Utrenia Duminicii Pescuirii minunate

27 Septembrie

Duminica a XVIII-a după Cincizecime. A pescuirii minunate. Sfinții martiri Calistrat și cei împreună cu el.

UTRENIA

Preotul: Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Preotul: Mărire Ție, Dumnezeul nostru, mărire Ție. Împărate ceresc…

Poporul: Sfinte Dumnezeule… Mărire… Și acum… Preasfântă Treime… Doamne, îndură-te spre noi… Mărire… Și acum… Tatăl nostru…

Preotul: Că a ta este împărăția, și puterea, și mărirea, a Tatălui, a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor.

Poporul: Amin. Întru numele Domnului, binecuvântează, Părinte!

Preotul: Mărire sfintei, celei de o fiinţă, şi de viaţă făcătoarei, şi ne­despărţitei Treimi, totdeauna, acum şi pururea, şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Apoi:

Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire.

Doamne, buzele mele vei deschide, şi gura mea va vesti lauda ta.

Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire.

Doamne, buzele mele vei deschide, şi gura mea va vesti lauda ta.

Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire.

Psalmul 3

Doamne, cât s-au înmulţit, cei ce mă necăjesc,

mulţi împotriva mea se ridică!

Mulţi zic sufletului meu:

nu este lui mântuire, întru Dumnezeul lui.

Iar Tu, Doamne, sprijinitorul meu eşti,

gloria mea, şi Cel ce înalţi capul meu.

Cu glasul meu către Domnul am strigat,

şi din muntele Lui cel sfânt m-a auzit.

Culcatu-m-am şi am adormit;

deşteptatu-m-am iarăşi, căci Domnul mă ocrotea.

Nu mă voi teme de miile mulţimii,

de cei ce din toate părţile mă împresoară.

Scoală, Doamne,

mântuieşte-mă, Dumnezeul meu.

Că Tu ai bătut pe toţi cei ce zadarnic mă duşmănesc;

dinţii celor păcătoşi i-ai zdrobit.

A Domnului este mântuirea;

şi peste poporul Tău vină binecuvântarea Ta.

Şi iarăşi: Culcatu-m-am şi am adormit;

deşteptatu-m-am iarăşi, căci Domnul mă ocrotea.

Psalmul 37

Doamne, cu mânia Ta să nu mă mustri,

nici cu urgia Ta să mă cerţi,

Că săgeţile Tale m-au lovit,

şi ai apăsat peste mine mâna Ta.

Nu este vindecare în trupul meu, din cauza mâniei Tale;

nu este pace întru oasele mele, din cauza păcatelor mele.

Că fărădelegile mele au covârşit capul meu,

ca o sarcină grea s-au îngreunat asupra mea.

Rănile mele miros urât şi-s pline de puroi,

din cauza nebuniei mele.

Chinuit sunt, şi m-am gârbovit de tot;

ziua întreagă, mâhnindu-mă umblam.

Că şalele mele s-au umplut de putreziciune,

şi nu este sănătate în trupul meu.

Batjocorit am fost şi m-am umilit foarte;

răcnit-am, de suspinarea inimii mele.

Doamne, înaintea Ta e toată dorinţa mea,

şi suspinul meu dinaintea Ta nu s-a ascuns.

Inima mea s-a tulburat, părăsitu-m-a tăria mea

şi lumina ochilor mei, nici aceasta, nu este cu mine.

Prietenii mei şi vecinii mei spre mine s-au apropiat şi s-au oprit;

şi cei mai de aproape ai mei, departe au stat.

Şi se sileau, cei ce căutau sufletul meu,

şi, cei ce căutau cele rele mie, grăiau deşertăciuni,

şi vicleşuguri ziua întreagă puneau la cale.

Iar eu, ca un surd, nu auzeam:

şi ca un mut, ce nu-şi deschide gura sa.

Şi m-am făcut ca un om, ce nu aude,

şi în gura sa nu are cuvinte de răspuns.

Că, întru Tine, Doamne, am nădăjduit;

Tu mă vei auzi, Doamne Dumnezeul meu.

Că am zis: Nu cumva să se bucure de mine duşmanii mei;

şi când s-au clătinat picioarele mele, asupra mea cu îngâmfare au grăit.

Că eu la lovituri mă aştept,

şi durerea mea înaintea mea este pururea.

Că fărădelegea mea o voi mărturisi,

şi nemângâiat sunt pentru păcatul meu.

Iar duşmanii mei trăiesc şi s-au întărit mai mult decât mine

şi s-au înmulţit cei ce mă urăsc pe nedrept.

Cei ce-mi răsplătesc rele, în locul celor bune, de rău mă vorbeau,

pentru că eu căutam bunătatea.

Nu mă părăsi, Doamne Dumnezeul meu,

nu Te depărta de mine.

Ia aminte spre ajutorul meu,

Doamne al mântuirii mele.

Şi iarăşi: Nu mă părăsi, Doamne, Dumnezeul meu, nu Te depărta de mine.

Ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mântuirii mele.

Psalmul 62

Dumnezeule, Dumnezeul meu,

pe Tine Te caut dis-de-dimineață.

Însetat-a de Tine sufletul meu, precum şi trupul meu,

în pământ pustiu, şi neumblat, şi fără apă.

De aceea, în locașul Tău cel sfânt m-am arătat Ție,

ca să văd puterea Ta şi gloria Ta.

Că mai bună e mila Ta, decât bucuriile vieţii;

buzele mele Te vor lăuda.

Pentru aceea, bine Te voi cuvânta în viaţa mea,

şi întru numele Tău voi înălţa mâinile mele.

Întocmai ca de măduvă şi de grăsime, sătura-se-va sufletul meu

şi cu buze de bucurie Te va lăuda gura mea.

Adusu-mi-am aminte de Tine în aşternutul meu,

în revărsatul zorilor m-am gândit la Tine.

Că ai fost ajutorul meu;

sub acoperământul aripilor Tale mă voi bucura.

Lipitu-s-a de Tine sufletul meu,

şi dreapta Ta m-a sprijinit.

Iar ei în zadar au căutat sufletul meu,

cufunda-se-vor în cele mai de jos ale pământului;

Da-se-vor în mâinile sabiei,

pradă vor fi şacalilor.

Iar regele se va veseli de Dumnezeu;

lăudat va fi tot cel ce jură întru Dânsul,

că s-a astupat gura celor ce grăiesc nedreptăţi.

Şi iarăşi: În revărsatul zorilor m-am gândit la Tine,

că ai fost ajutorul meu,

şi sub acoperământul aripilor Tale mă voi bucura.

Lipitu-s-a de Tine sufletul meu,

şi dreapta Ta m-a sprijinit.

Psalmul 87

Doamne, Dumnezeul mântuirii mele,

ziua am strigat, şi noaptea, înaintea Ta.

Pătrundă la Tine rugăciunea mea;

pleacă urechea Ta spre ruga mea,

Că de rele s-a umplut sufletul meu,

şi viaţa mea de iad s-a apropiat.

Socotit am fost cu cei ce se coboară în groapă;

făcutu-m-am ca un om neajutorat,

între morţi voi fi liber.

Asemenea unor răniţi ce dorm în mormânt,

de care nu Ți-ai mai adus aminte,

şi care din mâna Ta au fost lepădaţi.

Aşezatu-m-au în groapa cea mai dedesubt,

întru întuneric, şi în umbra morţii.

Asupra mea s-a coborât mânia Ta,

şi toate valurile Tale le-ai revărsat peste mine.

Depărtat-ai de la mine pe cunoscuţii mei;

pusu-m-au lor urâciune.

Închis sunt, şi nu pot ieşi;

ochii mei au slăbit de sărăcie.

Strigat-am către Tine, Doamne, ziua întreagă,

întins-am către Tine mâinile mele.

Oare pentru cei morţi vei face minuni?

Sau doctorii vor scula din morţi, şi Te vor mărturisi pe Tine?

Oare va povesti cineva în mormânt mila Ta,

şi adevărul Tău, în locul de pierzare?

Oare cunoaşte-se-vor întru întuneric minunile Tale,

şi dreptatea Ta, în pământ dat uitării?

Iar eu, către Tine, Doamne, am strigat,

şi dimineaţa rugăciunea mea Te va întâmpina.

Pentru ce, Doamne, lepezi sufletul meu,

întorci faţa Ta de către mine?

Amărât sunt eu şi întru necazuri, din tinereţele mele;

iar, când m-am ridicat, fui umilit şi fără nădejde.

Peste mine au venit urgiile Tale,

înfricoşările Tale m-au tulburat.

Înconjuratu-m-au asemenea apei,

toată ziua m-au împresurat deodată.

Depărtat-ai de la mine prieten şi vecin,

şi pe cunoscuţii mei, pentru ticăloşie.

Şi iarăşi: Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua am strigat, şi noaptea, înaintea Ta.

Pătrundă la Tine rugăciunea mea;

pleacă urechea Ta spre ruga mea.

Psalmul 102

Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul

şi toate cele dinlăuntrul meu, numele cel sfânt al Lui!

Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul,

şi nu uita toate binefacerile Lui.

Pe Cel ce iartă toate fărădelegile tale,

pe Cel ce vindecă toate bolile tale.

Pe Cel ce răscumpără din stricăciune viaţa ta,

pe Cel ce te încununează cu milă şi cu îndurări.

Pe Cel ce umple de bunătăţi pofta ta;

înnoi-se-vor ca ale vulturului tinereţele tale.

Cel ce face milostenie, Domnul,

şi judecată dreaptă, tuturor celor ce li se face strâmbătate.

Cunoscute a făcut căile Sale lui Moise,

fiilor lui Izrael, hotărârile Sale.

Îndurător şi milostiv e Domnul, îndelung răbdător şi mult milostiv;

nu până în sfârşit se va mânia, nici până în veac va ţine mânie.

Nu după fărădelegile noastre a făcut nouă,

nici după păcatele noastre ne-a răsplătit nouă.

Că, după cât e cerul de înalt de la pământ,

a sporit Domnul mila Sa, peste cei ce se tem de Dânsul.

Pe cât e de departe răsăritul de la apus,

a depărtat de la noi fărădelegile noastre.

Precum miluieşte un tată pe fii;

aşa a miluit Domnul pe cei ce se tem de Dânsul,

Că El a cunoscut făptura noastră,

adusu-şi-a aminte, că ţărână suntem.

Omul, ca iarba zilele lui,

ca floarea câmpului, aşa va înflori;

Că vânt trece peste dânsa, şi nu va mai fi,

şi nu se va cunoaşte nici locul ei.

Iar mila Domnului din veac şi până în veac,

spre cei ce se tem de Dânsul,

Şi dreptatea Lui spre fiii fiilor, cei ce păzesc legătura Lui,

şi-şi aduc aminte, ca să împlinească poruncile Lui.

Domnul în cer şi-a gătit scaunul

şi împărăţia Lui toate le stăpâneşte.

Binecuvântaţi pe Domnul toţi îngerii Lui, cei tari în virtute,

care împliniţi cuvântul Lui,

ascultând de glasul poruncilor Lui.

Binecuvântaţi pe Domnul, toate puterile Lui,

slujitorii Lui, care faceţi voia Lui.

Binecuvântaţi pe Domnul toate lucrurile Lui,

în tot locul stăpânirii Lui;

binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul.

Şi iarăși: În tot locul stăpânirii Lui,

binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul.

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea,

ascultă cererea mea, întru adevărul Tău,

auzi-mă, întru dreptatea Ta.

Şi să nu intri la judecată cu robul Tău,

căci drept, înaintea Ta, nu se va găsi nimeni dintre cei vii.

Că a prigonit duşmanul sufletul meu,

smerit-a până la pământ viaţa mea.

Aşezatu-m-a întru întuneric, ca pe morţii veacului,

și s-a mâhnit întru mine spiritul meu,

întru mine s-a tulburat inima mea.

Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult,

gânditu-m-am la toate lucrurile Tale,

la faptele mâinilor Tale am cugetat.

Întins-am spre Tine mâinile mele,

sufletul meu, spre Tine, ca un pământ fără de apă.

Degrabă auzi-mă, Doamne,

că a slăbit spiritul meu.

Să nu întorci faţa Ta de către mine,

ca să nu mă aseamăn celor ce se coboară în groapă.

Fă-mă să aud dis-de-dimineaţă mila Ta,

că întru Tine am nădăjduit.

Arată-mi mie, Doamne, calea, pe care voi merge,

că la Tine am ridicat sufletul meu.

Scoate-mă de la duşmanii mei, Doamne,

că la Tine am găsit scăpare.

Învaţă-mă, să fac voia Ta,

că Tu eşti Dumnezeul meu.

Spiritul Tău Cel bun mă va povăţui la pământ drept,

pentru numele Tău, Doamne, îmi vei da viaţă.

Întru dreptatea Ta scoate-vei din necaz, sufletul meu,

şi întru mila Ta vei zdrobi pe duşmanii mei.

Şi vei pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu,

căci robul Tău sunt eu.

Şi iarăşi: Auzi-mă, Doamne, întru dreptatea Ta,

şi să nu intri la judecată cu robul Tău. (De 3 ori.)

Apoi: Spiritul Tău cel bun mă va povăţui la pământ drept.

Mărire…. Și acum….

Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeului nostru, mărire ție.

Rugăciunile Utreniei

Rugăciunea I

Mulţumim Ție, Doamne Dumnezeul nostru, celui ce ne-ai ridicat din aşternuturile noastre, şi ai dat în gura noastră cuvânt de laudă, ca să ne închinăm, şi să chemăm numele tău cel sfânt; şi să ne rugăm îndurărilor tale, celor ce pururea le ai pentru viaţa noastră. Şi acum trimite ajutorul tău peste cei ce stau înaintea feţei măririi tale celei sfinte, şi aşteaptă de la tine bogată milă; şi le dă lor, ca slujind ţie totdeauna cu frică şi cu dragoste, să laude bunătatea ta cea negrăită. — Că ţie se cuvine toată mărirea, cinstea, şi închinăciunea, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea II

Din zori aleargă sufletul nostru la tine, Dumnezeul nostru, pentru că lumină sunt poruncile tale pe pământ. Înţelep­ţeşte-ne, să facem întru frica ta dreptate şi sfinţenie; că pe tine te mărim, cel cu adevărat Dumnezeul nostru; pleacă urechea ta, şi ne auzi pe noi; şi pomeneşte, Doamne, pe cei ce împreună cu noi sunt de faţă, şi se roagă, pe toţi pe nume, şi-i mântuieşte cu puterea ta; binecuvântează poporul tău şi sfinţeşte moştenirea ta; pace dăruieşte lumii tale, bisericilor tale, preoţilor, şi tot poporului tău. — Că bine s-a cuvântat, și s-a preamărit prea­cinstitul, şi de mare-cuviinţă numele tău, al Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea III

Din zori aleargă sufletul nostru la tine, Dumnezeule, pentru că lumină sunt poruncile tale; învaţă-ne pe noi, Dumnezeule, dreptatea ta, poruncile tale, şi îndreptările tale; luminează ochii minţii noastre, ca să nu adormim vreodată în păcate spre moarte; risipeşte toată negura de pe inimile noastre; dăruieşte-ne nouă soarele dreptăţii, şi nevătămată păzeşte viaţa noastră, cu pecetea sfântului tău Spirit; îndreptează paşii noştri în calea păcii; dă-ne, să vedem zorile zilei şi ziua întru bucurie, ca să-ţi înălţăm rugă­ciunile de dimineaţa. — Că a ta este stăpânirea, şi a ta este împă­răţia, şi puterea, şi mărirea, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea IV

Stăpâne Dumnezeule, cel ce eşti sfânt şi necuprins, care ai zis să strălucească lumina întru întuneric, cel ce ne-ai odihnit în somnul de noapte, şi ne-ai ridicat spre lauda şi ruga bunătăţii tale, fiind îmblânzit de singură milostivirea ta: primeşte-ne pe noi, cei ce şi acum ne închinăm ţie, şi după putinţă îţi mulţu­mim; şi ne dăruieşte toate cererile cele spre mântuire; arată-ne pe noi fii ai luminii, şi ai zilei, şi moştenitori ai bunătăţilor tale cele veşnice. Pomeneşte, Doamne, întru mulţimea îndurărilor tale, şi pe tot poporul tău, ce este de faţă, şi se roagă împreună cu noi, şi pe toţi fraţii noştri, care sunt pe uscat, pe mare, şi în tot locul stăpânirii tale, care aşteaptă iubirea ta de oameni; şi tutu­ror le dăruieşte mila ta cea mare. — Ca mântuiţi fiind cu sufletul şi cu trupul, pururea stăruind cu îndrăzneală, să preamărim numele tău cel minunat şi binecuvântat, al Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea V

Vistierule al bunătăţilor, izvorule ce pururea izvorăşti, Părinte sfinte, făcătorule de minuni, atotputernice şi atotstăpâni-torule, toţi ne închinăm, şi ne rugăm ţie, chemând milele tale şi îndurările tale, spre ajutorul şi paza smereniei noastre. Pomeneşte, Doamne, pe robii tăi, şi primeşte rugăciunile cele de dimineaţa ale noastre ale tuturor, ca o tămâie înaintea ta, şi nu socoti nici pe unul din noi netrebnic; ci pe toţi ne păzeşte cu îndurările tale. Pomeneşte, Doamne, pe cei ce priveghează şi cântă, spre mărirea ta, şi a unuia născut Fiului tău şi Dumnezeului nostru, şi al sfân­tului tău Spirit. Fii lor ajutor şi păzitor; primeşte rugăciunile lor întru altarul tău cel mai presus de ceruri şi înţelegător. — Că tu eşti Dumnezeul nostru, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea VI

Mulţumim ţie, Doamne Dumnezeul mântuirilor noastre, că toate le faci spre facerea de bine a vieţii noastre, ca totdeauna la tine să ne uităm, la Mântuitorul şi Făcătorul de bine al suflete­lor noastre; că ne-ai odihnit pe noi în măsura nopţii ce a trecut, şi ne-ai ridicat din aşternuturile noastre, şi ne-ai pus la închina­rea cinstitului tău nume. Pentru aceasta ne rugăm ţie, Doamne: dă-ne har, şi putere, ca să ne învrednicim a cânta ţie cu înţele­gere, şi a te ruga neîncetat cu frică şi cu cutremur, îngrijindu-ne de a noastră mântuire, cu ajutorul Hristosului tău. Pomeneşte, Doamne, şi pe cei ce strigă către tine noaptea; auzi-i pe dânşii, şi-i miluieşte; şi sfărâmă sub picioarele lor pe duşmanii cei ne­văzuţi şi potrivnici luptători. — Că tu eşti împăratul păcii, şi Mântuitorul sufletelor noastre, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor.

Rugăciunea VII

Dumnezeule şi Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, cel ce ne-ai ridicat din aşternuturile noastre, şi împreună ne-ai adunat la ceasul rugăciunii: dă-ne har întru deschiderea gurii noastre, şi primeşte ale noastre mulţumiri cele după putinţă; şi ne învaţă îndreptările tale; pentru că a ne ruga, precum se cuvine, nu ştim, de nu ne vei povăţui tu, Doamne, cu Spiritul tău cel sfânt. Pentru aceasta ne rugăm ţie: orice am greşit până în ceasul de acum, cu cuvântul, sau cu lucrul, sau cu gândul, cu voia sau fără de voie, slăbeşte, lasă, iartă. Că de te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va putea suferi? Că la tine este mântuirea. Tu singur eşti sfânt, ajutător puternic, păzitor al vieţii noastre, şi întru tine este cântarea noastră pururea. — Fie stăpânirea împărăţiei tale pururea binecuvântată şi preamărită, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea VIII

Doamne Dumnezeul nostru, cel ce ai alungat de la noi trândă-via somnului, şi cu chemare sfântă împreună ne-ai chemat, ca şi noaptea să înălţăm mâinile noastre, şi să te mărturisim pe tine întru judecăţile dreptăţii tale: primeşte rugăciunile noas-tre, cererile, mărturisirile, slujbele cele de noapte; şi ne dăruieşte, Dumnezeule, credinţă ne ruşinată, nădejde tare, dragoste nefă-ţarnică; binecuvântează intrările şi ieşirile, faptele, lucrurile, cu-vintele, gândurile noastre; şi ne dă nouă, să ajungem la înce-puturile zilei, lăudând, cântând, şi binecuvântând bunătatea milei tale celei negrăite. — Că s-a binecuvântat preasfânt numele tău, şi s-a preamărit împărăţia ta, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea IX

Străluceşte în inimile noastre, iubitorule de oameni Stăpâne, lumina cea nestricăcioasă a cunoştinţei dumnezeirii tale, şi deschide ochii minţii noastre spre înţelegerea evanghelicelor tale propovăduiri: pune întru noi şi frica fericitelor tale porunci, ca toate poftele trupului călcându-le, viaţă sufletească să petre­cem, toate cele ce sunt spre bunăplăcerea ta gândind şi făcând. — Că tu eşti sfinţirea şi luminarea noastră, şi ţie mărire înăl­ţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea X

Doamne, Dumnezeul nostru, cel ce prin pocăinţă, iertare ai dăruit oamenilor, şi pildă a cunoaşterii de păcate, şi a măr­turisirii, ne-ai arătat pocăinţa proorocului David spre iertare: însuţi, Stăpâne, pe noi cei căzuţi în multe şi mari greşeli, milu­ieşte-ne după mare mila ta, şi după mulţimea îndurărilor tale curăţeşte fărădelegile noastre. Că ţie ţi-am greşit, Doamne, ce­lui ce ştii şi cele nearătate şi ascunse ale inimilor oamenilor, şi celui ce singur ai putere, de a ierta păcatele; şi inimă curată zi­dind întru noi, şi cu spirit stăpânitor întărindu-ne, şi bucuria mântuirii tale arătându-ne-o, nu ne lepăda de la faţa ta: ci bine­voieşte, ca un bun şi iubitor de oameni, până la suflarea noastră cea mai de pe urmă, să-ţi aducem jertfă de dreptate, şi prinos, întru sfintele tale altare.— Cu mila, şi cu îndurările, şi cu iubi­rea de oameni a unuia-născut Fiului tău, cu care împreună bine eşti cuvântat, cu preasfântul, şi bunul, şi de viaţă făcătorul tău Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea XI

Dumnezeule Dumnezeul nostru, cel ce ai aşezat puteri cuvân-tătoare şi înţelegătoare cu vrerea ta, pe tine te rugăm, şi ţie ne cucerim: primeşte preamărirea noastră, cea după putinţă, împreună cu a tuturor făpturilor tale, şi ne răsplăteşte cu daruri­le cele bogate ale bunătăţii tale; că ţie se pleacă tot genunchiul, al celor cereşti, şi al celor pământeşti, şi al celor dedesubt, şi toată suflarea şi făptura laudă mărirea ta cea neajunsă; pentru că sin­gur eşti Dumnezeu adevărat şi mult milostiv. — Că pe tine te lau­dă toate puterile cereşti, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea XII

Lăudămu-te, cântăm, bine te cuvântăm, şi mulţumim ţie, Dumnezeul părinţilor noştri, că ne-a trecut umbra nopţii, şi ne-ai arătat iarăşi lumina zilei; ci ne rugăm bunătăţii tale: fii milostiv păcatelor noastre, şi primeşte rugăciunea noastră, în­tru mare mila ta; că la tine scăpăm, la Dumnezeul cel milostiv şi atotputernic. Străluceşte în inimile noastre soarele cel adevă­rat al dreptăţii tale; luminează mintea noastră, şi simţurile toate le păzeşte, ca umblând ca ziua cu bunăcuviinţă pe calea porun­cilor tale, să ajungem la viaţa cea veşnică — pentru că la tine este izvorul vieţii — şi să ne învrednicim a fi întru desfătarea luminii tale celei neapropiate. — Că tu eşti Dumnezeul nostru, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Ectenia mare

Preotul: Cu pace Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Pentru pacea de sus și pentru mântuirea sufletelor noastre, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Pentru pacea a toată lumea, pentru bunăstarea sfintelor lui Dumnezeu biserici, și pentru unirea tuturor, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Pentru sfântă biserica aceasta, și pentru cei ce cu credință, cu bună cucernicie, și cu frică de Dumnezeu intră într-însul, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Pentru Sfântul Părinte Papa (N), pentru Preafericitul Părinte Arhiepiscop (N), pentru (Înalt) Preasfințitul (Arhi) Episcopul nostru (N), și pentru cinstita Preoțime, întru Hristos Diaconime, pentru tot Clerul și poporul, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Pentru autoritățile și oștirea țării noastre, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Pentru țara noastră, orașul (sau satul) acesta și pentru toate orașele și satele, și pentru cei ce cu credință locuiesc într-însele, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Pentru bună liniștea aerului, și pentru înmulțirea roadelor pământului, și pentru timpuri de pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Pentru cei ce călătoresc, pentru cei bolnavi, pentru cei ce se ostenesc, și pentru cei robiți, și pentru mântuirea lor, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Pentru ca să fim mântuiți de tot necazul, mânia, primejdia și nevoia, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Apără, mântuiește, miluiește, și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Pe preasfânta, Curata, Preabinecuvântata, mărita, Doamna noastră de Dumnezeu Născătoarea, și pururea Fecioară Maria, cu toți Sfinții pomenind-o, pe noi înșine, și unul pe altul, și toată viața noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție Doamne.

Preotul, cu glas înalt:

Că Ție se cuvine toată mărirea, cinstirea, și închinarea, Ta­tălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor.

Poporul: Amin

Se cântă Dumnezeu este Domnul, cu stihurile, glas 8

Dumnezeu este Domnul, şi s-a arătat nouă; binecuvân­tat este, cel ce vine întru numele Domnului.

Stih 1. Mărturisiţi-vă Domnului că este bun, că în veac este mila Lui.

Dumnezeu este Domnul, şi s-a arătat nouă; binecuvân­tat este, cel ce vine întru numele Domnului.

Stih 2. Toate neamurile m-au împresurat, şi întru numele Domnului le-am înfrânt.

Dumnezeu este Domnul, şi s-a arătat nouă; binecuvân­tat este, cel ce vine întru numele Domnului.

Stih 3. Nu voi muri, ci voi fi viu, şi voi spune lucrurile Domnului.

Dumnezeu este Domnul, şi s-a arătat nouă; binecuvân­tat este, cel ce vine întru numele Domnului.

Stih 4. Piatra, pe care nu au socotit-o ziditorii, aceasta a ajuns cap al unghiului: de la Domnul s-a făcut aceasta, şi este minunată în ochii noştri.

Dumnezeu este Domnul, şi s-a arătat nouă; binecuvân­tat este, cel ce vine întru numele Domnului.

Apoi:

Troparul Învierii, glas 8

Dintru înălţime te-ai coborât, Îndurate, și îngropare ai luat de trei zile, ca să ne eliberezi pe noi din patimi; Cel ce eşti viaţa şi învierea noastră, Doamne, Mărire Ţie! (de două ori).

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Troparul Sfinților martiri, glas 4

Martirii Tăi, Doamne, întru nevoinţele lor, cununile nestricăciunii au câștigat de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta, pe tirani i-au învins; înfrânt-au şi ale diavolilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lor, Hristoase Dumnezeule, mântuieşte sufletele noastre.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Troparul Născătoarei, Al Învierii, glas 4

Taina cea din veac ascunsă şi de îngeri neştiută, prin tine, Născătoare de Dumnezeu, celor de pe pământ s-a arătat; Dumnezeu întrupându-Se, întru unire neamestecată, şi Crucea de voie pentru noi primind; prin care, înviind pe cel întâi-zidit, a mântuit din moarte sufletele noastre.

Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:

Că a Ta este stăpânirea și a Ta este împărăția și puterea și mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Primul rând de Sedelne, glas 8

Înviat-ai din morţi, Viaţa tuturor; şi Înger luminat femeilor le-a strigat: Părăsiţi lacrimile, Apostolilor binevestiţi, strigaţi lăudând, că a înviat Hristos Domnul, care a binevoit a mântui, ca un Dumnezeu, neamul omenesc.

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Înviind din mormânt cu adevărat, cuvioaselor femei le-ai poruncit să propovăduiască Apostolilor Învierea, precum este scris; şi degrabă alergând Petru, a stat înaintea mormântului şi, văzând lumină în groapă, s-a înspăimântat, pentru că a văzut în ea giulgiurile singure zăcând, fără dumnezeiescul Trup; şi crezând, a grăit: Mărire Ţie, Hristoase, Dumnezeule, că mântuieşti pe toţi, Mântuitorul nostru, că Tu eşti raza Tatălui.

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Pe ceea ce este uşă cerească şi chivot, munte cu totul sfânt, nor strălucitor, să o lăudăm; pe scara cerească, Raiul cel cuvântător, mântuirea Evei şi odorul cel mare a toată lumea; că prin ea s-a săvârşit mântuirea lumii şi iertarea păcatelor celor de demult. Pentru aceasta, grăim către dânsa: Roagă pe Fiul tău şi Dumnezeu să dăruiască iertare de păcate, celor ce se închină cu credinţă naşterii tale celei preasfinte.

Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:

Că bun și iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție mărire înălțăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Al doilea rând de Sedelne, glas 8

Oamenii, Mântuitorule, mormântul Tău l-au pecetluit şi îngerul piatra de pe usă a prăvălit. Femeile Te-au văzut înviat din morţi şi acelea au binevestit Ucenicilor Tăi în Sion, că ai înviat, Viaţa tuturor; şi s-au dezlegat legăturile morţii, Doamne, mărire Ţie!

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Miresme de îngropare aducând femeile, glas îngeresc din groapă au auzit: Părăsiţi lacrimile şi în locul întristării bucurie primiţi; cântaţi grăind, că a înviat Hristos-Domnul, Cel ce a binevoit a mântui, ca un Dumnezeu, neamul omenesc.

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

De tine se bucură, ceea ce eşti plină de har, toată făptura: adunarea îngerească şi neamul omenesc; ceea ce eşti Biserică sfinţită şi rai cuvântător, lauda fecioriei, din care Dumnezeu s-a întrupat şi prunc s-a făcut, Cel ce este mai înainte de veci, Dumnezeul nostru. Că sânul tău scaun l-a făcut şi pântecele tău mai încăpător decât cerurile l-a lucrat. De tine se bucură toată făptura, ceea ce eşti plină de har, mărire ţie!

Binecuvântările Învierii, glas 5

Stih: Binecuvântat ești, Doamne, învaţă-mă îndreptările tale.

Adunarea îngerească s-a mirat, văzându-te pe tine între cei morţi socotit fiind, şi puterea morţii stricând, Mântuitorule, şi împreună cu tine pe Adam ridicându-l, şi din iad pe toţi eliberându-i.

Stih: Binecuvântat ești, Doamne, învaţă-mă îndreptările tale.

Pentru ce, din compătimire, miruri cu lacrimi amestecaţi, o, învăţăcele? – grăit-a îngerul, cel ce a strălucit în mormânt, către Purtătoarele de mir; vedeţi voi mormântul, şi cunoaşteţi, că Mântuitorul din mormânt a înviat.

Stih: Binecuvântat ești, Doamne, învaţă-mă îndreptările tale.

Foarte de dimineaţă Purtătoarele de mir au alergat la mormân­tul Tău, tânguindu-se; ci înaintea lor a stat îngerul, şi a zis: Vre­mea tânguirii a trecut, nu plângeţi, ci spuneţi Apostolilor învierea.

Stih: Binecuvântat ești, Doamne, învaţă-mă îndreptările tale.

Purtătoarele de mir femei, cu miruri venind la mormântul tău, Mântuitorule, au plâns; iar îngerul către dânsele a grăit zicând: Pentru ce socotiţi cu cei morţi pe cel viu? Că a înviat din mormânt, ca un Dumnezeu.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit.

A Treimii.

Inchinămu-ne Tatălui, şi Fiului acestuia, şi Spiritului celui sfânt: Sfintei Treimi întru o fiinţă, cu Serafimii strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti, Doamne.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei de Dumnezeu.

Pe Dătătorul de viaţă născându-l, Fecioară, de păcat pe Adam l-ai mântuit, şi bucurie Evei, în locul întristării, ai dăruit; şi pe cei căzuţi din viaţă la aceeaşi i-a îndreptat: cel ce s-a întrupat din tine, Dumnezeu şi om.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeului nostru, mărire ție.

Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:

Că S-a binecuvântat numele Tău și s-a preamărit împărăția Ta, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Ipacoiul glasului 8

Stând femeile purtătoare de mir înaintea mormântului Dătătorului de viaţă, pe Stăpânul Cel fără de moarte Îl căutau printre cei morţi; și primind de la Înger bunele vestiri de bucurie, Apostolilor au vestit, că a înviat Hristos-Dumnezeu, dăruind lumii mare milă.

Antifoanele glasului 8

Antifonul I

Din tinereţile mele vrăjmaşul mă ispiteşte şi cu desfătări mă aprinde; dar eu, nădăjduind în Tine, Doamne, îl biruiesc pe el.

Cei ce urăsc Sionul, să se facă, mai înainte de a fi smulşi, ca o iarbă; că va tăia Hristos grumajii lor, cu tăiere de chinuri.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Prin Spiritul Sfânt viază toate, Lumină din Lumină, Dumnezeu mare; împreună cu Tatăl Îl lăudăm pe El şi cu Cuvântul.

Antifonul II

Inima mea cu frica Ta să se aco­pere, cu gândul smerindu-se, ca, nu cumva, înălţându-se, să cadă de la Tine, cu totul Îndurate.

Cel ce are nădejde în Domnul, nu se va înfricoşa atunci când va judeca toate cu foc şi cu pedeapsă.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Prin Spiritul Sfânt, tot ce este dumnezeiesc vede şi mai înainte grăieşte; face minuni preaînalte, pe Unul Dumnezeu în Treime cântând; că, deşi este în trei străluciri, o singură stă­pânire este Dumnezeirea.

Antifonul III

Strigat-am către Tine, Doamne, ia aminte, pleacă urechea Ta spre mine, cel ce strig, şi mă curăţeşte mai înainte de a mă ridica din cele de aici.

Tot cel ce se duce la maica sa, pământul, iarăşi se va alcătui, ca să ia chinuri sau daruri, pen­tru cele ce a făcut în viaţă.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Prin Spiritul Sfânt este cuvîntarea de Dumnezeu, Unimea cea întreit sfântă; că fără de început este Tatăl, din Care S-a născut Fiul fără de ani şi Spiritul de un chip şi de un scaun, din Tatăl împreună a strălucit.

Antifonul IV

Iată, acum: ce este mai bun sau ce este mai frumos decât să locuiască fraţii împreună? Că întru aceasta a făgăduit Domnul viaţa de veci.

Cel ce împodobeşte crinii ţa­rinii porunceşte că de haină nu trebuie să ne îngrijim.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Prin Spiritul Sfânt, ca printr-o singură pricină, toate se ţin prin darea de pace; că Dumnezeu este Acesta, cu Tatăl şi cu Fiul de o fiinţă, cu adevărat.

Preotul: Înțelepciune! Să luăm aminte.

Prochimenul glasului 8

Împărăţi-va Domnul în veac, Dumnezeul tău, Sioane, în neam şi în neam. (Ps. 145, 10)

Stih: Laudă, suflete al meu, pe Domnul; lăuda-voi pe Domnul în viaţa mea. (Ps. 145, 1)

Împărăţi-va Domnul în veac, Dumnezeul tău, Sioane, în neam şi în neam. (Ps. 145, 10)

Preotul: Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.

Preotul: Că sfânt eşti Dumnezeul nostru și întru Sfinți Te odihnești și Ție mărire înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Se cântă Toată suflarea… pe glasul 8

Toată suflarea să laude pe Domnul. — Toată suflarea și toată făptura să laude numele Domnului. — Lăudaţi pe Dumnezeu întru Sfinţii lui.

Apoi:

Preotul: Şi pentru ca să ne învrednicim a asculta Sfânta Evanghelie, pe Domnul Dumnezeu să-l rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-te spre noi, (de 3 ori.)

Preotul: Înţelepciune, drepţi să ascultăm Sfânta Evanghelie. Pace tuturor!

Poporul: Şi spiritului tău.

Preotul: Din Sfânta Evanghelie după Sfântul apostol și evanghelist Luca, citire:

Poporul: Mărire Ţie, Doamne, mărire Ţie.

Preotul: Să luăm aminte.

Evanghelia a VI-a, a Învierii. Evanghelia după Luca (24, 36-53)

În vremea aceea, după ce a înviat din morţi, Isus a stat în mij­locul discipolilor Săi şi le-a zis: Pace vouă! Iar ei, înspăimân­tându-se şi înfricoşându-se, credeau că văd un spirit. Şi Isus le-a zis: De ce sunteti tulburaţi şi pentru ce se ridică astfel de gânduri în inimile voastre? Vedeţi mâinile Mele şi picioarele Mele, că Eu însumi sunt; pipăiţi-Mă şi vedeţi, că spiritul nu are carne şi oase precum Mă vedeţi pe Mine că am. Şi, zicând acestea, le-a arătat mâinile şi picioarele Sale. Deci, încă necrezând ei de bucurie şi minunându-se, El le-a zis: Aveţi aici ceva de mâncare? Iar ei I-au dat o bucată de peşte fript şi dintr-un fagure de miere. Şi, luând, a mâncat înaintea lor. Apoi le-a zis: Acestea sunt cuvintele pe care le-am grăit către voi fiind încă împreună cu voi, că trebuie să se împlinească toate cele scrise despre Mine în Legea lui Moise, în profeți şi în psalmi. Atunci le-a deschis mintea ca să priceapă Scripturile. Şi le-a spus că aşa este scris, şi aşa trebuia să păti­mească Hristos şi să învieze din morţi a treia zi şi să se propovăduiască în numele Său pocăinţa, spre iertarea păcatelor, la toate neamurile, începând de la Ierusalim. Voi sunteti martorii acesto­ra. Şi iată, Eu trimit peste voi făgăduinţa Tatălui Meu; însă voi să şedeţi în cetatea Ierusalimului până ce vă veţi îmbrăca cu putere de sus. Şi i-a dus afară până spre Betania şi, ridicându-Şi mâinile, i-a binecuvântat. Şi, pe când îi binecuvânta, S-a despărţit de ei şi S-a înălţat la cer. Iar ei, închinându-se Lui, s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare. Şi erau în toată vremea în templu, lăudând şi binecuvântând pe Dumnezeu. Amin.

Poporul: Mărire Ţie, Doamne, mărire Ţie.

Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm sfântului Domn, lui Isus unuia celui fără de păcat. Crucii tale ne închinăm, Hristoase, şi sfântă învierea ta o lăudăm şi o preamărim. Că tu eşti Dumnezeul nostru: afară de tine pe altul nu ştim, numele tău numim. Veniţi toţi credincioşii, să ne închinăm sfintei Învierii lui Hristos; că iată a venit, prin Cruce, bucurie în toată lumea. Totdeauna binecuvântând pe Domnul, lăudăm Învierea lui: că răstignire răbdând pentru noi, cu moartea pe moarte a stricat.

Psalmul 50

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta,

și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea.

Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea

și de păcatul meu curățește-mă.

Că fărădelegea mea eu o cunosc

și păcatul meu înaintea mea este pururea.

Ție unuia am greșit

și ce este rău înaintea Ta am făcut,

Ca să te arăți drept întru cuvintele Tale

și biruitor să ieși când te vor judeca.

Că iată întru fărădelegi am fost conceput

și în păcate m-a născut maica mea.

Că iată adevărul ai iubit;

cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale, le-ai arătat mie.

Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți;

spăla-mă-vei și mai mult decât zăpada mă voi albi.

Auzului meu vei da bucurie și veselie;

bucura-se-vor oasele mele cele umilite.

Întoarce fața Ta de la păcatele mele

și toate fărădelegile mele șterge-le.

Inimă curată zidește intru mine, Dumnezeule

și Spirit drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele.

Nu mă lepăda de la fața Ta

și Spiritul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine.

Dă-mi iarăși bucuria mântuirii Tale

și cu Spirit stăpânitor mă întărește.

Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale

și cei păcătoși la Tine se vor întoarce.

Mântuiește-mă de sângiuri, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele;

bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.

Doamne, buzele mele vei deschide

și gura mea va vesti lauda Ta.

Că de ai fi voit jertfă, ți-aș fi adus;

arderile de tot nu le vei binevoi.

Jertfa lui Dumnezeu: spirit umilit;

inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi.

Bine fă, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului,

și să se zidească zidurile Ierusalimului.

Atunci bineplăcute-Ți vor fi jertfa dreptății,

prinosul și arderile de tot;

atunci vor aduce pe altarul Tău viței.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Glas 2

Pentru rugăciunile Apostolilor tăi, milostive, şterge mulțimea păcatelor noastre.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, milostive, şterge mulţimea păcatelor noastre.

Stih, glas 6

Miluieşte-ne, Dumnezeule, după mare mila ta, şi după mulţimea îndurărilor tale şterge fărădelegile noastre.

Stihiră, glas 6

Înviind Isus din mormânt, precum a zis mai înainte, ne-a dăruit nouă viaţă veşnică şi mare milă.

Preotul: Mântuieşte, Dumnezeule, poporul tău şi binecuvântează moştenirea ta; cercetează lumea ta cu milă şi cu îndurări; înalţă puterea creştinilor dreptcredincioşi; şi trimite peste noi milele tale cele bogate: pentru rugăciunile Preacuratei Doamnei noastre, Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci; cu mijlocirile cinstitelor cereşti Puteri ale celor fără de trupuri, ale cinstitului mărit profet Înaintemergător şi Botezător Ioan; ale sfinţilor mă­riţi şi întru tot lăudaţi Apostoli; ale celor dintru sfinţi Părinţii noştri şi ai lumii mari Dascăli şi Ierarhi Vasile cel Mare, Grigore Teologul, şi Ioan Gură-de-aur; şi ale celui dintru sfinţi părinte­lui nostru Nicolae Arhiepiscopul de la Mira Liciei, făcătorul de minuni, ale celui dintru sfinţi părintelui nostru Nichita al Remesianei, apostolul românilor; ale sfinţilor măriţi şi bine în­vingători Martiri ale preacuvioşilor şi de Dumnezeu purtători Părinţilor noştri; ale sfinţilor şi drepţilor dumnezeieşti părinţi Ioachim și Ana, ale Sfântului martir arhidiacon Laurenție și ale tuturor Sfinţilor, rugămu-te, mult milostive Doamne, auzi-ne pe noi păcătoşii, care ne rugăm ţie, şi te îndură spre noi.

Poporul: Doamne, îndură-te spre noi — (de 12 ori.)

Preotul, cu glas înalt:

Cu mila, şi cu îndurările, şi cu iubirea de oameni a unuia născut Fiului tău, cu care împreună bine eşti cuvântat, cu preasfântul, şi bunul, şi de viaţă făcătorul tău Spirit, acum şi pururea, şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

CANOANELE

Canonul Învierii glasului 8, din Octoih.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu, din Octoih.

Canonul Sfântului martir, glas 8, din Minei.

Catavasiile Născătoarei de Dumnezeu, glas 4

Canonul Învierii

Cântarea I, glas 8

Irmos:

Pe Faraon cel ce era purtat în carele de război, l-a cufundat toiagul lui Moise, cel ce a făcut minuni de demult, lovind în chipul Crucii şi despărţind marea. Şi pe Israel cel fugărit, care mergea pe picioare, l-a mântuit, pe cel ce cânta cântare lui Dumnezeu.

Cum nu ne vom mira de Dumnezeirea lui Hristos cea atotputernică, de cea care din patimi izvorăşte tuturor credincioşilor nepătimire şi nestricăciune, iar din coasta cea sfântă ţâşneşte izvor de nemurire şi viaţă veşnică din groapă.

Cât de împodobit s-a arătat acum îngerul femeilor! Căci, purtând strălucite semne ale fireştii curăţenii celei fără de materie, dar cu chipul vestind strălucirea învierii, striga: A înviat Domnul!

A Născătoarei:

Lucruri minunate s-au grăit despre tine în neamurile neamurilor, ceea ce ai încăput pe Dumnezeu Cuvântul în pântece, dar ai rămas curată Născătoare de Dumnezeu Fecioară. Pentru aceasta, toţi te cinstim pe tine, care după Dumnezeu eşti ocrotirea noastră.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu

Preacurată Născătoare de Dumnezeu, care pe Cuvântul cel veşnic şi mai presus de Dumnezeire, mai presus de fire întrupat, L-ai născut, pe tine te lăudăm.

Pe Tine, Hristoase, strugurele cel purtător de viaţă, care izvorăşti dulceaţa mântuirii a toată lumea, Te-a născut Fecioara.

Canonul Sfântului martir

Umblând neabătut pe calea muceniciei, te-ai făcut cale celor rătăciţi, ducându-i către dumnezeiasca odihnă preafericite. Pentru aceasta cu credinţă te lăudăm pe tine Calistrate.

Răsărind ca o stea prealuminată, ai luminat Biserica lui Hristos cu lumina cunoştinţei de Dumnezeu, iar întunericul necunoştinţei l-ai alungat Mucenice, şi ai surpat capiştile înşelăciunii.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Vitejeşte suferind toată ispita, pentru Hristos, Calistrate moarte ai suferit. Pentru aceea te-ai mutat către odihnă nemuritoare, şi te veseleşti împreună cu cetele îngerilor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Numai tu Preacurată între femei mai presus de fire ai purtat în pântece pe Unul din Treime, neispitită de bărbat. Pentru aceasta te mărim pe tine, şi pe Cel ce S-a născut din tine mai presus de toată pricina, şi de cuvânt.

Cântarea I a Catavasiilor Născătoarei de Dumnezeu, glas 4

Deschide-voi gura mea şi se va umple de Spirit, şi cuvânt voi răspunde Împărătesei Maici, şi mă voi arăta luminat prăznuind, şi voi cânta minunile ei, bucurându-mă.

Canonul Învierii

Cântarea III, glas 8

Irmos:

Cel ce ai întărit din început cerurile cu priceperea şi ai întemeiat pământul peste ape, întăreşte-mă pe piatra poruncilor Tale, Hristoase; că nu este Sfânt afară de Tine, Unule Iubitorule de oameni.

Pe Adam cel osândit prin gustarea păcatului, mântuitoarea patimă a trupului Tău l-a îndreptat, Hristoase; că însuţi Te-ai arătat nebiruit de încercarea morţii, Cel ce eşti fără de păcat.

Dumnezeul meu Isus a strălucit celor ce şedeau în întuneric şi în umbra morţii lumina învierii; şi, cu Dumnezeirea Sa, legând pe cel tare, a răpit vasele lui.

A Născătoarei:

Mai înaltă decât heruvimii şi serafimii te-ai arătat, Născătoare de Dumnezeu; că tu singură ai primit pe Dumnezeu Cel neîncăput, în pântecele tău, ceea ce eşti fără prihană. Pentru aceasta, pe tine toţi credincioşii cu laude te fericim pururea.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu

Dă-ne nouă ajutor cu rugăciunile tale, Preacurată, îndepărtând năvălirile strâmtorărilor cele cumplite.

Tu te-ai făcut îndreptare a strămoaşei Eva, născând pe începătorul vieţii lumii, Născătoare de Dumnezeu.

Canonul Sfântului martir

Nejertfind nicidecum dumnezeilor celor străini, jertfă curată te-ai adus lui Dumnezeu, Celui ce S-a jertfit pentru noi, Mucenice purtătorule de chinuri Calistrate.

Fiind împodobit cu haină vopsită din sfinţite sângiurile tale Mucenice, stai înaintea Împăratului veacurilor, purtând cunună, Fericite.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Gol s-a arătat vrăjmaşul, văzându-te pe tine şi pe cel ce s-a nevoit cu tine, îmbrăcaţi de sus cu dumnezeiască mărire: O purtătorule de chinuri Ghimnasie.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Fă rugăciune neîncetată către Fiul tău Fecioară, ca să ne mântuiască pe noi, de primejdiile cele viitoare, şi de iadul cel veşnic.

Cântarea a III-a a Catavasiilor Născătoarei de Dumnezeu, glas 4

Pe ai tăi cântăreţi, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce eşti izvorul cel viu şi îmbelșugat, care s-au împreunat ție ceată sufletească, întărăşte-i întru Dumnezeiască mărirea ta, cununilor măririi învrednicindu-i.

Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:

Că Tu ești Dumnezeul nostru și Ție mărire înălțăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Condacul Sfântului martir, glas 4

Răni de multe feluri suferind, şi arătat primind cununi de la Dumnezeu fericiţilor, rugaţi-vă lui Hristos pentru noi, cei ce săvârşim pomenirea voastră cea sărbătorească preamare Calistrate, împreună cu cei ce au pătimit cu tine, pentru ca să împace turma şi poporul; căci El este întărire credincioşilor.

Icosul Sfântului martir

Sicriul moaştelor tale Calistrate văzându-l, cânt şi măresc durerile şi chinurile care ai suferit pătimind. Pentru aceasta te rog pe tine, fă şi mie milostiv pe Hristos puitorul tău de nevoințe, ca prin Dar, să-mi dea mie cuvânt, ca să pot lăuda luptele tale, că nimeni dintre oameni nu va putea, cu bună cuvântare a spune vitejiile tale. Cum ai intrat cu bărbăţie la divan, mustrând cugetele cele ce se târau pe jos, şi propovăduind, că Hristos este întărire credincioşilor.

Sedealna Sfântului martir, glas 5

Să lăudăm chinurile lui Calistrat, o credincioşilor, să preamărim ostenelile lui Ghimnasie, şi dimpreună să fericim cu osârdie, pe cei ce cu dragoste vitejeşte s-au nevoit, şi să strigăm către dânşii; Ostaşilor ai bunei credinţe, cereţi ca să ni se dăruiască nouă pace şi mare milă.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Sedealna Născătoarei, glas 5

Viforul patimilor mă tulbură Preacurată, şi mă îneacă, şi nu încetează aducându-mi povară de supărări. Ci tu mă mântuieşte Născătoare de Dumnezeu, ceea ce eşti bună, şi mă scapă de primejdii, căci ai şi voie şi putere, ca una ce eşti Maică Dumnezeului tuturor.

Canonul Învierii

Cântarea IV, glas 8

Irmos:

Tu eşti tăria mea, Doamne, Tu ești şi puterea mea, Tu, Dumnezeul meu, Tu, bucuria mea, Cel ce n-ai părăsit sânurile părinteşti şi a noastră sărăcie ai cercetat-o. Pentru aceasta, cu profetul Avacum strig către Tine: Mărire puterii Tale, Iubitorule de oameni.

Pe mine, cel ce eram vrăjmaş, Tu m-ai iubit toarte, Tu, prin deşertare minunată, Te-ai coborât pe pământ, Milostive Mântuitorule, nelepădându-Te de defăimarea micimii mele, şi, rămânând în înălţimea măririi Tale celei negrăite, m-ai preamărit pe mine, cel mai înainte lipsit de cinstire.

Cine nu se minunează acum, Stăpâne, văzând moartea nimicită prin patimă, prin Cruce stricăciunea fugărită şi prin moarte iadul de bogăţie golit? Aceasta este lucrarea minunată a puterii Tale celei dumnezeieşti, Cel ce Te-ai răstignit, Iubitorule de oameni.

A Născătoarei:

Tu eşti lauda credincioşilor, ceea ce eşti nenuntită, tu ocrotitoarea, tu scăparea creştinilor, zid de apărare şi liman; că duci rugăciunile către Fiul tău, ceea ce eşti cu totul fără prihană, şi mântuiești din primejdii pe cei ce cu credinţă şi cu dragoste te mărturisesc pe tine, Curată, Născătoare de Dumnezeu.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu

Țarină nearată, care ai odrăslit pe Spicul cel făcător de viaţă, Care dă lumii viaţă, Născătoare de Dumnezeu, mântuiește pe cei ce te laudă pe tine.

Preacurată Născătoare de Dumnezeu, pe tine toţi cei luminaţi te cunoaştem, că ai născut pe Soarele dreptăţii, Pururea Fecioară.

Canonul Sfântului martir

Ca un voievod al oştilor ales Mucenice, tăbărând împotriva celor ce te goneau, ai tras către dumnezeiasca viață, pe cei ce dedemult îi avea robiţi.

Cu râurile cuvintelor tale, ai adăpat inimile, şi le-ai povăţuit către apa cea dea pururea vie, nevoitorule al Domnului, vrednicule de laudă.

Ca un berbece se junghie cu toată osârdia, pururea pomenitul Calistrat, având ca nişte miei jertfiţi înaintea lui pe ostaşii cei viteji.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Bucurându-se Ghimnasie ca o vie cu cuvântul tău Mucenice, a rodit strugurul cel de mucenicie, din care curge vinul bunei credinţe.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Inima mea cea întinată de patimi, spală-o Fecioară, şi mă fă desăvârşit lăcaş curat dumnezeieştilor străluciri.

Cântarea a IV-a a Catavasiilor Născătoarei de Dumnezeu, glas 4

Sfatul cel neînțeles şi Dumnezeiesc, al Întrupării Tale celei de sus, celei din Fecioară, Profetul Avacum avându-l în minte, a strigat: Mărire Puterii Tale, Doamne.

Canonul Învierii

Cântarea V, glas 8

Irmos:

Pentru ce m-ai lepădat de la faţa Ta, Cel ce eşti lumină neapusă? Că m-a acoperit întunericul cel vrăjmaş pe mine, ticălosul. Ci, Te rog, întoarce-mă şi la lumina poruncilor Tale îndreptează căile mele.

Îngăduit-ai să fii îmbrăcat în veşmânt mohorât, mai înainte de patima Ta, Mântuitorule, fiind batjocorit, acoperind goliciunea cea de ruşine a celui întâi zidit, şi să fii pironit gol pe Cruce, Hristoase, dezbrăcându-l pe Adam de îmbrăcămintea omorârii.

Înviind Tu, Hristoase, fiinţa mea cea căzută iarăşi ai zidit-o din ţărâna morţii şi ai făcut-o neîmbătrânitoare, arătând-o iarăşi ca pe un chip împărătesc, strălucind cu lumina nestricăciunii.

A Născătoarei:

Îndrăzneală către Fiul tău având, Preacurată, ca o Maică, nu trece cu vederea purtarea de grijă pentru noi cei de un neam, rugămu-ne, că numai pe tine creştinii te punem înainte ispăşitoare, Milostivă, către Stăpânul.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu

Potoleşte viforul cel neastâmpărat al patimilor mele, ceea ce ai născut pe Dumnezeu, Călăuzitorul şi Domnul.

Preacurată Născătoare de Dumnezeu, cetele îngerilor şi adunările oamenilor slujesc naşterii tale.

Canonul Sfântului martir

Dorind Mucenice de Hristos Dumnezeul nostru cu toată inima, te-ai întărit, şi ai pierdut tăria vrăjmaşului cea fără de putere.

Arătându-te căpetenie oştirii celei dumnezeieşti Calistrate, te-ai numărat cu oştile îngerilor Mucenice, veselindu-te.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Fiind luminat de mărirea razelor celor muceniceşti Ghimnasie, cu bucurie te-ai mutat acum către luminările îngerilor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Răsărit te-ai arătat, Soarelui dreptăţii Preacurată! Pe care roagă-L, să mântuiască pe cei ce curat te măresc.

Cântarea a V-a a Catavasiilor Născătoarei de Dumnezeu, glas 4

Spăimântatu-s-au toate de Dumnezeiască mărirea ta; că tu, Fecioară, neispitită de nuntă, ai avut în pântece pe Dumnezeu cel peste toate şi ai născut pe Fiul cel fără de ani, Ceea ce dăruieşti mântuire tuturor celor ce te laudă.

Canonul Învierii

Cântarea VI, glas 8

Irmos:

Iartă-mi mie, Mântuitorule, că multe sunt fărădelegile mele, şi Te rog ridică-mă din adâncul răutăţilor; căci către Tine am strigat, auzi-mă, Dumnezeul mântuirii mele.

Prin lemnul pomului cu tărie m-a doborât începătorul răutăţii; dar Tu însuţi, Hristoase, fiind răstignit, mai cu tărie l-ai prăvălit prin Cruce, vădindu-l pe el, iar pe cel căzut înviindu-l.

Ieşind Tu din mormânt, ai miluit Sionul, nou făcându-l în locul celui vechi, ca un milostiv, prin sângele Tău cel dumnezeiesc, şi acum împărăţeşte într-însul în veci, Hristoase.

A Născătoarei:

Să ne curățim de păcatele cele cumplite, cu rugăciunile tale, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce eşti fără de prihană, şi sa dobândim, Preacurată, dumnezeiasca strălucire a Fiului lui Dumnezeu, Cel întrupat din tine în chip de negrăit.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu

Pe tine, Născătoare de Dumnezeu, Biserică a Iui Dumnezeu, chivot, cămară însufleţită şi uşă cerească, te vestim noi credincioşii.

Sfărâmător al chipurilor idoleşti fiind, ca un Dumnezeu, Cel născut al tău, Marie mireasă a lui Dumnezeu, este închinat împreună cu Tatăl şi cu Spiritul.

Canonul Sfântului martir

Fălcile leilor celor nevăzuţi le-ai sfărâmat înţelepte, şi pe cei ce dedemult erau mâncare vrăjmaşului, i-ai făcut fii lui Dumnezeu, şi părtaşi desfătării celei fără de materie, Mucenice Calistrate.

Grăind cu cuviinţă Dumnezeiescul cuvântul cel pentru Dumnezeu, pe închinătorii idolilor cei ticăloşi, i-ai făcut fii dumnezeieşti, nevoindu-te împreună cu ei prealăudate Calistrate.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Plecându-vă grumazii voştri Domnului, mucenicilor, aţi primit junghiere, şi v-aţi adus lui Dumnezeu jertfă deplin, şi aţi luminat Biserica celor întâi născuţi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Sfinţeşte-mi cugetul, şi-mi luminează inima, Sfântă Maica lui Dumnezeu, şi mă izbăveşte de nevoile care m-au cuprins, ca să te măresc pe tine Născătoare de Dumnezeu pururea Fecioară.

Cântarea a VI-a a Catavasiilor Născătoarei de Dumnezeu, glas 4

Înţelepţii lui Dumnezeu, care faceţi acest praznic dumnezeiesc şi cu totul lăudat, al Maicii lui Dumnezeu, veniţi să batem din mâini, mărind pe Dumnezeu, Cel ce S-a născut dintr-însa.

Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:

Că Tu eşti împăratul păcii şi Mântuitorul sufletelor noastre şi Ţie mărire înălţăm: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Condacul Învierii

Înviind din mormânt, pe cei morţi i-ai ridicat şi pe Adam l-ai înviat; Eva dănţuieşte întru învierea Ta, şi marginile lumii prăznuiesc întru scularea Ta cea din morţi, mult-Milostive.

Icos

Împărăția iadului prădând şi pe cei morţi înviindu-i, îndelung-Răbdătorule, pe femeile purtătoare de mir le-ai întâmpinat, în locul întristării bucurie aducându-le, şi apostolilor Tăi le-ai vestit semnele cele de biruinţă, Mântuitorul meu, Dătătorule de viaţă, şi zidirea ai luminat-o, Iubitorule de oameni. Pentru aceasta, şi lumea se bucură întru învierea Ta cea din morţi, mult-Milostive.

Sinaxar

Întru această lună, în ziua a douăzeci și șaptea, pomenirea Sfântului Mucenic Calistrat, şi cei împreună cu dânsul 49 de Sfinţi Mucenici.

Cu ale lui sfinte rugăciuni, Doamne, îndură-Te de noi şi ne mântuieşte. Amin.

Canonul Învierii

Cântarea VII, glas 8

Irmos:

De coborârea lui Dumnezeu focul s-a ruşinat de demult în Babilon. Pentru aceasta, tinerii în cuptor, cu picioare sprintene, ca într-o grădină verde dănţuind, cântau: Binecuvântat este Dumnezeul părinţilor noştri.

Deşertarea cea neobişnuită şi dumnezeiasca bogăţie a sărăciei Tale, Hristoase, i-a spăimântat pe îngeri, văzându-Te pe Tine pironit pe Cruce, ca să mântuieşti pe cei ce strigă cu credinţă: Binecuvântat este Dumnezeul părinţilor noştri.

Cu coborârea Ta cea dumnezeiască, de lumină s-au umplut cele de dedesubt şi întunericul cel nepătruns de mai înainte, s-a risipit. Pentru aceasta, cei din veac legaţi au înviat, strigând: Binecuvântat este Dumnezeul părinţilor noştri.

A Treimii:

Pe Tine, Cel cu adevărat Domn al tuturor şi Tată al Fiului celui Unul-Născut, cu dreaptă credinţă, teologhisind, Te vestim şi pe unul Spiritul cel drept ştiindu-L, Care purcede din Tine, de o fiinţă şi împreună-veşnic.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu

Din pântece fecioresc întrupându-Te, Te-ai arătat spre mântuirea noastră. Pentru aceasta, ştiind pe Maica Ta Născătoare de Dumnezeu, cu mulţumire strigăm: Dumnezeul părinţilor noştri, binecuvântat eşti.

Vlăstar din rădăcina lui lesei ai răsărit, Fecioară preafericită, care înfloreşti rod de mântuire celor ce strigă cu credinţă către Fiul tău: Dumnezeul părinţilor noştri, binecuvântat eşti.

Canonul Sfântului martir

Lămurindu-te ca aurul de focul chinurilor, te-ai arătat închipuire patimilor lui Hristos, şi acum te-ai pus bine în comorile cele dumnezeieşti, Mărite, strigând: Bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.

Topindu-te de chinuri, te-ai arătat sabie cerească, preafericite, tăind cetele demonilor celor nevăzuţi Calistrate şi strigând: Bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.

Tare luptător te-ai arătat împotriva necredinţei, Mucenice Calistrate, cu puterea Treimii, cu ale căreia străluciri luminându-te acum strigi: Bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Cu cuget neclintit, iubind pe Hristos, Mucenice Ghimnasie, te-ai jertfit împreună cu toţi râvnitorii tăi, cu mulțumită cântând: Bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Roagă pe Cel întrupat din tine mai presus de gând și de cuvânt, ceea ce eşti de Dumnezeu dăruită, ca să ne mântuim noi, cei ce cu dragoste te cinstim pe tine, şi cu un glas strigăm: Bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.

Cântarea a VII-a a Catavasiilor Născătoarei de Dumnezeu, glas 4

Înţelepţii lui Dumnezeu făpturii nu s-au închinat, ci numai Făcătorului; şi groaza focului bărbăteşte călcând-o, se bucurau, cântând: Prealăudate Dumnezeul părinţilor noştri şi Doamne, bine eşti cuvântat.

Canonul Învierii

Cântarea VIII, glas 8

Irmos:

De şapte ori nebuneşte a încins tiranul haldeilor cuptorul pentru cinstitorii de Dumnezeu; dar, văzându-i pe aceştia mântuiţi printr-o putere mai mare, a strigat: Pe Făcătorul şi Mântuitorul tineri binecuvântaţi-L, preoţi lăudaţi-L, popoare preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Puterea cea mai presus de Dumnezeire a Dumnezeirii lui Isus, în vremile noastre cu dumnezeiască cuviinţă a strălucit; că, pentru toţi, gustând cu trupul moartea Crucii, a spulberat tăria iadului; pe Care neîncetat tineri binecuvântaţi-L, preoţi lăudaţi-L, popoare preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Cel ce a fost răstignit S-a sculat, cel trufaş a căzut; cel ce era căzut şi strivit s-a îndreptat, stricăciunea a fost îndepărtată şi nestricăciunea a înflorit, că ce era mort a fost înghiţit de viaţă. Tineri binecuvântaţi-L, preoţi lăudaţi-L, popoare preaînălţaţi-L pe Hristos întru toţi vecii.

A Treimii:

Pe o Dumnezeire întreit luminătoare, o rază care străluceşte din o Fire în trei ipostasuri: pe Părintele, Cel fără de început, şi pe Cuvântul, Cel de o fiinţă cu Tatăl, şi pe Spiritul, Cel ce împreună împărăţeşte şi de o fiinţă, tineri binecuvântaţi-L, preoţi lăudaţi-L, popoare preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu

Săgeţile cele amăgitoare şi în chipul văpăii ale potrivnicilor îndreptate asupra noastră, stinge-le, Preacurată, ca să te lăudăm în veci.

Mai presus de fire ai născut, Fecioară, pe Ziditorul şi Mântuitorul Dumnezeu, Cuvântul; pentru aceasta, pe tine te lăudăm întru toţi vecii.

Canonul Sfântului martir

Dezrădăcinând spinii înşelăciunii Mucenice, te-ai arătat pom preafrumos al raiului, aducând prin dumnezeiescul Dar, roadele bunei credinţe.

Privind la nădejdile cele viitoare, cu îndrăzneală ai năvălit către lupte, şi biruind, după lege te-ai încununat Calistrate.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Spiritul Sfânt, Dumnezeu,

Biserica ta câştigându-o casă de doctorie cei ce cu bunăcredinţă năzuiesc la dânsa, şi se izbăvesc de cele rele, lăudându-te cu credinţă, mărite Ghimnasie.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Ca una ce eşti mai presus decât toate făpturile de Dumnezeu dăruită Fecioară, fereşte cugetul meu nevătămat, de smintelile înşelătorului Preacurată.

Cântarea a VIII-a a Catavasiilor Născătoarei de Dumnezeu, glas 4

Pe tinerii cei binecredincioşi în cuptor, naşterea Născătoarei de Dumnezeu i-a mântuit, atunci fiind închipuită, iar acum împlinită; pe toată lumea o ridică să-Ţi cânte Ţie: pe Domnul, lucrurile, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Preotul: Pe Născătoarea de Dumnezeu şi Maica luminii în cântări cinstind-o, să o mărim!

Stih 1: Mărește, sufletul meu pe Domnul şi s-a bucurat spiritul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu.

Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Stih 2: Că a căutat spre smerenia servei Sale, că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile.

Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Stih 3: Că mi-a făcut mie lucruri mari Cel puternic, și sfânt este numele Lui şi mila Lui în neam și în neam, spre cei ce se tem de El.

Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Stih 4: Făcut-a tărie cu braţul Său Domnul, risipit-a pe cei mândri în cugetul inimii lor.

Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Stih 5: Coborât-a pe cei puternici de pe scaune şi a înălţat pe cei smeriţi, pe cei flămânzi i-a umplut de bunătăţi şi pe cei bogaţi i-a scos afară cu mâinile goale.

Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Stih 6: Primit-a pe Israel, robul Său, că și-a adus aminte de îndurare, precum a grăit către părinţii noştri, lui Avraam şi seminţiei lui până în veac.

Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Canonul Învierii

Cântarea IX, glas 8

Irmos:

Spăimântatu-s-a de aceasta cerul şi marginile pământului s-au minunat, că Dumnezeu S-a arătat oamenilor în trup şi pântecele tău s-a făcut mai încăpător decât cerurile. Pentru aceea, pe tine, Născătoare de Dumnezeu, începătoriile cetelor îngereşti şi omeneşti te mărim.

Cu firea cea dumnezeiască şi fără de început unul fiind, Te-ai îndoit cu luarea trupului, întru Tine însuţi pe acesta luîndu-l, Cuvântule al lui Dumnezeu; şi, pătimind ca un om, ai rămas afară de patimă, ca un Dumnezeu. Pentru aceasta, pe Tine în două firi, fără despărţire şi fără amestecare, Te mărim.

Pe Dumnezeu L-ai numit Tată, după firea cea dumnezeiască, Tu, Cel ce Te-ai făcut cu firea om, coborându-Te împreună cu robii, Preaînalte; dar, înviind din mormânt, ai aşezat ca Tată al pământenilor după har pe Cel ce este după fire Dumnezeu şi Stăpân; cu Care împreună pe Tine toţi Te mărim.

A Născătoarei:

Arătatu-te-ai, o, Fecioară, Maică a Iui Dumnezeu, născând mai presus de fire cu trup pe Cuvântul cel bun, pe Cel ce din inima Sa Tatăl L-a izvorât mai înainte de toţi vecii, ca un bun; pe Care acum ÎI şi înţelegem mai presus decât trupurile, S-a îmbrăcat în trup.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu

Plină de bucurie şi de veselie este pomenirea ta, izvorând vindecări celor ce se apropie şi celor ce te vestesc cu dreaptă credinţă, Născătoare de Dumnezeu.

Cu psalmi te lăudăm, ceea ce eşti cu daruri dăruită, şi fără tăcere, strigăm ţie: Bucură-te, că tu ai izvorât tuturor bucuria.

Canonul Sfântului martir

Tămăduiri izvorăşte sicriul moaştelor tale, tuturor celor ce au trebuinţă Mucenice Calistrate, şi cu adevărat încetează patimile cele ce anevoie se vindecă, şi alungă întunericul spiritelor celor necurate, cu lucrarea şi cu puterea, şi cu Darul Dumnezeiescului Spirit.

Arătatu-v-aţi mucenicilor lui Hristos, ca un lanţ de Dumnezeu împletit, ţinându-vă unul de altul cu Darul, alergând către înălţime, şi sfinţind pământul cu vărsarea sângelui. Pentru aceea veselindu-ne, cu credinţă prăznuim pomenirea voastră.

Cunună neveştejită, şi mărire veşnică, şi bucurie şi veselie care nu are sfârşit, şi Împărăţia Cerurilor ai primit cu cei ce împreună cu tine s-au nevoit Calistrate de Dumnezeu înţelepte; cu care împreună adu-ţi aminte pentru noi către Domnul.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Dumnezeiasca pomenire a înţeleptului Calistrat, şi a lui Gihmnasie, şi a nevoitorilor celor împreună cu dânşii, astăzi strălucind mai luminat decât soarele, luminează toate marginile cu razele sale. Cu ale cărora rugăciuni Hristoase, izbăveşte-ne pe noi de osândă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Glasul lui Gavriil cu veselie strigăm către tine: Bucură-te bucuria credincioşilor! Bucură-te sfeşnicul cel de aur şi masă, munte şi uşă înţelegătoare! Bucură-te dumnezeiască căruţă a Împăratului Hristos! Bucură-te dezlegarea blestemului, cea prea binecuvântată.

Cântarea a IX-a a Catavasiilor Născătoarei de Dumnezeu, glas 4

Tot neamul omenesc să salte cu Spiritul, fiind luminat; şi să prăznuiască firea minţilor celor fără de trup, lăudând mărită prăznuire a Maicii lui Dumnezeu şi să strige: Bucură-te, Preafericită Născătoare de Dumnezeu, Curată, pururea Fecioară.

Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:

Că pe Tine Te laudă toate Puterile cereşti şi Ţie mărire înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru. (De 2 ori.)— Înălţaţi pe Domnul Dumnezeul nostru, şi vă închinaţi aşternutului picioarelor lui: că sfânt este Domnul.

Luminătoarea a VI-a. A Învierii

Arătând, Mântuitorule, că eşti om după fire, după ce ai înviat din mormânt, din mâncare te-ai împărtăşit, şi în mijloc stând ai învăţat, să vestească pocăinţa; şi de grabă la Tatăl cerescul Părinte te-ai înălţat, şi învăţăceilor a le trimite pe Mângâietorul te-ai jurat. Preadumnezeiescule Dumnezeu-omule, mărire învierii tale.

A Născătoarei

Făcătorul zidirii şi Dumnezeul tuturor trup omenesc a luat, din preacurate sângele tău, preasfântă Fecioară; şi toată fi­rea cea stricată a înnoit-o; după naştere, iarăşi, ca şi mai înainte de naştere lăsându-te; pentru aceasta, pe tine toţi cu credinţă te lăudăm, strigând: Bucură-te, Stăpâna lumii.

La Laude

Stihirile Laudelor Învierii, glas 8, din Octoih

Toată suflarea să laude pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul din ceruri, lăudaţi pe El întru cele înalte; Ţie se cuvine cântare, Dumnezeule. (Ps. 148, 1)

Lăudaţi pe El toţi îngerii Lui, Lăudaţi pe El toate puterile Lui; Ţie se cuvine cântare, Dumnezeule. (Ps. 148, 2)

Ca să facă între ei judecată cea scrisă; mărirea aceasta este dată tuturor cuvioșilor lui. (Ps. 149, 9)

Doamne, deși ai stat înaintea divanului, de Pilat fiind judecat, dar nu Te-ai depărtat de scaun, cu Tatăl împreună şezând; şi înviind din morţi, lumea ai mântuit din robia celui străin, ca un îndurat şi de oameni iubitor.

Lăudaţi pe Domnul întru Sfinţii Lui, lăudaţi-L pe El întru tăria puterii Lui. (Ps. 150, 1)

Doamne, deși Te-au pus iudeii, ca pe un mort, în mormânt, dar ca pe un împărat adormit străjerii Te străjuiau şi ca pe o vistierie a vieţii, cu pecete Te-au pecetluit. Dar ai înviat şi ai dat nestricăciune sufletelor noastre.

Lăudaţi-L pe El întru puterile Lui, lăudaţi-L pe El după mulţimea măririi Lui. (Ps. 150, 2)

Doamne, armă împotriva diavolului, Crucea Ta ai dat-o nouă; că se îngrozește şi se cutremură, nesuferind a privi spre puterea ei, că morţii i-a sculat şi moartea a zdrobit-o. Pentru aceasta, ne închinăm îngropării Tale şi Învierii.

Lăudaţi-L pe El în glas de trâmbiţă, lăudaţi-L pe El în psaltire şi în alăută. (Ps. 150, 3)

Îngerul Tău, Doamne, care a vestit Învierea, pe străjeri i-a înfricoșat; dar femeilor le-a grăit, zicând: Ce căutaţi pe Cel viu printre cei morţi? Înviat-a, Dumnezeu fiind, şi lumii viață a dăruit.

Lăudaţi-L pe El în timpane şi în horă, lăudaţi-L pe El în strune şi în organe. (Ps. 150, 4)

Pătimit-ai prin Cruce, Cel fără patimă cu Dumnezeirea, îngropare ai luat de trei zile, ca pe noi să ne eliberezi din robia vrăjmaşului, şi fără de moarte făcându-ne, să ne înviezi pe noi Hristoase Dumnezeule, prin învierea Ta, Iubitorule de oameni.

Lăudaţi-L pe El în chimvale bine răsunătoare , lăudaţi-L pe El în chimvale de strigare.

Închinu-mă şi măresc, şi laud Hristoase învierea Ta cea din mormânt, prin care ne-ai eliberat pe noi din legăturile iadului cele nedezlegate, şi ai dăruit lumii ca un Dumnezeu, viață veșnică și mare milă.

Scoală-Te, Doamne, Dumnezeul meu, înalţă-se mâna Ta , nu uita pe săracii Tăi până în sfârşit.

Mormântul Tău, cel de viață primitor străjuindu-l călcătorii de lege cu strajă, l-au pecetluit pe el, iar Tu ca un Dumnezeu fără de moarte şi atotputernic ai înviat a treia zi.

Mărturisimă-voi Ție, Doamne cu toată inima mea, spune-voi toate minunile Tale.

Mergând Tu în porţile iadului, Doamne, și acelea zdrobindu-le, prădatul aşa a strigat: Cine este Acesta, că nu Se osândeşte întru cele mai dedesubt ale pământului? Ci ca pe un cort a stricat temniţa morţii. Luatu-L-am pe Acesta ca pe un mort și mă cutremur ca de un Dumnezeu, Atotputernice Mântuitorule, miluiește-ne pe noi.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Stihira a VI a. A Învierii. glas 6

Cu adevărat Tu ești, Hristoase, pacea, pentru oamenii lui Dumnezeu; pacea Ta dând-o după Înviere, Ucenicilor, înfricoșați i-ai arătat pe dânșii, părându-li-se că văd spirit. Dar ai potolit tulburarea sufletelor lor, arătându-le mâinile și picioarele Tale; și necrezând ei încă, prin părtășia la mâncare și prin amintirea învățăturilor le-ai deschis lor mintea, să înțeleagă Scripturile. Cărora și părinteasca făgăduință lăsându-le și binecuvântându-i pe dânșii, Te-ai înălțat la cer. Pentru aceasta, împreună cu dânșii ne închinăm Ție; Doamne, mărire Ție!

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei

Preabinecuvântată eşti, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, că, prin Cel ce S-a întrupat din tine, iadul s-a robit, Adam s-a chemat, blestemul s-a pierdut, Eva s-a eliberat, moartea s-a omorât şi noi am înviat. Pentru aceasta, cântând, grăim: Binecuvântat eşti, Hristoase Dumnezeule, Cel ce ai binevoit aşa, mărire Ţie!

Preotul: Mărire ţie, celui ce ne-ai arătat nouă lumina!

Doxologia mare

Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bună voire.

Lăudămu-Te, bine Te cuvântăm, ne închinăm Ție,

Te mărim pe Tine: Îţi mulţumim Ție, pentru mare mărirea Ta.

Doamne Împărate, Dumnezeule ceresc, Părinte atotţinătorule: Doamne Fiule unule născut, Isuse Hristoase, şi Spirite Sfinte.

Doamne Dumnezeule, Mieluşelul lui Dumnezeu, Fiul Părintelui, Cel ce ridici păcatul lumii, miluieşte-ne pe noi, Cel ce ridici pă­catele lumii.

Primeşte rugăciunea noastră, Cel ce şezi de-a dreapta Tatălui,

şi te îndură spre noi.

Că Tu eşti unul Sfânt, Tu eşti unul Domn Isus Hristos:

întru mărirea lui Dumnezeu Tatăl. Amin.

În toate zilele bine Te voi cuvânta,

şi voi lăuda numele Tău în veac, şi în veacul veacului,

Învredniceşte-ne, Doamne, în ziua aceasta,

fără de păcat a ne păzi.

Bine eşti cuvântat, Doamne, Dumnezeul Părinţilor noştri,

şi lăudat şi preamărit este numele Tău în veci. Amin.

Fie, Doamne, mila Ta spre noi,

precum am nădăjduit şi noi întru Tine.

Bine eşti cuvântat, Doamne:

învaţă-mă îndreptările Tale. De 3 ori.

Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă în neam şi în neam. Eu am zis: Doamne, miluieşte-mă, vindecă sufletul meu, că am greşit Ție.

Doamne, la Tine am scăpat, învaţă-mă, să fac voia Ta,

că Tu eşti Dumnezeul meu.

Că la Tine este izvorul vieţii,

întru lumina Ta vom vedea lumină.

Tinde mila Ta, celor ce Te cunosc pe Tine.

Sfinte Dumnezeule… De 3 ori, cu 3 închinăciuni.

Mărire… Şi acum… Sfinte fără de moarte, îndură-Te spre noi.

Troparul Învierii, glas 8

Înviat-ai din mormânt şi legăturile iadului ai rupt; stricat-ai osânda morţii, Doamne, pe toţi din cursele vrăjmaşului scăpându-i; arătându-Te pe Tine Apostolilor Tăi, i-ai trimis la propovăduire; şi prin ei pacea Ta ai dăruit lumii, unule mult-Milostive.

Apoi, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan

Gură de Aur.

Dacă după doxologia mare nu se intră în Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, atunci urmează ecteniile și Apolisul (dezlegarea deplină).

Preotul: Miluieşte-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru Sfântul Părinte Papa (N.), pentru Preafericitul Părinte Arhiepiscop (N.), pentru (Înalt) Preasfinţit (Arhi) Episcopul nostru (N.) şi pentru toţi fraţii noştri cei întru Hristos.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru autorităţile şi oştirea ţării, pentru pacea, sănătatea şi mântuirea lor.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru fericiţii şi pururea pomeniţii ctitori ai sfintei Bisericii acesteia.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, ştergerea şi iertarea păcatelor robilor lui Dumnezeu, fraţii sfintei Bisericii acesteia.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi

Preotul: Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri şi fac bine în sfânta şi preacinstita biserica aceasta, pentru cei ce trudesc, pentru cei ce cântă şi pentru poporul ce este de faţă şi aşteaptă de la Tine mare şi multă milă.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru toți fraţii noştri și pentru toți dreptcredincioșii creștini.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul, cu glas înalt:

Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi Ţie mărire Îţi înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Preotul: Să plinim rugăciunile noastre cele de dimineață, Domnului.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Apără, mântuieşte, miluieşte, şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu darul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Ziua toată desăvârşit sfântă, cu pace şi fără de păcate, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Înger de pace, credincios îndreptător, păzitor sufletelor şi trupu­rilor noastre, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Milă şi iertare de păcatele şi de greşelile noastre, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Cele bune şi de folos sufletelor noastre, şi pace lumii, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Cealaltă vreme a vieţii noastre în pace, şi întru pocăinţă a o săvârşi, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Sfârşit creştinesc vieţii noastre, fără de patimă, ne ruşinat, cu pace, şi răspuns bun la înfricoşătoarea judecată a lui Hristos, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Pe preasfânta, curata, Preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu Născătoarea, şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine, şi unul pe altul, şi toată viaţa noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:

Că Dumnezeul milei şi al îndurărilor şi al iubirii de oameni eşti şi Ţie mărire înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin

Preotul: Pace tuturor.

Poporul: Şi spiritului tău.

Preotul: Capetele noastre Domnului să le plecăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Rugăciunea plecării capetelor

Doamne Sfinte, Care întru cele de sus locuieşti şi spre cei smeriţi priveşti şi, cu ochiul Tău cel a toate văzător, priveşti peste toată făptura, Ţie am plecat cerbicea sufletului şi trupului nostru şi ne rugăm Ţie, Sfinte al sfinţilor: Întinde mâna Ta cea nevăzută, din sfântul Tău locaş, şi ne binecuvintează pe toţi; şi orice am greşit, cu voie sau fără de voie, ca un Dumnezeu bun şi iubitor de oameni, iartă, dăruindu-ne bunătăţile Tale cele din lume şi cele mai presus de lume.

Preotul, cu glas înalt:

Că Ție ți se cuvine a ne milui şi a ne mântui pe noi, Dumnezeul nostru, şi Ţie mărire înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin

Apolisul

(Dezlegarea deplină)

Preotul: Înţelepciune.

Poporul: Binecuvântează, Părinte.

Preotul: Cel ce este binecuvântat, Hristos, Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin. Întăreşte, Dumnezeule, sfânta şi dreapta credinţă a cucernicilor şi dreptcredincioşilor creştini, împreună cu sfântă biserica aceasta, în vecii vecilor.

Preotul: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Poporul: Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Preotul: Mărire Ție, Hristoase Dumnezeul nostru, nădejdea noastră, mărire Ție.

Poporul: Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Doamne, îndură-Te spre noi, de 3 ori. — Părinte, binecuvântează.

Preotul: Cel ce a înviat din morți, Hristos, Adevăratul nostru Dumnezeu, pentru rugăciunile preacuratei Maicii Sale, ale Sfântului martir Calistrat și a celor împreună cu el a căror pomenire facem, ale sfinților, drepților și dumnezeieștilor Părinți Ioachim și Ana și ale tuturor Sfinților, să ne miluiască și să ne mântuiască pe noi, fiind bun și iubitor de oameni.

Poporul: Amin

Preotul:Pentru rugăciunile sfinților Părinților noștri, Doamne Isuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi.

Poporul: Amin.