Ziua Națională a României: rugăciune, comemorare și paradă

publicat la 1 decembrie 2016 în Ştiri

Ziua Națională a României
Rugăciune, comemorarea Episcopului Iuliu Hossu
și a tuturor făuritorilor Marii Uniri
și paradă militară la Cluj-Napoca

Împreună cu toți românii, Episcopul, preoții, persoanele consacrate și credincioșii Eparhiei greco-catolice de Cluj-Gherla au sărbătorit Ziua Națională a României.

În dimineața de joi, 1 decembrie 2016, în Catedrala "Schimbarea la Față" din Cluj-Napoca, a fost celebrată Sfânta Liturghie de către Episcopul eparhial de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, alături de care au concelebrat pr. Anton Crișan, Vicar eparhial, pr. Cristian Sabău, protopop de Cluj I și alți preoți, mulțumind Domnului, pentru darul Unității. Sfânta Jertfă liturgică a fost oferită pentru odihna sufletelor Episcopului Iuliu Hossu și ale tuturor făuritorilor României Mari.

La încheierea Sfintei Liturghii, s-a oficiat un Te Deum, prilej cu care Preasfinția Sa Florentin a adresat credincioșilor câteva cuvinte despre semnificația momentului: „«De acum o Românie Mare, întemeiată pe dreptatea lui Dumnezeu și pe credința poporului Său» – sunt cuvintele pe care le rostea, acum 98 de ani, Episcopul Iuliu Hossu, acolo, la Alba Iulia, în fața Marii Adunări Naționale, mai înainte de a da citire Rezoluțiunii Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia. Suntem datori să cunoaștem acest moment care, pentru Biserica noastră, încununează un vis, al unui om clarvăzător și al mai al mai multor Ierarhi clarvăzători, începând cu Episcopul Ion Inocențiu Micu-Klein (1692-1768) – cel care a avut curajul, la Cluj, în fața Dietei, a Parlamentului vremii, să spună că cei care sunt majoritari pe aceste plaiuri, valahii, sunt, nu doar o plebe, o gintă sau o populație, cum erau considerați, ci, ei sunt un neam, o națiune.”

imagine

„Mai târziu, datorită Mitropolitului Alexandru Sterca-Șuluțiu (1794 – 1867), în Bula de înființare a Eparhiei de Gherla, Ad Apostolicam Sedem (promulgată la 26 noiembrie 1853, în contextul ridicării Eparhiei de Făgăraș și Alba-Iulia la rang de mitropolie, cu sediul la Blaj și a întemeierii Episcopiei de Lugoj), Papa Pius al IX-lea scria: «pentru credincioșii națiunii române din Transilvania». Este prima oară când această sintagmă apare explicit, în anul 1853, înainte de Unirea principatelor de la 1859, și, sigur, înainte de unirea de la Alba Iulia din 1918, pe care astăzi o comemorăm. Această sintagmă arată că visul unității naționale era activ deja sufletul arhiereilor noștri. Acest vis îl continuă marele nostru Arhiereu Iuliu Hossu. Putem spune că timpul episcopatului său este timpul de glorie al Eparhiei de Gherla și apoi, din 1930, de Cluj-Gherla. Nu întâmplător, Pronia cerească a rânduit ca, la numai 32 de ani să primească episcopatul și apoi, după un an, să fie alesul Consiliului Ierarhilor Bisericii Greco-Catolice, pentru a da glas documentului istoric al Rezoluțiunii Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia.”

„Așa cum facem de fiecare dată, vom asculta acest glas rostind cuvintele pe care le-a spus atunci, la 1 Decembrie 1918 în fața mulțimilor adunate la Alba Iulia, la vârsta de 32 de ani, în plină putere, și acum, îl vom auzi la vârsta de 85 de ani, după ce deja petrecuse ani grei în închisoarea de la Sighet și apoi în domiciliu obligatoriu la Mănăstirile Cocoș, Căldărușani, Curtea de Argeș, și-apoi din nou la Căldărușani și în alte locuri. Iubiți credincioși, ziua de astăzi, pentru noi, nu este numai o zi Națională, este o zi în care putem privi cu sfântă mândrie spre oricine, pentru că, Biserica noastră, în fața națiunii, și-a făcut datoria! Așa cum frumos este scris la Oituz, unde au murit soldații noștri pentru apărarea Patriei, sculptată în piatră, acea sintagmă memorabilă: «să spuneți generațiilor viitoare că noi ne-am făcut datoria! » – la fel, putem spune că ei, Arhiereii noștri români uniți, și-au făcut datoria! Este un vis împlinit, pe care îl rezuma foarte frumos Episcopul Iuliu Hossu: «Dacă nu era Unirea religioasă de la 1700, nu era nici adunarea de la Blaj din 3/15 mai 1848, unde s-a strigat ‚Noi vrem să ne unim cu Țara!’ și fără aceasta nu era nici Unirea din 1918».”

imagine

„Biserica noastră Greco-Catolică rămâne în continuare perseverentă acestor trei linii directoare pe care le are de la început: în primul rând, unitatea cu Dumnezeu – să conducă poporul, în credință, spre mântuire, spre locul fericirii veșnice al deplinei comuniuni cu Dumnezeu; în al doilea rând, visul împlinit, unitatea dintre români, Unirea realizată la 1 Decembrie 1918; și, în al treilea rând, un vis poate mai greu de împlinit, visul unității inter-confesionale între români, a unității între Bisericile care se numesc surori, dar încă mai au mult de lucrat chiar și cu proprii credincioși, pentru a realiza această unire – idealul pe care Hristos l-a spus apostolilor Săi: «Ca toți să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine și Eu întru Tine, așa și aceștia în Noi să fie una, ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis» (Io 17,21).”

„Iubiți credincioși din acele vremuri au rămas câteva documente, câteva fotografii. Una dintre aceste fotografii se află aici, și, trebuie spus că un singur om, pe nume Samoilă Mârza, a imortalizat momentul în care eminentul cardinal, senator de drept și membru corespondent al Academiei române, IPS Iuliu Hossu, Episcopul nostru mărturisitor al credinței în timpul persecuției comuniste, dă citire Rezoluțiunii Marii Uniri la Alba Iulia. Chiar dacă uneori această fotografie o regăsim publicată trunchiat, fără partea cu Episcopul Iuliu Hossu, noi trebuie să cunoaștem și să ne respectăm istoria, trecutul, să cinstim pe înaintașii noștri, pentru ca să le putem călca pe urme. De aceea, invit acum să ascultăm vocea îmbătrânită, dar păstrând aceeași iubire pentru neamul său, a cardinalului care, fiind la Căldărușani, în domiciliu obligatoriu, reia memorabilele cuvinte cu care a vestit Marea Unire de la 1 decembrie 1918, unirea neamului românesc și, putem spune, actul de naștere al națiunii române Europene”. Ca în fiecare an, în Catedrală a fost apoi ascultată vocea Cardinalului Iuliu Hossu.

După prânz, Ierarhul de Cluj-Gherla cu pr. Cristian Sabău, protopop de Cluj I și diacon Marius Cîmpean, secretar episcopal, au participat împreună cu alți preoți, persoane consacrate și credincioși greco-catolici, alături de Mitropolitul ortodox IPS Andrei Andreicuț, de reprezentanții celorlalte Biserici, de primarul mun. Cluj-Napoca, Emil Boc, de reprezentanții autorităților locale și de miile de clujeni, la programul oficial organizat de Primăria Cluj-Napoca în fața monumentului lui Avram Iancu: intonarea Imnului Național, depuneri de jerbe de flori și Parada militară. Coroana de flori din partea Episcopiei greco-catolice de Cluj-Gherla a fost purtată și depusă de doi studenți ai Seminarului Teologic eparhial „Sf. Ioan Evanghelistul”.

imagine

imagine

1 comentariu

  1. „Verba volant, scripta manet”. Multumesc.

Exprimaţi-vă opinia

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *