Cu binecuvântarea PS Florentin Crihălmeanu, Episcop de Cluj-Gherla, şi a PS Mihai Frăţilă, Episcop Vicar de Bucureşti, relicva Fericitului Vladimir Ghika (un fragment din centura pelviană) a fost adusă în Eparhia de Cluj-Gherla de la Vicariatul greco-catolic din Bucureşti, de către pr. Dan Suciu, superiorul comunităţii călugărilor Congregaţiei "Sf. Ioan Evanghelistul", care şi-a propus să poarte şi să protejeze preţioasa raclă. Pelerinajul a fost coordonat de pr. Anton Crişan, rector al Catedralei episcopale din Cluj şi Vicar cu preoţii.

După un prim popas la sediul Episcopiei de Cluj-Gherla, joi, 13 martie 2014, racla a fost dusă la Catedrala Schimbarea la Faţă, unde, după Sfânta Liturghie de la ora 18, s-a desfăşurat programul cu Grupul de Adoraţie Euharistică "Triumful Inimii Neprihănite": rugăciunea Rozariului, misterele de lumină fiind precedate de scurte meditaţii ale pr. Dan; şi ora de Adoraţie în faţa Preasfântului Sacrament.

Pelerinajul a continuat în Protopopiatul Rodna de vineri, 14 martie, până duminică, 16 martie. La Sângeorz-Băi, relicva a fost venerată în biserica Sf. Gheorghe. Programul care s-a desfăşurat în prezenţa Episcopului eparhial, aflat în vizită pastorală în zonă, a fost organizat de pr. Nicolae Jarda, protopop de Rodna. Au participat şi surori din Congregaţia Maicii Domnului. Sâmbătă, 15 martie, la Sângeorz-Băi au sosit şi pelerini din Cluj: Grupul de Rugăciune "Triumful Inimii Neprihănite", împreună cu pr. Anton Crişan.

Începând cu după-amiaza de duminică, 16 martie, până luni, 17 martie, relicva a fost venerată în biserica Sf. Anton de Padova din localitatea Maieru. În fiecare parohie vizitată, pr. Dan l-a prezentat credincioşilor pe Fericitul Vladimir Ghika, oferind modelul unei vieţi de sfinţenie încheiată prin cununa martiriului pentru credinţă.

Luni, 17 martie, a urmat pelerinajul la Bistriţa, la biserica Buna Vestire, unde pr. Ioan Frişan, protopop de Bistriţa, împreună cu colaboratorii săi, a organizat un intens program de rugăciune şi venerare care a cuprins Sfânta Liturghie, Sfântul Rozariu, Calea Crucii, devoţiuni către Fericitul Vladimir şi pricesne ce au înălţat sufletele spre Dumnezeu.

Marţi, 18 martie, a urmat un program special în prezenţa relicvei la Cluj, în Capela Sf. Iosif din Catedrala în construcţie a Martirilor şi Mărturisitorilor sec. XX, din Piaţa Cipariu. Programul în capelă a început la 17.30, prin rugăciunea Calea Crucii, şi a continuat cu alte oficii, prezenţa spirituală a Fericitului Vladimir binecuvântând acest loc până miercuri, 19 martie – sărbătoarea hramului capelei.

A urmat un popas la Beclean, unde pr. Felician Neagoş, protopop de Beclean, a organizat la rândul său programul de rugăciune cu prezentarea Fericitului Vladimir.

Credincioşii din Dej au avut apoi ocazia să se reculeagă înaintea moaştelor Fericitului Vladimir, care au sosit joi, 20 martie, în jurul orei 13, în biserica Ss. Apostoli Petru şi Pavel din centrul oraşului. Programul, organizat de pr. Laurenţiu Biriş, protopop de Dej, a inclus o prezentare a Mons. Vladimir Ghika, urmând ca, de la ora 17, să fie celebrată Sfânta Liturghie şi devoţiunea Calea Crucii.

Moaştele au rămas la Dej până vineri dimineaţa, când au fost duse spre biserica Sf. Iosif din Piaţa Unirii, Gherla. Prin grija pr. Alexandru Hruban, protopop de Gherla, în biserică s-au desfăşurat mai multe celebrări specifice Postului Mare, precum Liturghia Darurilor mai Înainte Sfinţite, Calea Crucii, şi, în dimineaţa de sâmbătă, Sfânta Liturghie, după celebrare relicva fiind dusă spre Cluj-Napoca, de data aceasta în Catedrala Schimbarea la Faţă, unde duminică, 23 martie, programul obişnuit, care a cuprins cele trei celebrări liturgice duminicale, s-a încheiat prin proiectarea unui film de prezentare a vieţii şi personalităţii Mons. Ghika. Pelerinajul s-a încheiat luni, 24 martie 2014, ora 11, când pr. Dan s-a întors cu racla la Bucureşti.

Salutând pelerinajul cu moaştele Fericitului Vladimir în Eparhia pe care o păstoreşte, PS Florentin a invitat la meditarea scrierilor Fericitului Vladimir, la cunoaşterea personalităţii sale complexe, subliniind apropierea pe care a avut-o faţă de Biserica Greco-Catolică, celebrând pentru un timp îndelungat în biserica vicarială română unită de pe str. Polonă, din Bucureşti, şi fiind îndrumător spiritual pentru mulţi credincioşi greco-catolici, între care chiar şi numai exemplul pr. Tertulian Langa, de vie amintire, mărturisitor al credinţei în închisorile comuniste, este elocvent.