O nouă locaţie pentru Liceul Greco-Catolic „Inochentie Micu”

publicat la 21 mai 2012 în Ştiri

Un nou început pentru învăţământul greco-catolic clujean va fi marcat marţi, 22 mai 2012, la ora 13.00, în curtea Sediului Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla (Str. Moţilor nr. 24-26), prin aşezarea pietrei de temelie pentru noua clădire a Liceului „Inochentie Micu”.

PS Florentin Crihălmeanu, Episcop de Cluj-Gherla va oficia ceremonia de binecuvântare a locului unde va fi ridicată şcoala. Evenimentul se va desfăşura în prezenţa corpului profesoral al Liceului, a membrilor curiei eparhiale, a invitaţilor la eveniment: reprezentanţi ai autorităţilor locale împreună cu dl. Radu Moisin, primar interimar al mun. Cluj-Napoca.

„Ajută-ne Doamne să fim de folos Bisericii şi neamului nostru”, spunea pr. prof. Vasile Fernea, iniţiatorul redeschiderii liceului, în 1992, sub denumirea de Seminarul Teologic Liceal „Inochentie Micu Klein”. După 42 de ani de comunism, liceul nu şi-a mai putut relua spaţiul care i-a fost alocat de către Episcopul Dr. Iuliu Cardinal Hossu, la parterul din clădirea unde funcţionează actualmente Academia de Muzică Gheorghe Dima, pe atunci Academia de Teologie Greco-Catolică.

După mutări repetate în diferite spaţii, unele improprii desfăşurării procesului de învăţământ, s-a ajuns la necesitatea construirii, din fonduri ale Episcopiei Greco-Catolice, a unei clădiri pentru Liceul Greco-Catolic. Ridicarea acestei clădiri va fi posibilă şi datorită ajutorului oferit de primăria mun. Cluj-Napoca la continuarea lucrărilor Catedralei Martirilor şi Mărturisitorilor sec. XX, din Piaţa Cipariu. În semn mulţumire pentru acest sprijin, la evenimentul de marţi, PS Florentin va înmâna primarului interimar Radu Moisin, Diploma şi Medalia omagială „Sf. Iosif”.

Preotul prof. Daniel Tintelecan, actualul Director al Liceului „Inochentie Micu”, despre motivele care au dus la soluţia construirii unei noi locaţii: „Primăria Municipiului Cluj-Napoca, ne-a alocat mai întâi un spaţiu pe strada Moţilor la nr. 28, spaţiu revendicat mai târziu şi pe care l-am şi retrocedat în iulie-august 2006. Începând cu anul şcolar 2006-2007 şi până în anul şcolar 2010-2011, am fost toleraţi în spaţiul fostei Şcoli Generale cu Clasele I-VIII Ioan Lupaş, situată pe str. Calea Mănăştur, nr.22-24. Spun toleraţi pentru că liceul nostru nu a primit niciodată, în tot acest timp, acea clădire în administrare, deşi în ultimii doi ani nu eram decât noi în acea incintă.

În anul şcolar prezent, 2011-2012, în vacanţa intersemestrială, am fost evacuaţi şi din acea clădire, în prezent fiind toleraţi în spaţiile Colegiului Tehnic de Transporturi Transilvania, în condiţiile unui regim şcolar de după-masă, deşi 50% dintre elevii noştri sunt navetişti. Providenţial şi foarte interesant este faptul că, în ciuda temerilor noastre, elevii nu doar că nu au plecat din şcoală, ci, în aceste condiţii vitrege despre care au fost informaţi, au venit prin transfer un număr de 17 elevi, dovadă a bunei reputaţii a şcolii noastre, numărul de elevi fiind deci în continuă creştere.

Precizez şi faptul că înaintea ultimei evacuări, Consiliul Local Cluj a dat o Hotărâre de Consiliu (Nr. 444/ 29 octombrie 2011) prin care ni se aloca drept spaţiu Căminul nr. II Transporturi, fiind vorba de un fost cămin internat al acestei şcoli. Acel cămin trebuia reamenajat cu săli de curs şi spaţii corespunzătoare, care nu există la această dată. În acest sens s-a făcut un studiu de rezistenţă şi de reamenajare a clădirii şi s-a conchis că, pentru a opera reamenajarea acestui fost cămin, costurile sunt prea mari. Astfel s-a ajuns la soluţia construirii unei noi locaţii pentru liceu.”

PS Florentin Crihălmeanu a evidenţiat importanţa pe care o are învăţământul în Biserică şi în societate, argumentând necesitatea construirii acestei clădiri: „Istoria ne arată importanţa pe care au avut-o şcolile pentru dezvoltarea şi afirmarea Bisericii Greco-Catolice şi a naţiunii române pe plan european. Puternica tradiţie a şcolilor Blajului, concretizată prin curentul numit Şcoala Ardeleană, a izvorât din necesitatea vitregiei unor timpuri care au cerut decizii înţelepte venerabililor arhierei: Inochentie Micu Klein şi Petru Pavel Aron, care au înţeles că, atunci, la sfârşitul veacului al XVIII-lea, afirmarea naţiunii româneşti se poate face, pe plan european, doar cu condiţia atingerii unui nivel mai înalt de educaţie spirituală şi culturală.

Martirii şi mărturisitorii sec. XX, sunt rodul acestor şcoli ce au îmbinat armonios spiritualitatea şi cultura, zidind personalităţi de neclintit care au ales să-şi jertfească viaţa mai degrabă, decât să se plece unui regim ateu. Jertfa lor este sămânţa creştinilor de astăzi. Dacă dorim o societate mai bună, care să ştie aprecia adevăratele valori (binele, frumosul, adevărul, dreptatea, echitatea, moralitatea) atunci avem datoria să ne educăm tinerii «în spiritul unor ţeluri îndrăzneţe ce se cuvin unor fii de martiri» (Fer. Ioan Paul al II-lea, Bucureşti, 8 mai 1999).

Edificiul care se ridică astăzi îşi propune tocmai aceasta: să educe tânăra generaţie în spiritul mărturiei creştine ce a însufleţit Biserica Greco-Catolică de-a lungul tumultuoasei ei istorii”.

Biroul de presă al Episcopiei de Cluj-Gherla

imagine

imagine

Exprimaţi-vă opinia

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *