Comemorarea protopopului Elie Dăianu la biserica „Învierea Domnului – Episcop Ioan Bob” din Cluj-Napoca

O inițiativă a pr. protopop Nicolae Țap și a parohiei greco-catolice „Învierea Domnului” din Cluj-Napoca, pe care o păstorește, a fost, în după-amiaza de vineri, 11 septembrie 2026, comemorarea protopopului dr. Elie Dăianu – personalitate eminentă a Bisericii Greco-Catolice, a Clujului și a Transilvaniei –, la 70 de ani de la trecerea sa în veșnicie. În biserica monument istoric „Învierea Domnului – Episcop Ioan Bob” în care a slujit și protopopul Dăianu, s-a celebrat Sfânta Liturghie și slujba Parastasului pentru odihna sufletului pr. dr. Elie Dăianu, după care a urmat o sesiune de comunicări.

Drd. Abel Raul Bociort, doctorand al Școlii Doctorale de Studii de Populație și Istoria Minorităților din cadrul Universității Babeș-Bolyai – a vorbit despre jurnalele părintelui protopop Elie Dăianu. Conferința a evidențiat personalitatea complexă a Protopopului Elie Dăianu, unul dintre reprezentanții importanți ai vieții bisericești și culturale românești din Transilvania primei jumătăți a secolului al XX-lea. Protopop al Clujului începând din 1902, Elie Dăianu s-a remarcat prin activitatea sa publicistică și culturală, prin implicarea în apărarea identității românești și prin sprijinirea educației și a comunității. Un loc central în conferință l-a ocupat jurnalul său, alcătuit din zeci de caiete și păstrat în fondurile Arhivelor Naționale. Însemnările, redactate de-a lungul mai multor decenii, constituie o mărturie valoroasă asupra unor momente esențiale din istoria Transilvaniei și a României: Primul Război Mondial, Marea Unire, perioada interbelică, Al Doilea Război Mondial și instaurarea regimului comunist. Dincolo de valoarea istorică, jurnalul dezvăluie și omul Elie Dăianu, cu preocupările, convingerile și trăirile sale.

Prof. Mădălin Sebastian Lung, autor, publicist, cercetător la Multicultural Business Institute, a prezentat rezultatele cercetării a 118 documente de corespondență, care ilustrează amploarea relațiilor protopopului Elie Dăianu cu oameni de cultură, oameni de știință și membri sau viitori membri ai Academiei Române. Corespondența evidențiază implicarea sa în promovarea culturii românești, sprijinirea tinerilor, circulația cărților și conservarea patrimoniului. Prin credință, cultură și responsabilitate față de comunitate, protopopul Elie Dăianu se conturează astfel ca o personalitate complexă, a cărei moștenire documentară continuă să ofere mărturii importante despre istoria și societatea românească.

Pr. protopop Nicolae Țap, a continuat cu o prezentare exhaustivă a protopopului Elie Dăianu, cu accent pe activitatea sa ca preot greco-catolic și protopop al Clujului. Protopopul Elie Dăianu a fost prezentat drept una dintre personalitățile care au contribuit major la transformarea Clujului românesc de la începutul secolului al XX-lea. Părintele a subliniat amploarea activității sale în plan pastoral, cultural și administrativ. Originar dintr-o familie modestă, „dar cu deschidere spre învățătură”, Elie Dăianu s-a remarcat încă din anii de școală în localitatea natală, Cut, jud. Alba, drept un elev eminent. A continuat studiile la Sebeș, „unde va învăța nemțește”, după care a mers la Sibiu „pentru a învăța ungurește și să continue germana”, iar apoi a studiat la Blaj. În anul 1888 a absolvit Gimnaziul din Blaj ca șef de promoție. „Episcopul de atunci, Ioan Vancea, i-a dat o bursă și a studiat la Budapesta unde va încheia studiile în 1894, cu doctorat și apoi va merge un an la Graz, pentru a studia literatura și câteva luni va trece și pe la Roma”, revenind ulterior în Transilvania.

Încă din tinerețe și-a început activitatea publicistică. Ca director al ziarului „Tribuna” din Sibiu, cu mult curaj a susținut cauza națională românească. După moartea soției sale, din 1900, a plecat la Blaj și timp de doi ani a predat teologia și morala. În 1902, a fost hirotonit preot și trimis ca protopop al Clujului, într-un moment în care Clujul număra în jur de 8.000 de credincioși români. La Cluj, protopopul Dăianu a sprijinit misiunile pastorale, prin care preoții se deplasau în localități pentru predicare și spovadă, contribuind la apropierea credincioșilor de viața sacramentală. În același timp, a încurajat colaborarea dintre preoți și intelectuali, fără să urmărească eliminarea celor care ocupaseră funcții înaintea sa. Un rol major l-a avut în dezvoltarea presei și culturii românești. La scurt timp după venirea la Cluj a fondat „Răvașul”, al cărui prim număr a apărut într-un tiraj impresionant pentru epocă, de 12.000 de exemplare. Publicația urmărea să ofere românilor informații și cultură, iar Dăianu s-a înconjurat de colaboratori valoroși, contribuind la consolidarea unui nucleu intelectual românesc la Cluj.

Conferința a evidențiat și preocuparea sa pentru patrimoniul și instituțiile comunității. În urma deteriorării bisericii „Bob”, Dăianu s-a implicat în refacerea acesteia și a contribuit la strângerea fondurilor necesare. A susținut, de asemenea, construirea școlii pentru fete și dezvoltarea bazei materiale a Bisericii, folosind inclusiv strategia achiziționării de proprietăți pentru consolidarea patrimoniului parohiei. Un exemplu al principiilor sale este refuzul de a accepta compromisuri în alegerea personalului didactic, insistând ca numirea să se facă pe criteriul competenței.

Protopopul Dăianu s-a implicat și în obținerea unor drepturi importante pentru comunitatea greco-catolică românească din Cluj. A făcut demersuri pentru ca militarii români să poată participa la celebrările liturgice în ritul propriu și, mai târziu, a susținut recuperarea unor spații bisericești pentru comunitatea românească. Totodată, a sprijinit ideea transferării centrului mitropolitan greco-catolic la Cluj, proiect care demonstra viziunea sa asupra rolului pe care orașul îl putea avea în viața Bisericii și a culturii românești. În ciuda conflictelor și a procesului canonic deschis împotriva sa, Dăianu nu a răspuns prin ură sau răzbunare.

Conferința a insistat asupra acestei dimensiuni a personalității sale: un om ferm în apărarea principiilor, dar capabil să depășească resentimentele personale și să rămână până la capăt fidel Bisericii. Chiar și în momentele de dezamăgire, a continuat să scrie și să susțină cauza Bisericii Greco-Catolice. Prin activitatea sa pastorală, jurnalistică, culturală și administrativă, protopopul Elie Dăianu apare drept o personalitate polivalentă, care a înțeles slujirea Bisericii și ca pe o responsabilitate față de comunitate, educație, cultură și identitatea românească.

* * *

Au luat parte la evenimentul comemorativ preoți – între ei, pr. Mircea Marțian, protopop de Cluj I, pr. Titus Sas, vicarul parohial al parohiei „Învierea Domnului – Episcop Ioan Bob”, pr. Gabriel Manu, director Caritas eparhial, membri ai familiei protopopului Elie Dăianu, credincioși ai parohiei gazdă, credincioși clujeni, cadre universitare, cercetători, istorici, studenți.

În momentele de la deschiderea Simpozionului, pr. Nicolae Țap și-a exprimat intenția de a organiza astfel de întâlniri spirituale, pornind de la gândul că „datoria noastră este aceea de a recupera patrimoniul cultural, istoric al Bisericii noastre”. A mărturisit că, și cu prilejul celor câteva simpozioane despre Școala Ardeleană, pe care le-a organizat împreună cu ASTRA-Dej, a conștientizat că în societatea de azi sunt prea puțin cunoscute marile personalități, „nu neapărat ale Bisericii, ci ale românilor – oameni fără de care unele orașe, unele Eparhii, chiar România, n-ar fi fost ceea ce este astăzi”. De aceea a organizat deja câteva evenimente – de exemplu, în 2025, la nivelul parohiei „Învierea Domnului – Episcop Ioan Bob”, pe care o păstorește, s-au punctat „30 de ani de la primirea bisericii, 95 de ani de la prima vizită a Episcopului Iuliu Hossu, 225 de ani de la înființarea parohiei”. A propus ca, fiecare după putință, să facă ceva „pentru ca oamenii să poată să cunoască ceva din adevărul istoric, care este foarte important. Sigur că pentru Biserică aspectul spiritual este mai important decât cel istoric, dar, dacă nu ne cunoaștem istoria, nu cunoaștem oamenii care au luptat pentru noi, care au făcut lucruri mărețe, atunci, din păcate, ne pierdem identitatea.” În mod particular, a considerat o datorie actualul eveniment, și pentru că „părintele Dăianu a fost parohul acestei biserici 28 de ani, și, totodată, protopopul Clujului.”