Continuarea tradiției pelerinajelor greco-catolice la Nicula

publicat la 18 august 2015 în Ştiri

Tradiția pelerinajelor greco-catolice la Nicula în Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, care reuneau zeci de mii de credincioși în jurul Arhiereului Iuliu Hossu înainte de 1948, a continuat după eliberarea Bisericii din decembrie 1989. Și în acest an, 2015, în după-amiaza de vineri, 14 august, Ierarhul de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, având alături 20 de preoți, un grup de surori din Congregația Surorilor Maicii Domnului și în jur de 200 de credincioși, între care reprezentanți ai autorităților și oaspeți din Italia, au pornit în pelerinaj, pe jos, de la Capela "Duminica Femeilor Mirofore" din Gherla până la biserica parohială din Nicula, cu hramul Adormirea Maicii Domnului.

La pornire, PS Florentin a îndemnat la o atitudine de penitență în timpul acestui pelerinaj, reamintind scopul lui: "pelerinajul este un drum de rugăciune", "este menit să ne aducă aminte că și noi suntem pelerini, trecători pe acest pământ". "În al doilea rând, în pofida căldurii, a greutății drumului, vă invit să rămânem perseverenți pe drumul nostru așa cum în viață trebuie să rămânem perseverenți drumului pe care l-am ales", și, în al treilea rând, "trebuie ca, împreună, să ajungem să ne închinăm Dumnezeului nostru la bisericuța din Nicula, să aducem laudă numelui Său preasfânt și Preasfintei Fecioare Maria".

imagine

Alături de Episcopul de Cluj-Gherla s-au aflat Mons. Mihai Todea, Vicar general; pr. Ioan Mătieș, Vicar cu laicii; pr. Alexandru Hruban, protopop de Gherla; pr. Cristian Sabău și pr. Marius Ungureșan, protopopi de Cluj I și II; pr. Ioan din Ordinul Sf. Vasile cel Mare. Pelerinii s-au închinat în fața bisericilor întâlnite pe acest drum, un astfel de popas fiind în fața Co-catedralei din Gherla, prima Catedrală a Eparhiei de Gherla – lăcaș unde se află mormintele Episcopilor de Gherla Vasile Hossu (1912-1916) și Ioan Szabo (1879-1911). Acest sfânt lăcaș, în prezent neretrocedat Bisericii Greco-Catolice, a fost prima Catedrală a Eparhiei de Gherla, construită și binecuvântată de Episcopul de Gherla Ioan Szabo, la 24 noiembrie 1907. Catedrala a devenit Co-catedrală în 1930, prin mutarea sediului eparhial la Cluj.

Pelerinii au fost întâmpinați la biserica parohială din Nicula de pr. Marius Mureșan, protopop de Someș, pr. paroh Patriciu Sălăjean, alți preoți, reprezentanți ai autorităților locale și credincioși ai parohiei Nicula. În curtea bisericii s-a celebrat slujba Vecerniei. În cuvântul de învățătură rostit cu acest prilej, PS Florentin a mulțumit lui Dumnezeu pentru acest pelerinaj de la Gherla la Nicula, "îndeplinind astfel o datorie de suflet a Bisericii noastre pe care fiecare credincios ar trebui să o simtă astfel, pentru că Nicula este parte din identitatea noastră, aș îndrăzni să spun a poporului nostru".

"Pelerinajele care se făceau an de an la icoana Preasfintei Fecioare Maria, făcătoare de minuni, Povățuitoarea, au zidit credința poporului nostru și în primul rând aici, în zona noastră, a Transilvaniei, pe această credință s-au clădit generații și generații. La Mănăstirea Nicula au fost hirotoniți preoți, au depus voturile călugărești monahi, astfel încât, în 1936, Cardinalul de venerată memorie Iuliu Hossu instala prin Decret episcopal o comunitate de 7 monahi la Nicula. De aici, de la Nicula, în 1948 au fost arestați și împrăștiați, urmând ca egumenul mănăstirii, Leon Manu, să moară, în 1958, mai jos, la Gherla, în penitenciarul unde atâția clerici, persoane consacrate și credincioși și-au dat viața pentru credință. Iată, iubiți credincioși, o parte din tradiția scrisă la Nicula pe care nu avem voie să o uităm, pentru că face parte din identitatea noastră de creștini greco-catolici."

Pr. Patriciu Sălăjean paroh la Nicula

"Dacă la vremea frumoaselor pelerinaje de câte 20.000 de credincioși, așa cum se pomenește în Curierul Creștin (ziarul oficial al Eparhiei de Gherla și Cluj-Gherla) din vremea respectivă, fără autobuze, pelerinajele erau de câte 3-4 zile, pe aceste dealuri din împrejurimi, venind credincioșii și din Maramureș, din părțile Sălajului și din părțile de sud, la Nicula, fără a avea vreun alt interes decât rugăciunea și binecuvântarea de la Măicuța Sfântă, iată că acum, în vremurile noastre, trebuie să facem invitații speciale, pentru ca să-și aducă aminte credincioșii că aici perioada de glorie a pelerinajelor a început în timpul Episcopului Iuliu Hossu."

"Pe toți ne adună aici, iubiți credincioși, rugăciunea. În fața lui Dumnezeu suntem egali indiferent de confesiune, în fața lui Dumnezeu și a Măicuței Preacurate suntem oameni care au nevoie de mila și de harul Său, de aceea ne străduim ca între noi să nu fie neînțelegeri, însă adevărul trebuie cunoscut, ascultat și proclamat. De aceea am spus ceea ce am spus și vom repeta și la anul și peste ani, ca lumea să știe că noi nu am venit aici să cerem ceva care nu este al nostru, ci am venit în fața lui Dumnezeu, la locul unde au venit strămoșii noștri. Știm că Măicuța Sfântă este una și icoana este un semn vizibil al unei prezențe invizibile, și, așa cum aste prezentă sus la icoana de la mănăstire, la fel este prezentă aici, la această icoană (nn.: o icoană veche a Maicii Sfinte care a fost purtată în fruntea procesiunii de la Gherla la Nicula)."

"De aceea, cu ardoare, cu tărie, cu bucurie și cu perseverență, să ne apropiem de această icoană, cu gândul nu la o icoană pământească, zugrăvită de mâini omenești, ci la acea imagine care știm că este acum în gloria cerească, acea imagine care este foarte asemănătoare lui Cristos, pentru că este Mama lui Cristos. El a purtat chipul Mamei Sale și Mama Sa a imprimat chipul ei în trupul Fiului ei și Fiul lui Dumnezeu."

"De aceea venim cu bucurie aici, întorcându-ne la acea icoană pe care o purtăm în sufletele noastre, căreia ne rugăm, indiferent dacă avem sau nu o icoană în fața ochilor: aceea pe care o știm Mamă și mijlocitoare, aceea pe care o punem în fața ochilor minții noastre ca model al vieții creștine". După slujba Vecerniei s-a oficiat, tot în curte, sub înaltul cerului, Paraclisul Maicii Domnului, după care programul de rugăciune a continuat în biserică întreaga noapte.

Preoţii ies în curtea bisericii unde se va celebra Sfânta Liturghie

Sâmbătă, 15 august, în curtea bisericii din Nicula s-a celebrat Sfânta Liturghie arhierească în prezența a zeci de preoți, persoane consacrate și câteva sute de credincioși. Răspunsurile liturgice au fost date de corul greco-catolic din Gherla, dirijat de prof. Vasile Chiș. În predică, PS Florentin a vorbit despre Preasfânta Fecioară Maria, a cărei Adormire o celebrează Biserica la 15 august, și totodată despre Nicula, ca loc de pelerinaj întemeiat pe minunea lăcrimării icoanei Maicii Domnului din 1694, acreditat de doi Suverani Pontifi care au acordat pentru acest sanctuar Indulgențe Plenare, și dezvoltat, vreme de sute de ani, de către Biserica Greco-Catolică, ai cărei Ierarhi, între 1875-1879, au construit Mănăstirea Nicula și în 1936 au întemeiat aici, prin Episcopul Iuliu Hossu, prima comunitate monastică.

La final, pr. paroh Patriciu Sălăjean a mulțumit lui Dumnezeu și pentru pelerinajul din acest an cu îndemnul: "Să nu uităm de acest sanctuar pe care-l avem la Nicula, nu numai noi, cei din Eparhia de Cluj-Gherla, ci și credincioșii din întreaga Arhiepiscopie Majoră". Au mai fost aduse mulțumiri pentru participare: pr. Alexandru Hruban; pr. Cristian Sabău; pr. Daniel Tintelecan, director al Liceului Greco-Catolic "Inochentie Micu", care "la Nicula s-a născut ca și preot"; preoților din Sânnicoara, Țentea, Glod, Bunești, Vad, Mica, Jichișul de Sus, Valea Ungurașului și Ceaba, Livada și Băița, Ocna Mureș, Țaga și Năsal, părinților OSBM, preoților, diaconilor, persoanelor consacrate din Congregația Surorilor Maicii Domnului și din Ordinul Sfântului Vasile cel Mare, tinerilor din ASTRU, membrilor Reuniunii Mariane. Părintele paroh a mulțumit și oaspetelui său, pr. Valer Sician, protopop de Toscana și Urbia, și tuturor celor care au venit "pentru a petrece această minunată sărbătoare în rugăciune și laudă adusă Preacuratei Fecioare Maria".

Înainte de rugăciunile și binecuvântarea pentru indulgența plenară, PS Florentin a mulțumit îndeosebi acelora care au participat la pelerinajul pe jos de la Gherla la Nicula: "Subliniez acest lucru, pentru că pelerinajul este un element distinctiv al credinței noastre. Pelerinajul este rugăciune, mortificare, este, simbolic, drumul nostru pe acest pământ spre patria cerească."

imagine

"De aceea, vă invit și la anul să veniți, și, așa cum ne invita, pe fiecare dintre noi, de peste file și file de timp, Cardinalul nostru, Iuliu Hossu: veniți cu drag la Nicula la Măicuța Sfântă și aduceți de mână și pe aproapele vostru, copiii voștri, tinerii voștri, aduceți-i aici, la Nicula, să cunoască tradiția Bisericii, să nu o simtă străină. Nu este a altora, este tradiția noastră. De aceea, vă invit și la anul, să ne întâlnim aici, mai mulți, mai plini de har, mai sfinți, cu bucurie, aducând la picioarele Măicuței Sfinte rugăciunile noastre și spunându-i: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi!"

Exprimaţi-vă opinia

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *