momentul trecerii în legalitate a Bisericii noastre şi încheierea regimului de tristă memorie, în anul 1991, apoi în decembrie 1996, în februarie 2003, şi iată-ne acum în februarie 2010. Este, deci, a IV-a vizită ad limina Apostolorum după anii 1990.

Această vizită, ca semn palpabil al colegialităţii episcopale şi al comuniunii apostolice, se desfăşoară de fapt pe trei dimensiuni: o dimensiune sacră, care include caracterul de pelerinaj la mormintele Apostolilor Petru şi Pavel şi de fapt, toate rugăciunile pe care le facem împreună, celebrările liturgice din aceste zile; o altă dimensiune personală ce se realizează în timpul audienţei private cu Pontiful Roman, urmaşul Sf. Petru; şi o a treia dimensiune colegială, oferită de rugăciunile, colocviile şi schimburile de idei pe care Episcopii le au, în cadrul vizitelor pe care le săvârşesc la diferitele Congregaţii şi Consilii ale Curiei Romane.

Vizita ad limina Apostolorum este un timp de aprofundare a problemelor specifice fiecărei Eparhii, dar şi, în general, ale Bisericii Catolice şi Greco-Catolice din România. Vizita are o durată de o săptămână şi sunt prezenţi la Roma toţi membrii Conferinţei Episcopale din România.

Primul act despre care vorbeam, primul moment foarte important, este pelerinajul şi omagiul la mormintele Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, unde se celebrează Sfânta Liturghie, în Bazilica Vaticană, Mama Bisericilor, Bazilica Patriarhală, şi de asemenea în Bazilica San Paolo fuori le mura.

Al doilea moment, întâlnirea cu Sfântul Părinte, este momentul în care fiecare Episcop are ocazia de a discuta nemijlocit cu Sfântul Părinte şi a dezbate probleme importante, probleme care au caracter rezervat, probleme particulare ale fiecărei Dieceze sau Eparhii în parte.

Al treilea moment sunt vizitele după un program foarte bine stabilit la acele Congregaţii ale Curiei Romane la care au solicitat Episcopii un moment de discuţie sau de colocviu. Între acestea se află Congregaţia pentru Doctrina Credinţei, Congregaţia pentru Bisericile Orientale, Congregaţia pentru Institutele de Viaţă Consacrată, Secretariatul de Stat şi altele pe care le vom aminti în această săptămână la timpul potrivit. Toate acestea sunt ocazii pentru a discuta anumite probleme specifice Bisericilor, specifice Eparhiilor sau Diecezelor, a cere sau a difuza informaţii pentru o mai bună desfăşurare a activităţii pastorale în Biserică. Toate aceste organisme curiale, Congregaţii, Consilii Pontificale, sunt instrumente ordinare ale ministerului petrin şi care acţionează cu putere vicarială ordinară conferită de către Pontiful Roman.

Pentru noi este un moment de rugăciune, un moment de aprofundare a vocaţiei noastre de păstori ai Bisericii din România, este un moment de aprofundare a colegialităţii episcopale cu Episcopii din lumea întreagă şi în primul rând cu Episcopul Romei, capul văzut al Bisericii Catolice. De asemenea, Euharistia – Sfintele Liturghii pe care le vom celebra în aceste zile – ca Sacrament al unităţii, ne pune în comuniune cu întreaga linie a Pontifilor Romani, cu întreaga succesiune apostolică, începând de la Petru, din acest loc al martiriului care a devenit în timp şi o capitală a credinţei catolice, Roma. Prin aceasta, vizita noastră are şi un profund caracter de comuniune apostolică pe linia tradiţiei, dar şi între noi, ca succesori ai Apostolilor, şi cu cei care astăzi reprezintă autoritatea transmisă de Hristos Apostolilor.

Încredinţăm în rugăciuni, celor de acasă, aceste zile cu totul deosebite în care se iau decizii importante pentru viitorul Bisericii Catolice de rit latin şi de rit oriental, sau Greco-Catolice, din România.

† Florentin Crihălmeanu
Episcop de Cluj-Gherla

imagine

imagine

Exprimaţi-vă opinia

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *