Doctor honoris causa a Universităţii Tehnice Clujene pentru Ierarhii clujeni ortodox şi greco-catolic

publicat la 26 ianuarie 2012 în Ştiri

Un eveniment de înaltă ţinută academică şi cu o profundă semnificaţie spirituală a fost decernarea, marţi, 24 ianuarie 2012, de către Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN), a titlului de doctor honoris causa Înalt Preasfinţiei Sale Andrei Andreicuţ, Mitropolit ortodox al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, şi Preasfinţiei Sale Florentin Crihălmeanu, Episcop greco-catolic al Eparhiei de Cluj-Gherla.

Festivitatea, prezidată de prof. dr. ing. dr. h. c. mult. Radu Munteanu, rectorul UTCN, s-a desfăşurat în Amfiteatrul cel mai mare al UTCN, din incinta sediului Facultăţii de Mecanică de pe B-dul Muncii, devenit însă neîncăpător datorită numărului mare de participanţi: preoţi, persoane consacrate, cadre universitare, intelectuali, studenţi şi mulţi credincioşi ortodocşi şi catolici. La eveniment au participat PS Vasile Someşanul din Biserica Ortodoxă şi PS Virgil Bercea împreună cu PS Claudiu Pop din Biserica Greco-Catolică. Orchestra de cameră „Honoris” a creat o ambianţă elevată, interpretând lucrări muzicale înainte şi după fiecare moment din program.

În cuvântul introductiv, rectorul UTCN, prof. dr. ing. Radu Munteanu, a explicat însemnătatea evenimentului programat într-o zi a unirii: zi din cadrul Octavei de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor şi totodată aniversarea a 153 de ani de la Unirea Principatelor Române: „Este un moment deosebit în viaţa Universităţii noastre, pe care îl consacră această manifestare sub forma unui Senat solemn, dedicat unei sărbători naţionale a Unirii. Mi s-a părut că cel mai potrivit gest pe care îl putem face este să aducem un elogiu, sub forma decernării titlului de doctor honoris causa unor personalităţi pe care le considerăm din lumea ingineriei, care au plecat pe calea nemărginirii, în credinţă, ajungând să ne conducă sufleteşte, aici, în Transilvania, în Bisericile noastre. Lor le aducem un omagiu creştinesc, academic, pe care, cu siguranţă, îl considerăm de bun augur pentru viitor”.

Dl. rector a enumerat semnificaţiile istorice ale zilei de 24 ianuarie, amintind şi faptul că această dată este aniversarea naşterii IPS Andrei, Mitropolitul ortodox al Clujului, şi totodată, în urmă cu 15 ani, la data de 6 ianuarie 1997, PS Florentin a fost consacrat Episcop de către Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea, în Bazilica San Pietro din Roma. Pe de altă parte, a fost menţionat faptul că, înainte de a se consacra vieţii religioase, Mitropolitul Andrei Andreicuţ a urmat, între 1967 şi 1972, cursurile Facultăţii de Construcţii Căi Ferate din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti. De asemenea, PS Florentin a absolvit, în 1984, Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic din Cluj-Napoca, secţia Tehnologia Construcţiilor de Maşini (TCM).

Discursurile laudatio pentru cei doi Ierarhi au fost susţinute de prof. dr. ing. Daniela Manea pentru IPS Andrei Andreicuţ, şi de prof. dr. ing. Mihail Abrudean pentru PS Florentin Crihălmeanu. Momentul central al ceremoniei a fost prezentarea de către rectorul Radu Munteanu a Hotărârii Senatului UTCN privind acordarea titlului de doctor honoris causa celor doi Ierarhi clujeni şi înmânarea însemnelor. Pe durata îmbrăcării robei şi a înmânării diplomelor, Corul Catedralei mitropolitane din Cluj-Napoca a interpretat un impresionant moment muzical. Au urmat alocuţiunile protagoniştilor sărbătorii.

Discursul Mitropolitului Andrei Andreicuţ, rostit cu acest prilej şi intitulat „Complementaritate şi nu antagonism”, a fost structurat în trei părţi – „Omul – materie şi spirit”, „Cunoaşterea ştiinţifică şi cea religioasă” şi „Semne încurajatoare”. Înalt Preasfinţia Sa a descris şi motivat relaţia de complementaritate dintre cunoaşterea ştiinţifică şi cea religioasă, accentuând supremaţia credinţei în Dumnezeu.

Preasfinţia Sa Florentin Crihălmeanu şi-a intitulat discursul „Importanţa modelelor în viaţa umană”, onoarea care i-a fost acordată prin primirea importantului titlu de doctor honoris causa fiind atribuită reprezentanţilor de seamă ai Bisericii al cărei Ierarh este, dar şi unor iluştrii dascăli ai Universităţii Tehnice clujene, care i-au călăuzit paşii. Pornind de la trinomul „memorie – identitate – misiune”, Ierarhul de Cluj-Gherla a enumerat şi prezentat figurile exemplare ale modelelor întâlnite pe calea formării sale umane şi spirituale, un „drum spre Emaus” în prezenţa şi spre întâlnirea deplină cu Hristos.

Preasfinţia Sa a pomenit „mai întâi cu reverenţă pe Episcopii întemeietori ai Unirii cu Biserica Romei, Mitropoliţii Teofil şi Atanasie”, continuând cu firul personalităţilor de seamă ale BRU, îndreptând atenţia auditoriului şi spre Şcolile Blajului şi Şcoala Ardeleană, focare ale luptei de afirmare a idealurilor spirituale şi naţionale ale neamului românesc. Au fost prezentaţi şi Arhiereii Gherlei, a căror păstorire cu rod bogat a culminat cu perioada păstoririi Episcopului Iuliu Hossu, doctor în Filozofie şi Teologie, luptător neobosit pentru drepturile Bisericii şi neamului, vestitorul Marii Uniri de la Alba Iulia în 1 decembrie 1018, cel care va deveni primul Cardinal al neamului românesc.

Prezentarea a continuat cu timpul persecuţiei comuniste, când „două generaţii de Episcopi greco-catolici au fost purtaţi pe drumul exterminării. În total 12, ca şi colegiul apostolilor lui Isus”. „Aceste vremuri de crâncenă prigoană au constituit pentru reprezentanţii Bisericii Greco-Catolice ‘proba de foc’ a formării spiritual-umane, care a dobândit Bisericii un nou apelativ, pe care cu admiraţie Fericitul Ioan Paul al II-lea îl scria în Scrisoarea apostolică la tricentenarul Unirii, din Anul jubiliar 2000: ‘Biserică a martirilor şi mărturisitorilor'”.

„În mersul ei, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, a rămas consecventă pe linia afirmării idealurilor spirituale şi naţionale, afirmate încă din timpul corifeilor Şcolii ardelene, aducându-şi contribuţia esenţială, împreună cu Biserica Ortodoxă, la momente de răscruce ale istoriei neamului: Supplex-ul din 1791, Adunarea de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj (mai 1848), Memorandum-ul din 1892, precum şi Marea Unire de la Alba-Iulia din 1918. O linie ca un fir roşu ce a condus itinerarul spiritual, cultural şi naţional al Bisericii Unite sintetizat atât de bine de Întâiul purpurat al neamului românesc, Eminenţa Sa Iuliu Cardinal Hossu: ‘Dacă nu era Unirea religioasă de la 1700, nu era nici Adunarea de la Blaj din 3/15 mai 1848, unde s-a strigat Vrem să ne unim cu Ţara!, iar fără aceasta nu era nici Unirea din 1918′” – a rostit la finalul expunerii sale Episcopul de Cluj-Gherla.

Prof. dr. ing. Radu Munteanu a încheiat programul întregii zile printr-un cuvânt încărcat de emoţie, argumentând importanţa apropierii de Dumnezeu la care suntem cu toţii chemaţi. Ca un ecou al adevărurilor exprimate sub cupola prestigioasei instituţii de învăţământ, a exclamat: „Înţelegem că sub noi, cei de azi, stă un neam nemişcat în genunchi, în faţa lui Dumnezeu şi Dumnezeu ne va ajuta!”

Corul Mitropoliei Ortodoxe, împreună cu toţi participanţii la eveniment, a cântat, la final, Hora Unirii, ca încununare a evenimentului celebrativ academic, cultural, istoric şi religios-ecumenic, care va rămâne în memoria protagoniştilor săi ca un nou început în istoria urbei clujene, aflat sub semnul credinţei şi al speranţei, în unitate şi înfrăţire.

imagine

imagine

imagine

Exprimaţi-vă opinia

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *