Sfinţirea bisericii Buna Vestire din Bistriţa – spaţiu al credinţei deschis tuturor celor ce doresc mântuirea

publicat la 16 octombrie 2014 în Ştiri

În prezenţa a peste două mii de credincioşi, PS Florentin Crihălmeanu, Episcop de Cluj-Gherla, împreună cu PS Alexandru Mesian, Episcop de Lugoj, au celebrat, duminică, 12 octombrie 2014, ceremonia sfinţirii bisericii Buna Vestire din centrul municipiului Bistriţa şi Sfânta Liturghie arhierească. Au concelebrat la masa altarului amenajat pe un podium, în faţa bisericii, pr. Ioan Frişan, protopop de Bistriţa şi coordonator al lucrărilor de construcţie a bisericii, şi zeci de preoţi şi protopopi din întreaga Biserică Română Unită cu Roma.

imagine

La eveniment au participat, între invitaţii speciali, primul ministru al României, senatorii şi deputaţii jud. Bistriţa-Năsăud, prefectul jud. Bistriţa-Năsăud, primarul municipiului Bistriţa, alte autorităţi locale şi centrale, reprezentanţii cultelor creştine din Bistriţa, oraş ce poate fi numit exemplu de colaborare şi bună înţelegere între confesiuni. Un semn al acestei deschideri ecumenice a fost şi procesiunea premergătoare sfinţirii bisericii parohiei Buna Vestire: Episcopii, preoţii, pastorii şi o parte dintre credincioşi au mers pe jos de la biserica evanghelică – în care, prin bunăvoinţa gazdelor, pentru o perioadă de timp, s-au celebrat Sfintele Liturghii greco-catolice – şi până la biserica Buna Vestire, unde, după citirea şi semnarea Hrisovului de către cei în drept, s-a făcut sfinţirea şi binecuvântarea solemnă a sfântului lăcaş.

Pentru acest moment au fost primite, de la Ordinul Fraţilor Minori Conventuali (Franciscani) din Padova, Italia, moaştele Sfântului Anton, şi, din Cascia, au sosit moaştele Sfintei Rita. În parohia Buna Vestire s-a adus de-a lungul timpului o cinstire deosebită celor doi mari sfinţi ai Bisericii Catolice, iar primirea moaştelor lor a fost încă un răspuns la rugăciunile acestei comunităţi. Astfel, de acum înainte, în biserică, un ostensoriu va expune spre venerare o fărâmă de os din trupul Sfântului Minunilor, Anton de Padova, ceea ce este un mare har pentru Biserica Greco-Catolică, alt motiv de bucurie şi mulţumire adusă lui Dumnezeu.

În cuvântul de învăţătură, PS Florentin a subliniat importanţa acestei sărbători mult aşteptate la Bistriţa: "’Fericiţi sunt ochii voştri că văd ceea ce vedeţi voi şi urechile voastre că aud ceea ce se aude astăzi’. Consider că aceste cuvinte, pe care Mântuitorul le spune ucenicilor, se împlinesc acum şi pentru noi, aici, la Bistriţa. Cu adevărat, multe generaţii din trecut au dorit să vadă ceea ce noi, astăzi, aici, am văzut şi am săvârşit, să audă aceste rugăciuni de binecuvântare a locaşului închinat Bunei Vestiri a Arhanghelului Gabriel la Preasfânta Fecioară Maria şi nu le-au auzit, mulţi dintre martirii şi mărturisitorii Bisericii noastre ar fi dorit să vadă o asemenea adunare în rugăciune pentru sfinţirea unui locaş de cult."

imagine

"Vă mulţumesc dvs., iubiţi credincioşi, cei veniţi din toate colţurile Eparhiei noastre, de sus, dinspre Maramureş, din sud, dinspre Munţii Apuseni, din părţile Sălajului şi din Protopopiatul Rodnei. Vă mulţumesc tuturor pentru că aţi venit la acest eveniment – ‘piatră de temelie şi istorie’ pe care astăzi o scriem la Bistriţa. Cu bucurie am venit în acest frumos oraş de care mă leagă multe amintiri; dacă ar fi să amintesc doar una dintre ele, primul post de inginer mecanic pe care l-am avut a fost aici, la Întreprinderea de Utilaj Tehnologic din Bistriţa."

"Bistriţa, astăzi, este oraşul capitală a jud. Bistriţa-Năsăud, având o populaţie de peste 75.000 de locuitori, iar dintre aceştia, spunem cu bucurie, 2.000 sunt sufletele greco-catolicilor pe care noi îi păstorim… Încă în anul 1830 a fost cumpărată o biserică a Mănăstirii Benedictine şi apoi Franciscane – pentru că în aceste locuri de-a lungul vremii au fost numeroase comunităţi monahale catolice: dominicanii, franciscanii, piariştii şi-au găsit loc în aceste frumoase împrejurimi binecuvântate de apele limpezi ale Bistriţei. Aici, Episcopul Ioan Sabo binecuvânta, în 1895, biserica renovată, oferind-o în folosinţă comunităţii greco-catolice. S-au succedat mulţi prelaţi la Bistriţa: în anul 1947, pr. Ioan Sângeorzan număra peste 6.098 de suflete de credincioşi greco-catolici. Spun aceasta pentru a înţelege că ceea ce săvârşim astăzi este, de fapt, continuarea comunităţii de atunci, înainte de persecuţia anilor comunismului."

"Rodul muncii care se vede este şi rodul rugăciunii începătorilor: Mons. Grigore Zegrean, prelat papal, care, cu multă dăruire, a continuat în timpul persecuţiei munca înaintaşilor alături de ceilalţi preoţi, şi în 1994 a binecuvântat, cu aprobarea Arhiereului nostru de vrednică amintire George Guţiu, piatra de temelie la acest locaş, cum s-a auzit în momentul citirii Hrisovului aşezat acum în masa altarului". Ierarhul de Cluj-Gherla a meditat apoi fragmentul evanghelic al duminicii, parabola semănătorului, în care sămânţa divină este Cuvântul lui Dumnezeu.

imagine

"Ne putem întreba", a arătat Preasfinţia Sa, "de ce este neatent Semănătorul atunci când aruncă sămânţa în locurile cu piatră sau cu spini, de ce nu aruncă numai în pământul bun? Este din prea marea milă a lui Dumnezeu cu fiecare dintre noi, căci pământul din sufletul nostru nu este întotdeauna bun, este uneori şi pietros şi buruienos, dar Mântuitorul seamănă şi atunci Cuvântul Său, cu generozitate şi cu milă, pentru că aşteaptă rodul la ceasul potrivit". Un rod al Cuvântului lui Dumnezeu semănat în suflete este şi biserica Buna Vestire, sfinţită în ziua în care s-au împlinit 20 de ani de la efectuarea primelor săpături pentru construirea ei, cum a menţionat pr. Frişan, cel care păstoreşte parohia Buna Vestire din anul 1997.

Lucrările de zidire au fost continuu însoţite de rugăciune: "Primele celebrări liturgice s-au făcut după sfinţirea capelei de la demisol (cu 150 de locuri), în 1998, iar din 20 decembrie 2009, prin binecuvântarea PS Florentin, programul liturgic s-a mutat în biserică, a cărei capacitate este de 640 de locuri. În anii ce au urmat s-a creat aici un adevărat spaţiu al credinţei greco-catolice prin numeroasele activităţi pastorale, programe artistice, seri culturale, întâlniri de rugăciune ecumenică, vizita unor moaşte; aici şi-au înălţat rugăciunile spre Tatăl Ceresc, prin mijlocirea Maicii Sfinte, membrele Reuniunii Mariane parohiale, aici copiii parohiei au primit Prima Sfântă Împărtăşanie, corul parohiei a înălţat Domnului cântări de preamărire. Aici credinţa înaintaşilor s-a sădit în sufletele credincioşilor noştri, rodind rod bogat spre sfinţire".

În încheierea celebrării liturgice, atât din partea Preasfinţiei Sale Florentin, cât şi a Protopopiatului Bistriţa, au fost oferite semne de mulţumire, amintiri şi diplome de onoare. Mulţumind primului ministru Victor Ponta pentru contribuţia adusă la edificarea Catedralei Martirilor şi Mărturisitorilor secolului al XX-lea din Piaţa Cipariu, Cluj-Napoca, şi a bisericii Buna Vestire din Bistriţa, Preasfinţia Sa i-a oferit şi un album cu bisericile construite în Eparhia de Cluj-Gherla în ultimii 10 ani, cu îndemnul: "Mergeţi şi spuneţi la Guvernul României că Biserica Greco-Catolică există şi merge înainte!" Mulţumiri au fost adresate demnitarilor de stat, d-nei Doina Adriana Pană, ministru delegat pentru ape, păduri şi piscicultură, parlamentarilor prezenţi, autorităţilor locale şi credincioşilor care au contribuit în mod deosebit la edificarea bisericii.

În numele consiliului parohial şi al său personal, pr. Frişan şi-a exprimat cu acest prilej recunoştinţa faţă de PS Florentin şi conducerea Episcopiei de Cluj-Gherla, faţă de toţi enoriaşii, faţă de asociaţiile internaţionale ce i-au fost alături, de Conferinţele Episcopale, Ministerul Culturii şi Cultelor din România şi dl. Victor Opaschi, secretar de stat, de dl. Ioan Ţintean, prefectul, şi faţă de Prefectura Judeţului Bistriţa-Năsăud, de dl. Emil Radu Moldovan, preşedinte, şi faţă de Consiliul Judeţean din Bistriţa-Năsăud, faţă de Primăria şi primarul Mun. Bistriţa, dl. Ing. Teodor Ovidiu Creţu, faţă de toţi sponsorii care au fost de-a lungul timpului alături de parohia Buna Vestire.

imagine

"Avem o biserică mare şi frumoasă, o biserică a secolului XXI", a spus în încheiere pr. protopop Frişan. "Mulţumim Bunului Dumnezeu că am ajuns această sfântă zi ce va rămâne înscrisă cu litere de aur în istoria Bisericii Greco-Catolice din Bistriţa. Martirii Bisericii primare se întâlneau în catacombe, dar credinţa lor a fost atât de mare încât nu şi-au precupeţit nici viaţa pentru Mântuitorul Isus Cristos. Episcopii şi preoţii martiri din timpul regimului comunist săvârşeau Sfinte Liturghii secrete şi aduceau laudă Domnului în celulele închisorilor şi au suferit şi au murit pentru credinţa lor. Biserica văzută, în cuprinsul ei, exprimă în chip obiectiv Biserica nevăzută din lăuntrul fiecăruia, Biserica vie a lui Cristos. Fie ca Biserica lui Isus să devină tot mai vie şi mai puternică, fie ca slujitorii altarului să aibă tot mai mult har şi sfinţenie, fie ca toată fiinţa omenească să fie pătrunsă de învăţătura Domnului Cristos, El care este Calea, Adevărul şi Viaţa".

O nouă biserică şi-a deschis, prin sfinţire, porţile, la Bistriţa, în frumoasa duminică de toamnă. Biserica lui Cristos este şi rămâne deschisă pentru toţi oamenii, din orice domeniu de activitate. Nu există condiţii – nici de etnie, nici de apartenenţă politică, nici de categorie socială, nici de pregătire profesională – care să fie puse pentru a fi creştin, decât a primi în suflet şi a trăi credinţa creştină. Cu toţii suntem bineveniţi pentru a face cunoştinţă cu Biserica lui Cristos, cu rostul ei în timp şi istorie, acela de a fi, prin Jertfa Mântuitorului, punte de legătură cu veşnicia, cu Împărăţia pregătită celor vrednici de către Dumnezeu.

Exprimaţi-vă opinia

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *