PS Florentin despre vizita Papei Francisc în România

publicat la 11 ianuarie 2019 în Ştiri

Radio Maria a stat astăzi de vorbă cu PS Florentin Crihălmeanu, Episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, despre vizita Sfântului Părinte în România. Amintim că vineri, 11 ianuarie 2019, a fost confirmată venirea Papei Francisc în perioada 31 mai – 2 iunie 2019. Dacă în 1999 Papa Ioan Paul al II-lea a trebuit să se limiteze la București, Papa Francisc va veni și în Transilvania, la Blaj, centrul Bisericii Greco-Catolice, fapt salutat de Episcopul clujean. Redăm transcrierea interviului ce poate fi ascultat pe RadioMaria.ro.

– Roadele noului an încep să apară, printr-o ploaie de haruri, între care poate cea mai frumoasă și cea mai puternică veste este aceasta a venirii Pontifului Roman în țara noastră, România. Vom avea bucuria de a-l vedea în mijlocul poporului nostru, al credincioșilor noștri, al tuturor acelora care poate nu au ocazia să facă o vizită în Cetatea Eternă, dar au puterea să creadă în această unitate pe care Pontiful Roman o reprezintă, ca succesor în Tronul Apostolic al Sfântului Petru, ca Vicar al lui Hristos pe pământ, ca Pontif al Bisericii Universale și Suveran al Statului Vatican, dar, în același timp, un umil slujitor al slujitorilor lui Dumnezeu.

Este o vizită de stat, dar și o vizită pastorală, și ne bucurăm pentru această vizită pastorală, amintindu-ne că acum 20 ani (în luna mai 1999), când a venit în România Sfântul Ioan Paul al II-lea, primul Pontif care a pășit pe pământ mioritic, vizita a fost restricționată doar la nivel de stat și la nivelul orașului București. Acum, însă, ne bucurăm pentru că această vizită cuprinde cu adevărat România, cuprinde și zona noastră, a Transilvaniei, unde Pontiful Roman este foarte așteptat.

imagine

– Cât de importantă este această vizită în contextul de acum, și, mai ales, ce va însemna ea pentru poporul român, pentru Biserica Catolică din România, având în vedere carisma generală și mesajul pe care îl poartă cu el Papa Francisc?

– Sperăm din tot sufletul ca motto-ul ales pentru această vizită să se poată împlini: "Să mergem împreună". Adică această vizită a Pontifului Roman să fie în primul rând un bun al tuturor, un bun comun, o vizită de care să se poată bucura în egală măsură Bisericile creștine și celelalte religii din România. De asemenea, să fie o vizită care să aducă o mai mare unitate între creștini și, totodată, o mai mare coeziune la nivel social, între diferitele partide, între diferitele fracțiuni care se preocupă, fiecare în modul său, de binele acestui popor, în așa fel încât binele să triumfe. Nu în ultimul rând, fie ca venirea la noi a Sfântului Părinte să aducă unitate între diferitele etnii conlocuitoare pe teritoriul României și totul să fie sub mantia protectoare a Preasfintei Fecioare Maria.

– Ne putem aștepta la un avânt nou, ecumenic sau interconfesional, de natura celui de acum 20 de ani, când toți românii prezenți la vizita Papei Ioan Paul al II-lea au cerut unitatea într-un singur glas?

– De ce nu? Harul Spiritului Sfânt suflă acolo unde vrea și nu vom putea niciodată să îi oprim suflul. Mi-aș dori foarte mult să putem auzi din nou glasuri spontane ale creștinilor care nu mai suportă scandalul dezbinărilor dintre noi și doresc să îi pună capăt, în așa fel încât Biserica creștină să fie luminoasă, să fie o biserică atrăgătoare, în care fiecare să își poată găsi locul său, respectând, desigur, diversitatea confesiunilor și a religiilor existente în România.

Din aceste motive, contăm pe rugăciunile tuturor credincioșilor, ale persoanelor consacrate și ale tuturor persoanelor de bine, pentru ca Spiritul Sfânt se poată arde tot ceea ce este rău, să poată lăsa să cadă o ploaie de haruri asupra țării noastre, astfel încât după această vizită, România să poată fi o țară prosperă, să poată renaște spre idealuri și potențe pe care le are, doar trebuie să le lase să se dezvolte.

– Dacă poposește la Blaj, se făuresc speranțe și se înnoiesc speculațiile privitoare la cauza de beatificare a Episcopilor greco-catolici martiri. Dacă Papa acceptă și dacă va fi posibil (adică dacă dosarul va fi încheiat până atunci) va însemna cu atât mai mult pentru noi. De ce?

– Sfântul Părinte a fost deja anunțat oficial, va fi prezent la Blaj și sperăm să celebrăm o frumoasă Sfântă Liturghie pe Câmpul istoric al Libertății unde s-a strigat: "Noi vrem să ne unim cu țara!", care reprezintă un semn de unitate, atât la nivel național, cât și la nivel creștin, ecumenic. Blajul rămâne pentru noi nucleul de forță al Bisericii Greco-Catolice, dar și al culturii transilvane, dacă ne gândim la întregul său parcurs istoric, la Școlile Blajului și la Școala Ardeleană. Sfântul Părinte și-a manifestat dorința de a celebra la Blaj pentru a răsplăti memoria tuturor acelora care, doar pentru o semnătură, pentru un cuvânt scris, au fost închiși.

Să ne amintim ce spunea Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea: "Biserica voastră este Biserica martirilor pentru unitate", pentru unitatea credinței, pentru că două generații de Episcopi au refuzat să își dea semnătura, au refuzat să renunțe la credința lor pentru a-și menține posturile care le aparțineau de drept, sau casele, sau familiile, au fost aruncați în închisori, au murit și au fost îngropați în Cimitirul Săracilor. Dacă se pune întrebarea: "De ce vine Papa la Blaj?", acesta este motivul pentru care vine Papa la Blaj! Să răsplătească memoria tuturor martirilor, știuți și neștiuți, Episcopi, persoane consacrate, călugări, călugărițe, laici, a tuturor celor care și-au schimbat radical destinul pentru o idee de credință, pentru că țineau la legătura cu Pontiful Roman și din acest motiv au fost persecutați, disprețuiți.

– Că vor fi beatificați sau nu, Papa va arăta astfel cinstirea față de martiriul întregii Biserici Române Unite.

– Să ne amintim ceea ce spunea Sfântul Papă Paul al VI-lea, când a făcut publică vestea ridicării la treapta de Cardinal a Episcopului Iuliu Hossu, cel dintâi purpurat al neamului românesc: "Alegerea noastră s-a oprit asupra unui alt distins slujitor al Bisericii, cu înalte merite pentru fidelitatea sa și pentru îndelungatele suferințe și privațiuni cauzate de aceasta; simbol și reprezentant al fidelității multor Episcopi, preoți, călugări, călugărițe și credincioși ai Bisericii Române de rit bizantin: veneratul Frate Iuliu Hossu, Episcop de Cluj-Gherla" (Papa Paul al VI-lea, Consistoriul din 5 martie 1973, Vatican). Deci această sintagmă de fapt răsună pentru toți! Considerăm că, dacă din motive pe care nu le amintesc acum, Papa Ioan Paul al II-lea nu a putut să o facă în 1999, acum Papa Francisc vine în acel act și de reparare morală în fața Bisericii și în fața societății, pentru a spune că acel act a fost un act eroic și a fost un act al unor persoane conștiente de propria credință și care au considerat că iubirea de Dumnezeu este valoarea cea mai importantă la care nu se poate renunța. Este definiția martiriului pe care o dă Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea: "iubirea față de Dumnezeu este mai prețioasă decât viața".

– Și Papa Ioan Paul al II-lea și-a manifestat, în discursurile din 1999, această apreciere și apropiere față de martiriul Bisericii Catolice din România, de martiriul Bisericii Române Unite. Discursuri care au fost cu un răsunet uriaș și care străbat timpul și arată apropierea Romei și atenția pe care Roma o acordă Bisericii Catolice din România, martiriului Bisericii Române Unite. Vizita de acum va avea aceeași amploare a acelei vizite istorice a Papei Ioan Paul al II-lea, care a deschis șirul posibilităților următoarelor vizite ale Pontifilor în țara noastră?

– Noi am vrea să credem că răspunsul este afirmativ, că această vizită a Pontifului Roman va marca o nouă deschidere la nivelul relațiilor ecumenice, la nivelul relațiilor normale, între Biserici care sunt și conviețuiesc în aceeași țară. Să ne aducem aminte cât de frumos a fost în anul 1999 când pe același stadion se aflau și ortodocși și catolici dornici să vină să îl vadă pe Papa, să se roage împreună cu Papa – nu li se puneau condiții de felul: "Nu merge acolo pentru că vine cutare…" Suntem creștini, suntem împreună, avem o singură credință, pe care da, ne-o manifestăm în moduri diferite și avem anumite dogme de credință, dar acestea nu trebuie să devină scandaluri între noi, motive de a ne acuza unii pe alții. Credința trebuie să unească; dacă credința dezbină, nu este adevărata credință! Sper ca Sfântul Părinte, venind în țara noastră și arătând deschiderea pe care a arătat-o întotdeauna față de toți, să poată să ne adune laolaltă, să ne așezăm puțin împreună și să putem face niște pași, poate mai hotărâți, pe drumul apropierii ecumenice, așa încât cel puțin ceea ce se putea face în anii de dinainte de 2008 să se poată face și acum. Cred că acest lucru nu ar fi imposibil!

1 comentariu

  1. Mulțumim pentru frumusețea mesajului transmis .

Exprimaţi-vă opinia

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *