Sărbătoarea Bunei Vestiri la Cluj-Napoca – invitație la a răspunde "da" chemării lui Dumnezeu

publicat la 26 martie 2017 în Ştiri

Sâmbătă, 25 martie 2017, Biserica a celebrat Sărbătoarea Bunei Vestiri a Arhanghelului Gabriel către Preasfânta Fecioară Maria. În această zi, în Catedrala "Schimbarea la Față" din Cluj-Napoca, PS Florentin Crihălmeanu, Episcopul de Cluj-Gherla a celebrat Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, la masa Sf. Altar fiind zeci de preoți concelebranți, între care pr. Mihai Todea, Vicar general, preoți vicari și protopopi, pr. protoegumen Laurian Daboc OSBM, preoți ieromonahi, parohi, preoți veniți din străinătate: Paolo Pala, rectorul Seminarului din Tempio-Ampurias, Gianfranco Corbino, paroh în Roma, Iosif Horvath din Croația și protopop Dan Nuțu din Slatina, Ucraina.

Celebrarea a avut loc în prezența unor distinse cadre universitare, studenți, persoane consacrate din diferite ordine călugărești, oaspeți din alte eparhii și sute de credincioși. Biserica a îmbrăcat, în această zi de sâmbătă, haina de sărbătoare, în cinstea Preasfintei Fecioare Maria, pentru că, a spus Episcopul eparhial în cuvântul de învățătură – "după cum afirmă Părinții Bisericii, această sărbătoare este momentul Rusaliilor Preasfintei Fecioare Maria". Totodată, în această zi, în Eparhia de Cluj-Gherla s-a născut, prin consacrare, un nou preot: diaconul Claudiu George Tuțu a primit harul hirotonirii, prin impunerea mâinilor de către Preasfinția Sa Florentin. Astfel, el a spus "DA" chemării lui Dumnezeu la slujirea preoțească.

La momentul rânduit, pr. Anton Crișan, vicar cu preoții, l-a prezentat pe tânărul preot. El a absolvit Seminarul Teologic eparhial "Sfântul Ioan Evanghelistul" din Cluj-Napoca, după care a urmat cursuri de licență în cadrul Universității Pontificale Gregoriana din Roma și un masterat în Studii Patristice la Institutul Pontifical Augustinianum din Roma. În perioada 2011-2016, și-a desăvârșit studiile prin două doctorate: la Universitatea "Babeș Bolyai" din Cluj și la Institutul Pontifical Oriental din Roma. În perioada studiilor a urmat și cursuri de limbă și cultură franceză, germană și engleză. Cel mai tânăr preot al Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla va împlini funcția de vicar parohial în parohia "Inimii Preasfinte a lui Isus" din cartierul clujean Gruia.

imagine

În cuvântul de învățătură la Sf. Liturghie, Preasfinția Sa, s-a oprit în câteva cuvinte asupra misterului Buneivestiri pe care Biserica îl celebrează: "S-a stabilit la unul dintre Conciliile Bisericii, încă în secolul al VII-lea, ca data de 25 martie să fie sărbătoarea Bunei Vestiri, pentru că, dacă sărbătorim la 25 decembrie Nașterea Domnului, atunci este firesc, cu nouă luni înainte, să sărbătorim acest moment cu totul minunat în care Spiritul Sfânt a coborât asupra Preasfintei Fecioare Maria și puterea Celui Preaînalt a umbrit-o întru preasfânta zămislire a Cuvântului lui Dumnezeu în sânul ei. Un alt motiv al alegerii acestei date, potrivit scrierilor Sfinților Părinți – Sf. Atanasie cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur și Sf. Maxim Mărturisitorul – după o veche tradiție bisericească, lunii martie îi corespunde timpul începutului Creației."

"Lumea a fost creată într-o primăvară: copacii erau în floare, păsările ciripeau și atunci Dumnezeu l-a chemat pe Adam, cu suflare de viață, să devină un om viu. Dumnezeu, după ce l-a adormit pe Adam, a plăsmuit din coasta lui pe Eva – (ebr. Hava) care înseamnă viață. În mod simbolic, tot primăvara a trebuit să aibă loc și momentul Buneivestiri, acest moment al recreațiunii, când Dumnezeu a dorit să intre El însuși în istoria omenească, nu ca înger ci ca om, nu luând fire îngerească, ci din sămânța lui Adam, pentru a putea reface Creația care fusese pătată de păcat. De aceea, frumos vorbește imnografia despre «începutul mântuirii noastre»."

"Chiar dacă cronologic nu suntem la începutul Creației, pentru fiecare dintre noi, creștinii, în această zi este începutul mântuirii prin răspunsul pe care Preasfânta Fecioară Maria l-a oferit Arhanghelului Gabriel. Nu este numai atât, este mai mult: Sfântul Maxim Mărturisitorul, unul dintre ultimii Părinți ai Bisericii Orientale, (sec. al VII-lea), într-o scriere numită «Viața Mariei», scrie: «Fecioara trăia deja în post și rugăciune, stând în picioare lângă o fântână, pentru că a zămislit Izvorul Vieții. Era luna întâi, luna în care Dumnezeu crease lumea întreagă pentru a ne învăța că acum El reînnoiește lumea învechită, îmbătrânită. Era în prima zi a săptămânii, adică duminica, în care Dumnezeu a împrăștiat întunericul primordial și a creat lumina cea dintâi, ziua în care a avut loc și glorioasa Înviere a Împăratului, Fiul Său, și împreună cu El, învierea naturii noastre umane. Și nu era doar prima luna și prima zi, dar era și prima oră după cuvântul Profetului: Dumnezeu o va salva la primele ore ale dimineții»."

imagine

"Sfântul Maxim Mărturisitorul precizează, cu exactitate, timpul când a avut loc Buna Vestire. Desigur, vorbim despre un timp simbolic, metaforic. Dar trebuie să știm, că această «primăvară a neamului omenesc» nu ar fi putut avea loc fără răspunsul Preasfintei Fecioare Maria. (…) La momentul Creației, Dumnezeu nu i-a cerut consimțământul lui Adam, însă la momentul re-Creației, Dumnezeu a cerut consimțământul Mariei, pentru ca o persoană umană să își dea asentimentul planului divin al mântuirii. Dumnezeu a dorit să colaboreze cu noi, oamenii, a dorit un răspuns conștient din partea noastră și acest răspuns, care aduce mult doritul răspuns al lui Dumnezeu, la întrebarea: «Unde ești, Adame?», este răspunsul Preasfintei Fecioare Maria: «Iată, slujitoarea Domnului, să-mi fie mie după cuvântul tău». La fel, Dumnezeu ne întreabă, pe fiecare, astăzi: vrei tu, ca și creștin botezat în numele Preasfintei Treimi, să devii mamă, tată a Cuvântului Meu?"

"Episcopul Milanului, Sfântul Ambrozie, spune: «fiecare dintre noi, ca și creștini, suntem chemați să devenim mamă a cuvântului lui Dumnezeu, să întrupăm, în mod spiritual, Cuvântul lui Dumnezeu. Suntem chemați să primim Cuvântul, să îl înțelegem, să devină al nostru prin meditație și apoi să trăim Cuvântul lui Dumnezeu. În acest fel, Cuvântul se va naște din nou în această lume, vom da viață Cuvântului lui Dumnezeu, vom da viață, vieții!"

Oferind răspuns afirmativ acestei întrebări a lui Dumnezeu, în prima sa predică – ce a fost totodată și caldă mulțumire pentru toți cei care i-au însoțit și îndrumat pașii vieții spre această nobilă slujire -, pr. Claudiu a mărturisit: "universul sfintei preoții îmi este în mare parte necunoscut. Această lume aflată înaintea mea, mi se prezintă, pe de o parte, ca fiind fascinantă, întrucât sunt chemat, nu doar la acțiuni omenești ci și la actualizarea unor lucrări umano-divine. Pe de altă parte, misterul incomensurabil de a fi uniți cu Hristos și de a acționa în numele Său, este infinit stimulat de limitele și neputințele umane, în mod paradoxal."

"La acest început de drum, mintea și sufletul îmi sunt năpădite de nenumărate întrebări, la care, a găsi un răspuns doar uman este aproape imposibil. Dar oare, experiența fiecărui nou preot, nu este asemănătoare, în parte, experienței Preasfintei Fecioare Maria în timpul Bunei Vestiri? La salutul Arhanghelului Gabriel, Sfânta Fecioară răspunde cu o întrebare: «ce fel de salut, închinăciune este aceasta?» Mai apoi, în urma introducerii Preasfintei Fecioare în misterul ce îi va umple viața prin întruparea lui Hristos, Maria i se adresează îngerului tot cu o întrebare: «Cum va fi aceasta de vreme ce eu nu știu de bărbat?» Când îngerul domnului, continuând, îi spune Mariei că «Domnul toate le poate», o vedem pe Maria îmbrățișând misterul printr-un act de credință și totală încredere în Providența divină: «Iată, serva Domnului, fie mie după cuvântul Tău!»"

"Ce altă reacție poate avea un tânăr preot dinaintea misterului existenței dumnezeiești? «Ce inteligență sau minte umană poate înțelege și epuiza misterul Sfintei Treimi, din moment ce noi nu putem epuiza nici măcar cunoașterea despre cea mai neînsemnată furnicuță?» – afirmă Sfântul Grigorie de Nisa. Sfânta Fecioară ne oferă, implicit, modelul de urmat în fața misterului Sfintei Treimi: uimirea, întrebarea, și în ultimă instanță, contemplarea reverențioasă – sunt modul adecvat de a răspunde misterului. Întrebarea, așadar, și cuvântul de laudă sau doxologia, le consider a fi sintezele și simbolurile momentului întâlnirii mistice dintre om și Dumnezeu. Dar dacă misiunea sfintei preoții este intim legată de misterul Sfintei Treimi și a Persoanei lui Hristos, cum voi putea, mă întreb, înainta pe acest drum anevoios și necunoscut, dar fascinant deopotrivă?"

"Profetul Isaia ne arată cu siguranță calea, citez: «urechile tale vor auzi cuvântul celor ce te călăuzesc pe tine, zicând, iată calea, mergi pe ea, fie că mergi la dreapta sau la stânga». Așadar Dumnezeu ne introduce în mister, rămânându-ne aproape, la dreapta sau la stânga. Motivul pentru care preoția ni se prezintă ca un mister nu este pentru că Dumnezeu ar fi, într-un fel, absent iar preotul se luptă cu vidul ce este înainte, ci pentru că Dumnezeu este în stânga, este în dreapta, în spatele nostru șoptindu-ne calea, fără ca să ne oblige sau să ne forțeze într-o direcție. Secretul este să rămânem cu El, pentru că El a ales deja, prin Întruparea Fiului Său, să ne fie veșnic aproape într-un mod discret, grațios, stimulant. Ni se cere totuși un singur lucru: să îndrăznim cu smerenie. Iar atunci, odată cu sfânta îndrăzneală, toate se vor zidi și vor spori în urma noastră, acolo de unde ne vin sfaturile și șoaptele, acolo unde se află Dumnezeu! Spune Domnul Hristos: «În lume veți avea necazuri, dar îndrăzniți. Eu am biruit lumea!» (Io 16,33)".

imagine

Exprimaţi-vă opinia

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *