Tabăra Ecumenica 2010 – responsabilitate, muncă, disponibilitate, distracţie

publicat la 2 septembrie 2010 în Ştiri

Într-o lume unde oamenii uită uneori de moralitate, respect, iubire şi dăruire, într-un orăşel din Maramureş, Târgu-Lăpuş, are loc în fiecare vară un eveniment care ar putea schimba vieţile participanţilor şi chiar ale oamenilor ce locuiesc aici, alungând mediocritatea şi cotidianul, chiar pentru o săptămână sensul vieţii în acest orăşel fiind schimbat. Acest eveniment a luat fiinţă în anul 1999 sub atenta rânduire a unei familii de tineri: pr. Silviu şi soţia lui, Maria Hodiş, care au dorit să aducă în inimile unor tineri ideea că dragostea şi respectul între oamenii de religii diferite este esenţială pentru a fi fericit, deoarece Dumnezeu este unul singur pentru toţi, chiar pentru fiecare în parte.

imaginePrimele ediţii au fost mai modeste, pentru că era perioada de experimentări pentru organizatori. Următoarele au avut un mare succes, participând tineri cu vârsta cuprinsă între 10-25 de ani, iar activităţile, şi ele, s-au multiplicat; fiecare concurs şi colocviu a urmărit ca tinerii, prin activităţile ce le făceau, efortul şi munca ce o depuneau, să se cunoască între ei, să se ajute, să descopere ce este responsabilitatea, cine este Dumnezeu, prin ce mijloace îl putem descoperi, iar unii să găsească iubirea. Cunoaşterea unor lucruri esenţiale în viaţă, printr-un efort unde au fost implicaţi mai mulţi tineri, are o influenţă mult mai puternică asupra tânărului, de aceea părintele Hodiş împreună cu doamna lui şi cu tinerii animatori au muncit pentru tineri, creând noi activităţi, împărţindu-i aleatoriu pe echipe, invitând oameni de seamă ai societăţii pentru a împărtăşi experienţele vieţii sau chiar învăţându-i cum să dea primul ajutor…

Cel mai mare impact asupra tinerilor îl are călătoria iniţiatică prin pădure spre mânăstirea Sf. Ana cu hramul Adormirea Maicii Domnului, de lângă un sătuc, Rohia, o mănăstire cu un renume şi un prestigiu ales chiar şi peste graniţă, unde o parte din viaţă şi-a trăit-o un om de seamă al societăţii româneşti: Nicolae Steinhardt – scriitor ales cu credinţă puternică în Dumnezeu. În acea zi, echipele au de trecut probe diverse ce implică responsabilitatea, munca, disponibilitatea, seriozitatea, inteligenţa şi nu în ultimul rând distracţia, cunoaşterea, descoperirea şi un aer proaspăt de pădure care te face să uiţi de lumea în care trăieşti.

Anul acesta a fost un an cu totul şi cu totul special. În ciuda fricii provocate de criza mondială care mereu îţi strică planurile, Dumnezeu a dorit ca şi în 2010 tabăra să aibă loc, fapt dovedit de scopul care a fost atins. Motoul de anul acesta a fost: Învăţătorule bun, ce trebuie să fac ca să moştenesc viaţa veşnică? Acest moto a avut un impact imens, pentru că tinerii au aflat ce lucruri le sunt folositoare vieţii de aici şi cum să îşi valorifice timpul liber care este extrem de valoros mai ales în rândul tinerilor.

Normal, a avut loc şi călătoria iniţiatică de care v-am pomenit, şi aceasta a cunoscut reuşita, dar şi alte activităţi cum ar fi proiecte şi discuţii pe teme nu doar religioase, ci şi sociologice, psihologice şi culturale. Cele mai importante au fost colocviile susţinute de oameni cu o viaţă excepţională care l-au descoperit pe Dumnezeu prin munca ce o fac în fiecare zi din viaţa lor. Amintim pe Filip Terezia, o profesoară de prestigiu cu doctoratul în literatură, Teresia Bolchiş Tătaru, scriitoare, cu reşedinţa în Germania, care ne-a făcut prezentarea unei cărticele impresionante: Cei doi feciori de împărat şi fericirea. Am avut onoarea să urmărim un colocviu excepţional susţinut de sora Casandra, dominicană, ce trăieşte la Roma, care a pus pe gânduri mulţi tineri care au realizat că Dumnezeu e prezent în lucrurile ce le face, în munca pe care o depunem, în bucuria de a trăi pur şi simplu.

Să nu uităm de preoţii care au stat la dispoziţia tinerilor pentru a le da sfaturi nu doar de domeniul religios, ci şi sfaturi ce ţin de viaţa cotidiană, deoarece unui tânăr îi este necesar un om care să îl asculte din când în când. Chiar am fost onoraţi de prezenţa surorilor ioanite din Bucureşti, superioara Ezechia şi sora Simona, care ne-au oferit un moment de rugăciune excepţional (noaptea de veghe), fiind un moment de reculegere şi de meditare profundă. Duminica a fost o zi specială, pentru că a avut loc o Liturghie celebrată de Vicarul general Mihai Todea, şi mai târziu am fost vizitaţi de Episcopul de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu, care i-a încântat pe tineri cu deschiderea şi cunoştinţele vaste pe care le deţine.

Duminică seara am pornit iar în drumeţie până la un lac din apropierea orăşelului, unde tinerii noştri au trebuit să facă mâncare la ceaun, fiind un concurs ce a implicat îndemânarea fetelor, dar şi pe a băieţilor, care ştiu să gătească (să nu uităm că mâncarea este esenţială vieţii). A urmat şi fân-jumping, apreciat de tineri, dar şi de copiii care au fost curioşi să guste din gulaşul făcut de participanţi. Tabăra s-a încheiat cu un minunat foc de tabără; tinerii adunaţi în jurul său au cântat cu voie bună până târziu…

Am putea spune că este o reuşită, dar să nu uităm munca şi dăruirea faţă de aceşti tineri, iar cei care au muncit la această tabără oricum mereu au fost răsplătiţi de Cel de Sus: părintele Hodiş, împreună cu soţia sa, care an de an au avut de câştigat din aceste acţiuni, şi aceasta mai ales în faţa Domnului, iar tinerii animatori pleacă în viaţă cu o experienţă bogată, legată de responsabilitate, bun simţ, dăruire, muncă în folosul comunităţii, caritate, eroism. Toate acestea s-au derulat sub atenta veghe a Domnului şi sperăm ca anii următori să fie la fel de promiţători ca până acum.

Lăudat să fie Isus şi Maria!

Mihaela Boer

Exprimaţi-vă opinia

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *