Vizita ad limina a Episcopilor din România (miercuri, 10 februarie) II

publicat la 13 februarie 2010 în Ştiri

Vizita ad limina Apostolorum la Roma a Conferinţei Episcopilor din România, 8-13 februarie 2010

A III-a zi a vizitei ad limina Apostolorum – miercuri, 10 februarie 2010:

În continuare, la ora 11.45, am fost primiţi la Consiliul Pontifical pentru Cultură de către preşedintele acestui Consiliu, Mons. Gianfranco Ravasi, o persoană foarte bine cunoscută în Roma, fiind unul dintre cei mai mari biblişti cel puţin din Italia la ora actuală. Excelenţa Sa ne-a primit cu multă căldură şi bucurie, ne-a mulţumit pentru această vizită care îi onorează. A menţionat anumite aspecte care îl leagă de România, faptul că a primit şi un semn de onoare din partea preşedintelui României, şi a mai amintit alte legături pe care le-a avut şi cu alte ocazii cu unii dintre membrii Conferinţei Episcopale. Apoi a prezentat membrii dicasterului: subsecretarul, Mons. Melchor Sanchez, şi vicepreşedintele pentru bunuri culturale ale Bisericii, de asemenea şeful de birou Mons. Gergely Kovacs, care este de origine din România. A prezentat pe scurt, în continuare, câteva teme de bază pentru munca acestui dicaster, amintind că sunt 6 teme. Prima este raportul dintre credinţă şi ştiinţă – o adevărată instituţie dedicată acestei teme care are şi o revistă şi abordează teme legate de evoluţie, de cosmologie şi de neuro-ştiinţă.

A doua temă este raportul credinţă-artă, amintind întâlnirea care a avut loc în noiembrie anul trecut, la Roma, când Papa a primit 300 de artişti din întreaga lume – este o temă orientată spre artă, cultură, muzică, literatură, fotografie, cinematograf. Aici intră şi Comisia pentru bunuri culturale, recuperarea patrimoniului artistic-cultural şi păstrarea bunurilor culturale ale Bisericii cum ar fi arhive, biblioteci, muzee şi biserici. Tema a treia este limbaj şi comunicare în interiorul şi exteriorul Bisericii, formele noi de comunicare prin internet, informatică, televiziune, cinema – va avea loc o plenară a Consiliului Pontifical la care vor participa pe această temă experţi din întreaga lume. A patra temă este necredinţa, secularismul şi ateismul şi de asemenea, problema gravă a indiferentismului religios. A cincea temă – culturile din Asia şi Africa, promovându-se întâlniri, dialoguri, sesiuni ştiinţifice care ating aceste culturi. A şasea temă o constituie ştiinţele umane – nu doar filozofia ci şi economia, studiul fenomenelor sociale generale în cadrul acestui larg domeniu al economiei. Sunt de asemenea alte teme cu privire la problema limbajului tinerilor de azi, la sport ca fenomen cultural modern, cu privire la tradiţiile folclorice şi rolul lor în cultura contemporană, rugând Episcopii Conferinţei Episcopale din România să ofere anumite sugestii care consideră că pot ajuta pastoraţia acestui Dicaster.

imagine

După această prezentare s-a dat cuvântul Episcopilor. Preasfinţitul Virgil a salutat în numele Înalt Preasfinţitului Robu şi a Preafericitului Lucian şi a prezentat Conferinţa Episcopală din România în toată diversitatea ei. Apoi a amintit că România este o ţară de mare cultură, enumerând câteva nume semnificative: Cioran, Eliade, Brâncuşi ş.a., dar astăzi, în societatea contemporană, mulţi tineri talentaţi pleacă din România pentru că nu găsesc aici posibilitatea de a-şi valorifica talentul sau de a-şi câştiga un loc de muncă decent. Responsabilul Conferinţei Episcopale cu această problemă, PS Vasile Bizău, a făcut o foarte scurtă prezentare a acestui domeniu, invitând Episcopii diecezani să ia cuvântul. A luat cuvântul Preasfinţitul Florentin care a amintit despre problema recuperării bunurilor patrimoniale ale Eparhiilor greco-catolice, şi sigur, referindu-se aici nu atât de mult la edificiile de cult, cât la arhive, biblioteci, mobilier sau anumite picturi, statui, iconostase, care în parte au fost distruse sau au dispărut, dar în parte se află acum în utilizarea altor Biserici sau a statului, subliniind necesitatea recuperării acestora, pentru că ele fac parte din identitatea Bisericii noastre.

Monseniorul Ravasi a răspuns, arătând că în acest domeniu se împletesc diferite competenţe ale diferitelor dicasterii romane, între care şi Consiliul Pontifical pentru Unitatea Creştinilor. De asemenea, a arătat că există rezultate pozitive cu Biserica Ortodoxă Rusă, exprimând speranţa ca aceste raporturi să se poată extinde şi la alte Biserici Ortodoxe locale. A mulţumit pentru intervenţie şi a cerut îngăduinţa de a se interesa şi de a lua contactul şi cu alte dicastere pentru a vedea cum este mai potrivit să se acţioneze.

A vorbit în continuare Înalt Preasfinţitul Jakubinyi despre aniversarea Jubileului de 1000 de ani a Bisericii sui iuris al cărei Arhiepiscop este, prezentând o situaţie istorică şi culturală, evenimente, apariţii de cărţi legate de acest mare eveniment. S-a referit apoi la centrele de studii care există pe teritoriul Arhidiecezei de Alba-Iulia, precum şi la Biblioteca Batthyany din Alba Iulia, unul dintre faimoasele arhive cu manuscrise medievale din România.

Preasfinţitul Mesian, luând cuvântul, a arătat problemele specifice din Banat, arătând dificultăţile Bisericii Greco-Catolice care a fost practic suprimată de regimul comunist, dar după anul 1989, prin bunăvoinţa Eminenţei Sale Mitropolitul Nicolae Corneanu de Timişoara, cea mai mare parte din patrimoniul Bisericii Greco-Catolice al Eparhiei de Lugoj, respectiv arhive, cărţi, documente, a fost restituită. Există o relaţie ecumenică foarte bună; de asemenea, a vorbit despre atenţia pe care o acordă tineretului, amintind întâlniri diecezane şi naţionale, activităţi folclorice şi culturale. A luat apoi cuvântul Preasfinţitul Bocskei Laszlo din Oradea, care a vorbit despre revendicările patrimoniale legate de centrele culturale, despre arhive şi de asemenea despre un cimitir catolic din centrul oraşului care a fost practic şters de pe faţa pământului.

Excelenţa Sa Ravasi a vorbit despre dialogul cu arta, cu muzica în particular, arătând că trebuie să se dialogheze cu cultura europeană. De asemenea, a vorbit despre iniţiativa unei noi comisii care va trebui să elaboreze documentaţie despre artă şi arhitectură liturgică ţinând cont de două direcţii: păstrarea şi tutelarea trecutului şi noile edificii care trebuie să fie după stiluri arhitectonice noi, dar să păstreze elementele esenţiale ale credinţei catolice.

După masa de prânz, la ora 16, Episcopii s-au regăsit în Bazilica patriarhală San Paolo fuori le mura, pentru celebrarea Sfintei Liturghii. S-a celebrat Sfânta Liturghie în rit bizantin în limba română, la altarul absidal central al Bazilicii patriarhale, în prezenţa a 13 Episcopi, 7 preoţi şi cu un diacon. Răspunsurile cântate au fost date de studenţii de la Colegiul Pio Romeno. Au asistat 3 surori baziliene, câţiva călugări şi circa 20 de persoane şi alţi vizitatori care au privit uimiţi acest rit puţin cunoscut.

Magnifica Bazilică a Apostolului Neamurilor a răsunat în armoniile cântărilor liturgice bizantine, iar rugăciunile celor 13 ierarhi s-au înălţat precum fumul tămâiei purtat de diaconi, pentru a împărtăşi tuturor mirosul de bună mireasmă a rugăciunilor româneşti, în bazilica în care odihnesc rămăşiţele pământeşti ale Sfântului Apostol Pavel. Celebrantul principal a fost Preasfinţitul Virgil Bercea, Episcopul greco-catolic de Oradea, care în cuvântul său ne-a reamintit că am venit aici să ne întărim în credinţă la mormântul Sfântului Apostol Pavel şi să ne rugăm pentru cei de acasă, pentru Eparhiile şi Diecezele noastre, pentru Biserica noastră Catolică, şi, urmând exemplul Apostolului Neamurilor, să-L vestim pe Hristos, până la jertfa supremă dacă va fi nevoie. După celebrare am îngenuncheat câteva minute în faţa sarcofagului Sfântului Apostol Pavel, aflat sub altarul principal din centrul bazilicii, şi ne-am rugat pentru toate intenţiile primite de acasă, pentru toate necesităţile şi dificultăţile Bisericilor noastre, pentru toţi cei vii şi adormiţi care s-au încredinţat rugăciunilor noastre. Apoi, sub privirile şirului istoric al Papilor, am admirat măreţia şi perfecţiunea colonadelor ce străjuiesc de o parte şi de alta solemna navată centrală a Bazilicii patriarhale. Putem spune că a fost cu adevărat un moment sacru de înălţare sufletească într-un cadru spiritual unic în lume.

imagine

Ne-au venit pe buze acele smerite cuvinte ale Sfântului Apostol Pavel, spuse în Epistola către Timotei: „Mulţumesc Celui ce m-a întărit, lui Hristos Domnul nostru, că m-a socotit credincios şi m-a pus să-I slujesc, şi a prisosit foarte harul Domnului nostru, împreună cu credinţa şi cu dragostea cea întru Hristos Isus. Căci vrednic de credinţă şi de toată primirea e cuvântul că Isus Hristos a venit în lume ca să mântuiască pe cei păcătoşi, dintre care cel dintâi sunt eu. Iar Împăratului veacurilor, Celui nestricat, nevăzutului, singurului Dumnezeu să-i fie cinste şi mărire în toţi vecii vecilor. Amin!” (1Timotei 1,12.14-15.17).

+ Florentin Crihălmeanu
Episcop de Cluj-Gherla

Exprimaţi-vă opinia

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *