Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla a organizat, în perioada 20 – 24 noiembrie 2013, manifestările comemorative dedicate împlinirii a 160 de ani de la întemeierea Eparhiei de Armenopoli – Gherla. Programul aniversar a început miercuri, 20 noiembrie, printr-o seară de rugăciune a Reuniunilor Mariane în capela "Sf. Iosif" din Piaţa Cipariu. A urmat, joi, 21 noiembrie, în Catedrala Episcopală o seară de rugăciune organizată şi animată de persoanele consacrate.

Vineri, 22 noiembrie, în Catedrala "Schimbarea la Faţă" a fost celebrată slujba Vecerniei, după care, Eparhul de Cluj-Gherla a adresat un cuvânt la ceas aniversar, realizând o prezentare, însoţită de imagini, a istoriei Bisericii Române Unită cu Roma, în mod particular a Eparhiei de Gherla, apoi de Cluj-Gherla. La aceste momente de rugăciune şi comemorare, au asistat şi invitaţii speciali ai manifestării, Episcopii IPS György-Miklós Jakubìny, Arhiepiscop de Alba Iulia, PS Petru Gherghel, Episcop de Iaşi, PS Aurel Percă, Episcop Auxiliar de Iaşi, PS Cornel Damian, Episcop Auxiliar de Bucureşti.

Împreună cu Înalţii Ierarhi oaspeţi, PS Florentin a celebrat, sâmbătă, 23 noiembrie, în capela "Sf. Iosif" din Piaţa Cipariu, Sfânta Liturghie Arhierească aniversară. Răspunsurile liturgice au fost date de Corul "Magnificat" al Catedralei episcopale clujene. În cuvântul de învăţătură, PS Florentin şi-a prezentat Pastorala la aniversarea a 160 de ani de la întemeierea Eparhiei de Gherla, încercare de a descifra trecutul la lumina istoriei şi evocare amplă a parcursului prin timp al Bisericii Române Unită cu Roma, în mod particular a Eparhiei de Gherla şi Cluj-Gherla. A fost pus accentul pe momentele semnificative din viaţa Bisericii, cu încercarea de a creiona portretul spiritual al vrednicilor Arhierei care au stat la cârma Bisericii şi a Eparhiei. Preasfinţia Sa a subliniat faptul că aniversarea din această zi, este şi aniversarea Mitropoliei, la Blaj, este şi aniversarea Eparhiei de Lugoj – dat fiind faptul că Eparhia Greco-Catolică de Gherla (Armenopolis) a fost înfiinţată de către Papa Pius al IX-lea, prin Bula Pontificală Ad Apostolicam Sedem promulgată la 26 noiembrie 1853, în contextul ridicării Eparhiei de Făgăraş şi Alba-Iulia la rang de Mitropolie, cu sediul la Blaj, şi a întemeierii Episcopiei de Lugoj.

"Plecând de la cuvântul de bucurie al Mântuitorului (din evanghelia zilei), împreună să îi mulţumim lui Dumnezeu pentru toate binefacerile pe care le-am primit prin Ierarhii noştri în aceşti ani pe care Eparhia noastră i-a parcurs. Am evocat, în Catedrala Schimbarea la Faţă (vineri, 22 noiembrie – n.r.) pe cei dintâi ierarhi, Ierarhi întemeietori, Teofil şi Atanasie, începătorii Unirii, apoi am evocat şi memoria Episcopilor reformatori, Episcopul Ioan Giurgiu Patachi, primul doctor în Teologie al neamului românesc, al Episcopului vizionar, Ion Inochentie Micu Klein, deschizători de noi orizonturi, împreună cu vicarul său, Petru Pavel Aron, cel care deschide "Fântânile darurilor" – Şcolile Blajului, în 1754, din pământul roditor al Blajului va izvorî sămânţa Şcolii Ardelene. Am evocat memoria celorlalţi ierarhi, până la cel dintâi Mitropolit, Alexandru Şterca Şuluţiu, cel care deschide noua epocă a Bisericii Române Unite cu Roma din 1853.

Am evocat memoria celui dintâi Episcop al Gherlei, Ioan Alexi, organizatorul şi deschizătorul de drumuri pentru Eparhia noastră. Am evocat memoria Episcopului Ioan Vancea, devenit ulterior Mitropolit al Blajului, memoria Episcopului Mihail Pavel, cel care a ctitorit biserica de zid de la Nicula unde se afla icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, memoria Episcopului Ioan Sabo, cel mai longeviv episcop în tronul Eparhiei de Gherla, 32 de ani, cel care a adăugat faţada cu două turnuri la biserica Mănăstirii Nicula şi a construit Catedrala episcopală din Gherla între anii 1905 – 1907, cu hramul Intrarea în biserică a Preasfintei Fecioare Maria. Am evocat şi memoria eruditului Arhipăstor Vasile Hossu şi apoi, cu bucurie, ne-am adus aminte de timpul de strălucire al Eparhiei în timpul păstoririi Episcopului Iuliu Hossu, proeminentă personalitate a sec. al XX-lea.

Am amintit de Constituţia Apostolică Solemni Conventione din 5 iunie 1930, prin care se rearondează Eparhia de Gherla, ca urmare a înfiinţării Eparhiei de Maramureş. De asemenea, oraşul Cluj devine noul sediu episcopal iar structura se numeşte Eparhia de Cluj-Gherla, iar biserica cu hramul Schimbarea la Faţă devine, prin acelaşi document, Catedrală Episcopală, iar Catedrala din Gherla rămâne cu titlul de Cocatedrală. Este mutată Academia de Teologie la Cluj, într-un edificiu cumpărat de Episcopul Hossu şi apoi finalizat în 1934. Am amintit toate aceste date pentru că, acum, la ceas aniversar, se cuvine să le cunoaştem, să mulţumim lui Dumnezeu pentru toţi arhiereii pe care Eparhia de Gherla şi apoi de Cluj-Gherla i-a avut în tronul său şi prin ei, să îi mulţumim lui Dumnezeu pentru toate binefacerile primite. Noi suntem astăzi aici pentru că ei au existat şi au păstorit această comunitate."

PS Florentin s-a referit în continuare la perioada de clandestinitate, dar şi la istoria recentă a Eparhiei, la realizările ultimilor ani, care deschid o cale spre viitor întemeiată pe jertfa şi modelul înaintaşilor, pe credinţa, speranţa şi iubirea tuturor membrilor Bisericii. "Vă invit", a spus în încheiere Episcopul de Cluj-Gherla, "aşa cum o făceam la începutul drumului împreună, în anul 2002, să purcedem pe urmele lui Hristos, Lumina lumii, care spunea: «cel ce-mi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii» (In 8,12). El ne spune şi astăzi, ca şi apostolilor înfricoşaţi de lumina necreată pe Muntele «Schimbării la Faţă»: «sculaţi-vă şi nu vă temeţi!» Deci, să pornim din nou la drum, să îl urmăm pe Hristos, fiind tari în credinţă, neclintiţi în speranţă şi desăvârşiţi în iubire. Să înlăturăm în drumul nostru orice ne-ar putea împiedica să călcăm pe urmele Lui şi nimic să nu punem înaintea lui Hristos!"

După celebrare, în aula "Cardinal Iuliu Hossu" din incinta aceleiaşi Catedrale, s-a desfăşurat Adunarea Eparhială, (adunarea cu cea mai mare participare consultativă a Eparhiei, care se convoacă numai în momente speciale), la care au participat în jur de 50 de preoţi, persoane laice din diferite Consilii ale Eparhiei, reprezentanţi ai Protopopiatelor, precum şi invitaţi de onoare, precum IPS Andrei Andreicuţ, Mitropolit al Clujului, Maramureşului şi Sălajului, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi guvernamentale. În cadrul Adunării Eparhiale a avut loc o Sesiune de comunicări cuprinzând două conferinţe susţinute de conf. dr. Sima Ana Victoria, cu tema "Canonicii Eparhiei de Gherla 1853 – 1914" şi dr. Popa-Andrei Mirela, cu tema "Eparhia de Gherla şi Cluj-Gherla în perioada interbelică".

În continuare, Episcopul de Cluj-Gherla a acordat diplome, medalii şi titluri onorifice, unor distinse personalităţi, între care şi tuturor ierarhilor prezenţi. Un alt moment al manifestării a urmat în aceeaşi după-amiază, în Aula «Iuliu Hossu»: Concertul omagial, cu participarea Corului "Magnificat" al Catedralei "Schimbarea la Faţă", a Corului de copii "Allegria" a capelei "Sf. Iosif" şi a Orchestrei tinerilor de la Liturghia romano-catolică duminicală ce se celebrează în capela "Sf. Iosif".

Manifestările legate de aniversarea Eparhiei au continuat duminică, 24 noiembrie, la Gherla, (primul Sediu Eparhial între 1853 şi 1930). La Sediul Episcopal au fost primiţi cei trei Ierarhi care au participat la sărbătoare, PS Cornel Damian, PS Vasile Bizău, Episcop de Maramureş şi PS Florentin, moment după care Episcopii urmaţi de preoţi, personae consacrate şi credincioşi, au mers în procesiune până la Capela "Sf. Iosif" unde a fost celebrată Sfânta Liturghie Arhierească. Răspunsurile liturgice au fost date de corul parohiei "Sf. Iosif". Între participanţi a fost preotul paroh al bisericii romano-catolice din Gherla, Küsmödi Attila, precum şi primarul oraşului Gherla împreună cu reprezentanţi ai autorităţilor locale.

Fiind ziua încheierii Anului Credinţei în Biserica Catolică, la finalul celebrării liturgice, Episcopii, persoanele consacrate şi credincioşii prezenţi şi-au reînnoit în mod public promisiunile făcute la Botez şi au făcut mărturisirea publică a credinţei prin recitarea Crezului. În continuare, atât la propunerea pr. protopop Alexandru Hruban cât şi din proprie iniţiativă, PS Florentin a acordat diplome şi medalii omagiale PS Vasile Bizău, precum şi unor credincioşi vrednici, moment urmat de o expunere istorică a prof. arheolog dr. Mihai Meşter, directorul Muzeului din Gherla.

PS Vasile Bizău, Episcop de Maramureş a dorit, prin câteva cuvinte, să-şi exprime bucuria "de a fi în această sărbătoare a Eparhiei de Cluj-Gherla şi de a fi avut ocazia de a ne ruga împreună, oferind mulţumirea noastră lui Dumnezeu prin Jertfa Euharistică. Salutăm cu bucurie, din partea Diecezei de Maramureş pe toţi credincioşii, persoanele consacrate, preoţii şi în mod deosebit pe Preasfinţia Voastră la acest ceas aniversar. Este o bucurie pentru Biserica noastră, pentru că suntem legaţi de o istorie comună şi în acelaşi timp suntem şi mai legaţi de aspiraţiile noastre pentru viitor pentru Biserica noastră Română Unită. Am dorit să fiu astăzi prezent aici pentru a sublinia această comuniune în rugăciune şi mai ales pentru a marca istoria noastră comună a Eparhiei de Cluj-Gherla şi a Maramureşului. Dacă în 1931, Preasfinţitul Cardinal Iuliu Hossu conducea pe Preasfinţitul Alexandru Rusu la Baia Mare luând în posesie nou înfiinţata Episcopie, acelaşi parcurs îl fac astăzi fiindu-vă alături şi, în acelaşi timp, am venit să ne rugăm pentru Preasfinţitul Alexandru care aici odihneşte şi îşi aşteaptă învierea de obşte."

Programul din Gherla a mai cuprins vizitarea unor obiective semnificative, precum sediul Episcopal – primul sediu episcopal al Eparhiei de Gherla, Cimitirul de lângă Penitenciar unde a fost şi un moment comemorativ de rugăciune pentru Episcopii, preoţii, persoanele consacrate şi credincioşii care au petrecut ani de închisoare, sub regimul comunist, la Penitenciar, dar şi pentru primul Episcop al Eparhiei, Ioan Alexi, care este înmormântat în acest cimitir. S-a făcut rugăciune şi la mormântul Episcopului martir Alexandru Rusu, Episcop al Eparhiei de Maramureş (1931-1963). Atât în cadrul Sf. Liturghii aniversare din Cluj, cât şi la celebrarea din Gherla, s-au făcut rugăciunile rânduite şi Episcopii prezenţi au dat binecuvântarea pentru primirea indulgenţei plenare.

Aniversarea a 160 de ani de la întemeierea Eparhiei de Gherla reprezintă, pentru preoţii, persoanele consacrate şi credincioşii Eparhiei un moment de bilanţ şi aducere-aminte a istoriei Eparhiei, de cinstire a memoriei înaintaşilor, mai cu seamă a Episcopilor ce s-au succedat în tronul episcopal purtând spre Hristos destinele credincioşilor încredinţaţi lor, dar şi motiv pentru o înnoire şi întărire a credinţei în Dumnezeu în încheierea Anului dedicat Credinţei, la adăpostul sigur al Bisericii, pe care "porţile iadului nu o vor birui" (Mt 16,18). Aniversarea a fost un motiv de mare bucurie şi prilej de a aduce mulţumire lui Dumnezeu pentru calea de 160 de ani pe care a străbătut-o Eparhia de Gherla, apoi Cluj-Gherla, înfruntând vitregia timpurilor şi purtând multor generaţii lumina credinţei în Dumnezeu şi darul Sfintelor Taine dătătoare de viaţă şi mântuire.

Redăm în continuare mesajele sosite din partea Sfântului Părinte Papa Francisc şi din partea PF Lucian Cardinal Mureşan, Arhiepiscop Major al BRU, cărora li s-a dat citire în cadrul celebrărilor festive din Cluj şi Gherla:

Mesajul Sf. Părinte, Papa Francisc:

Excelenţei Sale, Mons. Florentin Crihălmeanu, Episcop de Cluj-Gherla,

Excelenţă, în absenţa temporară a Ex. Sale Mons. Francisco-Javier Lozano, Nunţiu Apostolic, am onoarea să vă transmit din partea Secretariatului de Stat, prin intermediul Congregaţiei pentru Bisericile Orientale, mesajul Sf. Părinte cu ocazia celebrării a 160 de ani de la înfiinţarea acestei Eparhii.

Cu ocazia celebrărilor comemorative prilejuite de aniversarea a 160 de ani de la înfiinţarea Eparhiei de Gherla, Armenopoli, astăzi Cluj-Gherla, Claudiopoli – Armenopoli, Pontiful suprem, Papa Francisc, este bucuros să împărtăşească, în mod special în cursul acestui An al Credinţei, bucuria pentru renaşterea şi întărirea credinţei în această porţiune a Bisericii Universale şi doreşte un angajament reînnoit în edificarea unei comunităţi unite în credinţă, în speranţă şi în iubire, condusă de deschiderea spre iertare şi spre mărturisirea evanghelică, în timp ce asigură pe fiecare de rugăciunile sale şi împărtăşeşte tuturor binecuvântarea apostolică.

Semnează: Arhiepiscopul Pietro Parolin, secretar de stat şi Mons. Baudouin Muankembe, secretarul Nunţiaturii Apostolice din România.

 

Mesajul PF Lucian Cardinal Mureşan:

Nr. 989/13
Blaj, la 17 noiembrie 2013

Preasfinţiei Sale,
Preasfinţitului dr. Florentin CRIHĂLMEANU
Episcop Eparhial de Cluj-Gherla

Preasfinţia Voastră,

Acum la ceas aniversar, când întreaga noastră Biserică Română Unită cu Roma, Greco-Catolică sărbătoreşte împlinirea a 160 de ani de la întemeierea Eparhiei de Armenopoli – Gherla, dorim să exprimăm gândurile noastre de felicitare întregii Eparhii, împreună cu părinteasca binecuvântare întru slujirea poporului lui Dumnezeu ce V-a fost încredinţat.

Documentul pontifical «Ad Apostolicam Sedem» al Papei Pius al IX-lea datat pe 26 noiembrie 1853, statornicea întemeierea Eparhiei de Armenopoli – Gherla, sufragană a Mitropoliei de Făgăraş şi Alba-Iulia. Ulterior, aşa cum este binecunoscut, prin Constituţia apostolică din 5 iunie 1930 «Solemni Conventione» a Papei Pius al XI-lea, Pontif ce nu de puţine ori a manifestat o concretă grijă faţă de Biserica noastră, sediul episcopal al Eparhiei pe care o păstoriţi a fost mutat de la Gherla la Cluj-Napoca.

Nu putem să nu amintim figurile luminoase ale imediaţilor predecesori ai Preasfinţiei Voastre în Scaunul Eparhiei de Cluj-Gherla: Cardinalul de sfântă pomenire Iuliu Hossu şi Arhiepiscopul mărturisitor George Guţiu, căruia, în numele întregii Biserici Catolice şi în faţa întregului nostru popor, Fericitul papă Ioan Paul al II-lea, la Dumnezeiasca Liturghie din Catedrala "Sfântul Iosif" din Bucureşti pe 8 mai 1999, i se adresa astfel: "Tu cunoşti bine acest adevăr, iubite frate Alexandru Todea, Cardinal al Sfintei Romane Biserici şi tu, Arhiepiscop George Guţiu, pentru că înaintea voastră, ca şi înaintea lui Petru, s-a deschis de la sine poarta grea a robiei şi aţi fost redaţi Bisericilor voastre, împreună cu numeroşi alţi fraţi şi surori, din care pe unii avem bucuria şi privilegiul de a-i saluta şi de a le da sărutul spiritual aici la această Dumnezeiască Liturghie bizantină".

Aceste cuvinte rezumă bine parcursul providenţial al Eparhiei de Cluj-Gherla, şi ne îndeamnă să păstrăm mereu vii în amintire toate acele clipe istorice şi binecuvântate pentru Biserica noastră, care, din vremuri de restrişte, reînvia cu înnoită rodnicie spre mai marea mărire a lui Dumnezeu.

Încrezători în ocrotirea părintească a Sfântului Iosif, Patronul Bisericii şi al Eparhiei de Cluj-Gherla, Vă rugăm să transmiteţi, Preasfinţia Voastră, sincerele noastre felicitări şi arhiereasca binecuvântare tuturor preoţilor, persoanelor consacrate şi bunilor credincioşi pe care Biserica Vi i-a încredinţat spre arhipăstorire, şi, totodată, Vă asigurăm de rugăciunea şi de întreaga noastră preţuire. Ad multos annos!

Semnează: † Lucian Card. Mureşan, Arhiepiscop Major

Biroul de Presă al Eparhiei de Cluj-Gherla