Anunţ: Pelerinajul tradiţional greco-catolic la Nicula

publicat la 12 august 2010 în Ştiri

Ziua de 15 august este cea mai importantă sărbătoare a Preasfintei Fecioare Maria din cadrul anului liturgic: Adormirea Maicii Domnului şi ridicarea ei cu trupul şi cu sufletul la gloria cerească.

Cu acest prilej, Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla invită şi în acest an credincioşii la cunoscutul Sanctuar marian de la Nicula, pentru a-i cere mijlocirea şi a o cinsti pe Maica Sfântă, ale cărei lacrimi izvorâte miraculos dintr-o icoană au binecuvântat aceste locuri în urmă cu peste 300 de ani.

La iniţiativa pr. Patriciu Sălăjan, păstorul parohiei greco-catolice Nicula, pr. Stefan Ghenţa din Constanţa va aduce spre venerare o mică parte din Crucea Domnului nostru Isus Hristos, într-un relicvar datând din sec. al XVIII-lea, donat credincioşilor români de către Arhiepiscopia din Köln.

Urmând tradiţia pelerinajelor greco-catolice la Mănăstirea Nicula, credincioşii sunt aşteptaţi sâmbătă, 14 august a.c., la capela greco-catolică din localitatea Gherla, de unde vor porni pe jos spre Nicula, într-o procesiune condusă de PS Florentin Crihălmeanu, Episcop de Cluj-Gherla, împreună cu preoţi, persoane consacrate, credincioşi.

Odată cu sosirea pelerinilor la biserica parohială din Nicula, se va celebra slujba Vecerniei, după care va urma o noapte de rugăciune şi venerare a relicvei Sfintei Cruci.

Pe tot parcursul programului, credincioşii vor avea posibilitatea de a-şi mărturisi păcatele, primind dezlegare şi iertare prin puterea dată de Dumnezeu preoţilor.

În ziua sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, duminică, 15 august a.c., de la ora 10.00, este programată celebrarea principală a pelerinajului: Sfânta Liturghie Arhierească cu hirotonire diaconală. În cadrul celebrării, PS Florentin va rosti un cuvânt de învăţătură despre Preasfânta Fecioară Maria în lumina spiritualităţii cu care este încărcat acest loc binecuvântat.

În anii dinaintea prigoanei comuniste declanşate în 1948, Episcopul de vie memorie, Iuliu Hossu, întâiul cardinal al românilor, a vorbit mulţimilor la Nicula cu prilejul marilor sărbători dedicate Maicii Domnului. Credincioşii mergeau la Nicula cu zecile de mii „pentru a o cinsti pe Maica Sfântă şi pentru a asculta cuvântul Arhiereului Iuliu Hossu” – spun publicaţiile vremii. Împreună cu rugăciunea, cuvântul ascultat le era hrană sufletească şi încurajare în încercările vieţii. Reamintim un fragment din discursul pe care Episcopul Iuliu Hossu îl ţinea, la 15 august 1945, la Nicula, arătând cum neamul românesc a rămas mereu aproape de Dumnezeu: „Cu această icoană sfântă a Maicii Domnului cu Pruncul Isus în suflet, am străbătut şi noi calea veacurilor. Cu nădejdea în Fiul dumnezeiesc şi Maica Preacurată şi-a trăit viaţa trudită, aşteptând izbăvirea de la Domnul Isus, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale. Maica şi Fiul au fost nedespărţiţi de sufletul acestui neam românesc, luând lumină pe calea vieţii din lumina vieţii Mântuitorului, şi a Maicii Preacurate. Taina durerii şi a suferinţei sale, a prigoanei şi a batjocurei a dezlegat-o, în lumina suferinţei lor, luând putere pe Calea dureroasă a crucii din speranţa biruinţei în Învierea pe care o aştepta, cu credinţă tare şi neclintită.

A biruit puterea sufletului credincios şi cucernic, am văzut puterea şi frumuseţea acestui suflet, pe întreg cuprinsul Eparhiilor şi am fost fericit împreună cu voi în mijlocul tuturor încercărilor pe care le-am purtat, cântând împreună cu noi este Dumnezeu! Astăzi cu noi e Maica Domnului Isus! A biruit din nou credinţa celor smeriţi! Să-I mulţumim Domnului, căci cu mărire s-a preamărit, să fericim pe Maica Preacurată, puternică ocrotitoare. Să mulţumim Domnului, căci ne-a scos de la moarte la viaţă, dăruind biruinţa celor ce au luptat pentru dreptate. Jertfa a fost mare, peste măsură. Să cerşim de la Domnul să rodească rod bogat de bucurie pentru lumea întreagă: bună înţelegere, înfrăţire între popoare şi înălţarea lor spre viaţa luminată de iubire adevărată. Pace bună şi dreaptă într-o lume nouă, stăpânită de bunătate şi omenie. Să se cinstească om pe om şi neam pe neam să se iubească frăţeşte. Acesta să fie rodul binecuvântat şi adevărata înălţare”.

PS Florentin a chemat şi în acest an credincioşii la Nicula, subliniind faptul că, „pelerinajul este una dintre formele specifice de manifestare a Bisericii, un moment de rugăciune şi un moment de asceză. Pelerinajul este menit să ne aducă aminte că suntem cu toţii pelerini pe acest pământ,”suntem pulbere şi în pulbere ne vom întoarce”, după cum a spus Domnul lui Adam. Să ne amintim că suntem pieritori şi nimeni, niciodată, nu va fi veşnic pe pământ – cum spune şi psalmistul – indiferent dacă este bogat sau sărac. De asemenea, pelerinajul ne aminteşte şi de faptul că, şi averea noastră este pieritoare – să încercăm pentru puţin timp să fim lipsiţi de comoditate, să ne supunem ploii, vântului, arşiţei soarelui şi să înţelegem ce înseamnă a fi om simplu. A parcurge un timp de pelerinaj înseamnă a parcurge şi un timp de nesiguranţă, a nu şti ce urmează, pentru că în această viaţă ne putem aştepta la orice. De aceea, este nevoie ca în timpul pelerinajului să fie rugăciune, pentru ca să învăţăm că timpul vieţii acesteia se trăieşte cu rugăciune. Siguranţa nu o dobândim de la oameni, ci numai de la Dumnezeu”.

imagine

Nicula – loc sfânt pentru credincioşii greco-catolici: la intrarea în localitate există încă indicatoare pe care scrie că Mănăstirea Nicula este „Monument istoric din sec. al XVI-lea”. Precizăm însă faptul că, în sec. al XVI-lea, nu exista nimic pe acel deal. Mai târziu, la începutul sec. al XVII-lea, pe dealul de la Nicula s-a ridicat o biserică din lemn, special pentru a adăposti Icoana făcătoare de minuni, şi care era frecventată de pelerini la momente de sărbătoare. Treptat s-au mai construit anexe, locuri de adăpost pentru pelerinii care soseau de la drum lung.

Biserica de zid a Mănăstirii Nicula ctitorită de Episcopii greco-catolici între anii 1875-1879, nerestaurată încă, este şi azi închisă pentru celebrări greco-catolice, deşi aici au fost hirotoniţi 38 de preoţi greco-catolici, au făcut voturile monahale numeroşi călugări, aici a fost pentru Episcopul Iuliu Hossu „Locul mângâierilor sufleteşti atât de scump inimii mele. (…) Locul la care să veniţi să puneţi rugăciunile voastre în faţa Maicii Milei mult-îndurătoare”.

Comunitate monastică în acest loc a existat doar din anul 1936, când Episcopul Iuliu Hossu, prin Decret Episcopal, a rânduit ca Mănăstirea să fie încredinţată Ordinului „Sfântului Vasile cel Mare”, ordin ce a administrat-o până în 1948, când călugării au fost alungaţi sau arestaţi, iar sfântul lăcaş a fost confiscat de autorităţile comuniste şi dat spre folosinţă Bisericii Ortodoxe Române.

Reamintirea istoriei Mănăstirii Nicula (istorie care oricând poate fi argumentată prin documente şi fotografii) nu este un semn de exclusivism, toţi credincioşii ce aduc închinare sinceră Preasfintei Fecioare Maria şi, prin ea, Bunului Dumnezeu, sunt bine-veniţi în lăcaşul de rugăciune care, de drept, aparţine Bisericii Greco-Catolice. Dar, mai presus de acţiunile omeneşti ale momentului, adevărul este semnul de frăţietate şi pace – adevărul este calea spre Dumnezeu, de aceea el trebuie afirmat şi susţinut în mod ferm. În lumina adevărului, este necesară restaurarea urgentă a bisericii de zid a Mănăstirii Nicula şi salvarea unicului lăcaş de cult ce aminteşte tradiţia pelerinajelor greco-catolice în sanctuarul marian ce a fost acreditat de doi Suverani Pontifi.

Cu această convingere, în faţa Crucii lui Hristos şi în lumina marii sărbători a Adormirii Maicii Domnului, credincioşii îşi vor aduce şi în acest an suferinţele dar şi bucuriile, temerile dar şi speranţele, pe cei dragi pe care-i poartă în sufletele lor, pentru a încredinţa totul Maicii Sfinte în rugăciune. Astfel, ei se vor alătura sutelor de mii de pelerini care de-a lungul timpului au venit mereu spre Nicula ca spre un liman de scăpare, cu credinţa tare că cererea le va fi îndeplinită.

V. S. – Biroul de presă al Episcopiei de Cluj-Gherla

Relaţii suplimentare:
pr. Daniel Avram, consilier mass-media – tel. 0729-884889
pr. Patriciu Sălăjan, paroh la Nicula – tel. 0723-236682

imagine

Exprimaţi-vă opinia

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *