Vecernia Tăierii împrejur a Domnului

Preotul: Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.
Preotul: Mărire Ție, Dumnezeul nostru, mărire Ție. Impărate ceresc…

Poporul: Sfinte Dumnezeule… Mărire… Și acum… Preasfântă Treime… Doamne, îndură-te spre noi… Mărire… Și acum… Tatăl nostru…
Preotul: Că a ta este împărăția, și puterea, și mărirea, a Tatălui, a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor.
Poporul: Amin. Doamne îndură-te spre noi (de 3 ori). Mărire… Și acum…
Veniți să ne închinăm și să cădem la Împăratul nostru Dumnezeu.
Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu.
Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul nostru.

Psalmul 103

Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul:
Doamne Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte.

Întru mărturisire și în mare-cuviință Te-ai îmbrăcat,
Cel ce Te îmbraci în lumină, ca într-o haină,

Cel ce întinzi cerul ca o piele,
Cel ce acoperi cu ape înălțimile lui,

Cel ce pui norii suirea Ta,
Cel ce umbli pe aripile vânturilor.

Cel ce faci crainici ai Tăi vânturile,
și slujitori Ție, flăcările focului.

Cel ce întemeiezi pământul pe neclintirea lui:
nu se va clătina în veacul veacului.

Adâncul, ca o haină e acoperământul lui:
deasupra munților vor sta ape.

De certarea Ta vor fugi,
de glasul tunetului Tău se vor înfricoșa.

Se înalță munți, și se coboară văi,
în locul, pe care l-ai pus temelie.

Hotar ai pus, pe care nu-l vor trece,
nici se vor întoarce, să acopere pământul.

Cel ce faci să iasă izvoare în văi,
prin mijlocul munților vor pătrunde ape.

Adăpa-se-vor toate fiarele câmpului,
veni-vor colunii în setea lor.

Deasupra lor păsările cerului vor locui:
din mijlocul stâncilor vor da glas.

Cel ce adapi munții din cele de deasupra ale Tale:
din rodul lucrărilor Tale se va sătura pământul.

Cel ce faci să răsară iarbă dobitoacelor,
și verdeață, pentru trebuința oamenilor,

Ca să scoți pâine din pământ
și vin ce înveselește inima omului.

Ca să înveselești fața cu untdelemn,
și pâinea inima omului să o întărească.

Sătura-se-vor lemnele câmpului,
cedrii Libanului, pe care i-ai sădit.

Acolo păsările își vor face cuib;
lăcașul cocostârcului se înalță deasupra lor.

Munții cei înalți, cerbilor,
stânca iepurilor este scăpare.

Făcut-a luna spre arătarea timpurilor,
soarele și-a cunoscut apusul său.

Pus-a întuneric, și s-a făcut noapte;
întru aceasta vor umbla toate fiarele codrului;

Pui de lei răcnind, ca să prade,
și să ceară de la Dumnezeu mâncare lor.

Răsărit-a soarele, și s-au adunat,
și în culcușurile lor se vor așeza.

La lucrul său ieși-va omul,
și la lucrarea sa, până seara.

Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne!
Toate întru înțelepciune le-ai făcut,
umplutu-s-a pământul de zidirea Ta!

Însăși marea cea mare și largă,
acolo sunt târâtoare, nenumărate,
viețuitoare mici și mari.

Acolo corăbii umblă,
acolo, balaurul acesta, pe care l-ai zidit,
ca să se joace într-însa!

Toate de la Tine așteaptă,
să le dai nutremânt la vremea lor.

Dându-le Tu lor, vor culege,
deschizând Tu mâna Ta, toate se vor umple de bunătăți;

Dar, întorcând Tu fața Ta, se vor tulbura;
lua-vei spiritul lor, și se vor sfârși, și în țărâna lor se vor întoarce.

Trimite-vei spiritul Tău, și se vor zidi
și vei înnoi fața pământului.

Fie gloria Domnului în veci!
veseli-se-va Domnul de lucrurile Sale.

Cel ce caută spre pământ, și-l face de se cutremură;
Cel ce se atinge de munți, și fumegă.

Cânta-voi Domnului în viața mea,
cânta-voi Dumnezeului meu, până ce voi fi.

Fie Lui plăcute cuvintele mele,
și eu mă voi veseli de Domnul.

Piară păcătoșii de pe pământ,
și cei fărădelege, ca să nu mai fie.
Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul!

Și iarăși:
Soarele și-a cunoscut apusul său;
pus-a întuneric și s-a făcut noapte.

Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne!
Toate întru înțelepciune le-ai făcut.

Mărire…. Și acum….
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeului nostru, mărire ție.

Rugăciunile Vecerniei

Rugăciunea I
Doamne îndurate și milostive, îndelung răbdătorule și mult milostive, ascultă rugăciunea noastră, și ia aminte la glasul cererii noastre; fă cu noi semn spre bine; povățuiește-ne în calea ta, ca să umblăm întru adevărul tău; înveselește inimile noastre, ca să ne temem de numele tău cel sfânt. Pentru că mare ești tu, și faci lucruri minunate. Tu singur ești Dumnezeu, și nu este asemenea ție între dumnezei, Doamne: puternic întru milă, și bun întru tărie, spre a ajuta, și a mângâia, și a mântui, pe toți cei ce nădăjduiesc întru sfânt numele tău. — Că ție se cuvine toată mărirea, cinstea, și închinăciunea, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea II
Doamne, nu cu mânia ta să ne mustri, nici cu urgia ta să ne cerți. Ci fă cu noi după bunăvoința ta, vindecătorule și doctore al sufletelor noastre. Povățuiește-ne la limanul voii tale: luminează ochii inimilor noastre spre cunoașterea adevărului tău; și ne dăruiește cealaltă vreme a zilei de acum, și tot timpul vieții noastre cu pace, și fără de păcat. Pentru rugăciunile preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, și ale tuturor Sfinților. — Că a ta este stăpânirea, și a ta este împărăția, și puterea, și mărirea, a Tatălui, și a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea III
Doamne Dumnezeul nostru, adu-ți aminte de noi păcătoșii și netrebnicii tăi robi, când chemăm numele tău cel sfânt, și nu ne rușina întru așteptarea milei tale; ci ne dăruiește, Doamne, toate cererile spre mântuire; și ne învrednicește, să te iubim, și să ne temem de tine, din toată inimă noastră, și să facem în toate voia ta. — Că bun și iubitor de oameni Dumnezeu ești, și ție mărire înălțăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea IV
Cel ce cu cântări fără de tăcere, și cu preamărire neîncetată ești lăudat de sfintele Puteri, umple gura noastră de lauda ta, ca să dăm mărire numelui tău celui sfânt; și ne dă parte și moștenire cu toți cei ce se tem de tine întru adevăr, și păzesc poruncile tale. Pentru rugăciunile preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, și ale tuturor Sfinților tăi. — Că ție se cuvine toată mărirea, cinstea și închinăciunea, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea V
Doamne, Doamne, cel ce cu palma ta cea preacurată cuprinzi toate, care ești îndelung răbdător cu noi toți, și-ți pare rău de răutățile noastre: adu-ți aminte de îndurările tale, și de mila ta. Cercetează-ne, întru bunătatea ta; și ne dă, cu darul tău, ca și în cealaltă vreme a zilei de acum, să scăpăm de uneltirile vicleanului cele de multe feluri, și fără de vătămare păzește viața noastră, cu darul Spiritului tău celui întru tot sfânt. — Cu mila, și cu iubirea de oameni a unuia născut Fiului tău, cu care împreună bine ești cuvântat, și cu preasfântul, bunul, și de viață făcătorul tău Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea VI
Dumnezeule, cel ce ești mare și minunat, care cu bunătatea cea nespusă, și cu purtarea de grijă cea bogată pe toate le chivernisești, cel ce ne-ai dăruit și bunătățile lumești, și ne-ai arvunit împărăția cea făgăduită, prin bunătățile cele promise nouă, cel ce ne-ai croit cale, ca și în partea zilei cea trecută să fim feriți de tot răul, dăruiește-ne, și cea rămasă să o împlinim fără prihană, înaintea sfintei tale măriri, ca să te lăudăm pe tine, cel ce singur ești bun și iubitor de oameni Dumnezeul nostru. — Că tu ești Dumnezeul nostru, și ție mărire înălțăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea VII
Dumnezeule cel mare și preaînalt, care singur ai nemurire, cel ce locuiești întru lumină neapropiată, care ai zidit toată făptura întru înțelepciune, cel ce ai despărțit lumina de întuneric, și ai pus soarele spre stăpânirea zilei, iar luna și stelele spre stăpânirea nopții; care ne-ai învrednicit pe noi, păcătoșii, să întâmpinăm și în ceasul de acum fața ta întru mărturisire, și să-ți aducem lauda cea de seara: însuți, iubitorule de oameni, îndreptează rugăciunea noastră ca o tămâie înaintea ta; și o primește, ca pe o mireasmă cu bun miros; și ne dă nouă seara de acum, și noaptea ce vine, cu pace; îmbracă-ne întru arma luminii; mântuiește-ne de frica nopții, și de tot lucrul ce umblă în întuneric; și somnul, pe care l-ai dăruit spre odihna neputinței noastre, dă-ni-l neîngrozit de toată nălucirea diavolească. Așa, Stăpâne, dătătorule al bunătăților, ca și în așternuturile noastre umilindu-ne, să pomenim noaptea numele tău, și cu gândul poruncilor tale fiind luminați, să ne sculăm în bucurie sufletească, spre lauda bunătății tale, rugăciuni și cereri milostivirii tale aducând, pentru păcatele noastre, și ale întreg poporului tău; pe care, pentru rugăciunile preasfintei Născătoare de Dumnezeu, întru milă îl cercetează. — Că bun și iubitor de oameni Dumnezeu ești, și ție mărire înălțăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Ectenia mare

Preotul: Cu pace Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru pacea de sus și pentru mântuirea sufletelor noastre, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru pacea a toată lumea, pentru bunăstarea sfintelor lui Dumnezeu biserici, și pentru unirea tuturor, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru sfânt locașul acesta, și pentru cei ce cu credință, cu bună cucernicie, și cu frică de Dumnezeu intră într-însul, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru Sfântul Părinte Papa (N), pentru Preafericitul Părinte Arhiepiscop (N), pentru (Înalt) Preasfințitul (Arhi) Episcopul nostru (N), și pentru cinstita Preoțime, întru Hristos Diaconime, pentru tot Clerul și poporul, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru autoritățile și oștirea țării noastre, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru țara noastră, orașul (sau satul) acesta, și pentru toate orașele și satele, și pentru cei ce cu credință locuiesc într-însele, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru bună liniștea aerului, și pentru înmulțirea roadelor pământului, și pentru timpuri de pace, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru cei ce călătoresc, pentru cei bolnavi, pentru cei ce se ostenesc, și pentru cei robiți, și pentru mântuirea lor, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru ca să fim mântuiți de tot necazul, mânia, primejdia și nevoia, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Apără, mântuiește, miluiește, și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pe preasfânta, Curata, Preabinecuvântata, mărita, Doamna noastră de Dumnezeu Născătoarea, și pururea Fecioară Maria, cu toți Sfinții pomenind-o, pe noi înșine, și unul pe altul, și toată viața noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Ție se cuvine toată mărirea, cinstirea, și închinarea, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor.

Poporul: Amin

Se cântă Doamne strigat-am… pe glasul 4. Se pun 10 stihiri. 4 stihiri ale învierii glasului 4, din Octoih. 3 stihiri ale Praznicului Tăierii împrejur, din Minei, glas 8. 3 stihiri ale Sfântului Vasile cel Mare, din Minei, glas 4.

Doamne strigat-am către tine, auzi-mă:
ia aminte la glasul rugăciunii mele, când
strig către tine.

Să se îndrepte rugăciunea mea ca tămâia
înaintea ta:
ridicarea mâinilor mele, ca o jertfă de seară.

Pune, Doamne, pază gurii mele,
și ușă de îngrădire în jurul buzelor mele.

Să nu pleci inima spre cuvinte de vicleșug:
ca să mă apăr, dezvinovățindu-mă, fiind
în păcate,

Alături de oamenii, cari săvârșesc fărădelege;
și nu mă voi întovărăși cu cele alese ale lor.

Certa-mă-va dreptul întru îndurare, și mă
va mustra:
iară untdelemn al păcătosului să nu ungă
capul meu; că și rugăciunea mea este
împotriva celor bineplăcute lor.

Cufundatu-s-au, îngreunați cu pietre,
judecătorii lor:
auzi-vor graiurile mele, că s-au îndulcit.

Ca o brazdă, ce se spintecă peste pământ:
așa s-au risipit oasele lor, lângă iad.

Căci către tine, Doamne, Doamne, sunt
ochii mei:
întru tine am sperat, să nu iei sufletul meu.

Păzește-mă de cursa, care mi-au pus-o mie,
și de smintelile celor ce fac fărădelegea.

Cădea-vor în mreaja lor păcătoșii:
deosebi sunt eu, și voi scăpa.

Psalmul 141

Cu glasul meu către Domnul am strigat:
cu glasul meu către Domnul m-am rugat.

Vărsa-voi înaintea lui rugăciunea mea:
necazul meu înaintea lui voi spune.

Când lipsea dintru mine spiritul meu:
și tu ai cunoscut cărările mele.

În calea aceasta, în care am umblat,
ascuns-au cursă mie.

Luat-am seamă de-a dreapta, și am privit:
și nu era cine să mă cunoască.

Pierit-a fuga de la mine:
și nu este cel ce să cerceteze sufletul meu.

Strigat-am către tine, Doamne; zis-am: Tu
ești nădejdea mea:
partea mea ești, în pământul celor vii.

Ia aminte la ruga mea,
că m-am umilit foarte.

Scapă-mă de cei ce mă prigonesc:
că sunt mai tari decât mine.

Pe 10: Scoate din prinsoare sufletul meu:
ca să mărturisească numele tău.

Stihirile învierii glasului 4, din Octoih
Crucii Tale celei făcătoare de viață neîncetat închinându-ne, Hristoase Dumnezeule, învierea Ta cea de a treia zi o mărim; că printr-însa ai înnoit firea omenească cea stricată, Atotputernice, și înălțarea la ceruri ne-ai arătat, ca un singur bun și iubitor de oameni.

Pe mine mă așteaptă drepții,
până ce vei răsplăti mie.

Osânda lemnului neascultării ai dezlegat-o, Mântuitorule, pe lemnul Crucii de bunăvoie pironindu-Te; și, în iad coborându-Te, Puternice, legăturile morții ca un Dumnezeu le-ai rupt. Pentru aceasta, ne închinăm învierii Tale celei din morți, strigând cu bucurie: Atotputernice Doamne, mărire Ție.

Psalmul 129

Pe 8: Dintru adâncuri am strigat către Tine,
Doamne, Doamne ascultă glasul meu!

Porțile iadului le-ai sfărâmat, Doamne, și cu moartea Ta împărăția morții ai surpat; iar neamul omenesc din stricăciune l-ai eliberat, dăruind lumii viață, nestricăciune și mare milă.

Fie urechile Tale
luând aminte la glasul rugăciunii mele.

Stihirile lui Anatolie (răsăritenele)
Veniți, popoare, să lăudăm învierea cea de a treia zi a Mântuitorului, prin care ne-am mântuit din legăturile iadului cele nedezlegate și nestricăciune și viață am luat toți, care strigăm: Cel ce Te-ai răstignit, Te-ai îngropat și ai înviat, mântuiește-ne pe noi cu învierea Ta, Unule, Iubitorule de oameni.

Pe 6: De Te vei uita la fărădelegi, Doamne,
Doamne, cine va suferi? Că la Tine este îndurarea.

Stihirile Tăierii împrejur a Domnului, glas 8
Mântuitorul, coborându-Se la neamul omenesc, a primit înfășare în scutece. Cel de opt zile după mamă, și fără de început după Tată, nu S-a rușinat de trupeasca tăiere împrejur. Acestuia, noi credincioșii să-I strigăm: Tu ești Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi.

Pentru numele Tău Te-am așteptat, Doamne;
așteptat-a sufletul meu cuvântul Tău,
sperat-a sufletul meu întru Domnul.

Mântuitorul, coborându-Se la neamul omenesc, a primit înfășare în scutece. Cel de opt zile după mamă, și fără de început după Tată, nu S-a rușinat de trupeasca tăiere împrejur. Acestuia, noi credincioșii să-I strigăm: Tu ești Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi.

Pe 4: Din straja dimineții până în noapte,
din straja dimineții să spere Israel întru Domnul.

Nu S-a rușinat Preabunul Dumnezeu a Se tăia împrejur cu trupească tăiere; ci S-a dat pe Sine chip și pildă tuturor, spre mântuire. Că Făcătorul Legii a plinit cele ce sunt ale Legii și prorociile prorocilor, cele ce au fost pentru Dânsul. Cel ce toate le cuprinzi cu palma și în scutece Te-ai înfășat, Doamne, mărire Ție!

Că la Domnul este mila, și multă mântuire la El
și El va mântui pe Israel de toate fărădelegile lui.

Stihirile Sfântului Vasile cel Mare, glas 4

Cel ce ești chemat cu numele împărăției, de când ai primit împărăteasca împărăție, ai păstorit poporul cel sfânt al lui Hristos cu înțelepciunea și cu știința, părinte Vasile. Și de atunci te-a împodobit cu cununa împărăției Împăratul celor ce împărățesc și Domnul tuturor. Cel împreună socotit cu Cel ce L-a născut: Fiul cel pururea veșnic și împreună fără de început; pe Care roagă-L să mântuiască și să lumineze sufletele noastre.

Psalmul 116

Lăudați pe Domnul, toate neamurile,
lăudați-L, toate popoarele.

Împodobit fiind cu veșmintele arhieriei, ai propovăduit cu bucurie Evanghelia împărăției, Vasile, izvorând Bisericii învățăturile dreptei credințe. Cu care acum fiind luminați teologhisim și mărim o Dumnezeire în trei fețe, nedespărțită, în Tatăl atotținătorul și în Cel Unul-Născut, Cuvîntul lui Dumnezeu și în dumnezeiescul Spirit: Pe Care O roagă să mântuiască și să lumineze sufletele noastre.

Că s-a întărit mila Lui peste noi,
și adevărul Domnului rămâne în veac.

Cel ce cu cele cerești ești și împreună cu ele petreci, Părinte Vasile, la a căror viață ai și râvnit cu strălucita curăție a vieții tale, încă în trup petrecând cu cei de pe pământ, ca unul fără de trup erai. Roagă pe Hristos, Dumnezeul nostru, să mântuiască din nevoi și din întunericul necunoștinței pe cei ce se hrănesc cu învățătura ta, cea de Dumnezeu insuflată, și să lumineze sufletele noastre.

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

A Sfântului Vasile cel Mare, glas 8
Dornic de înțelepciune făcându-te, Cuvioase, și din toate cele în ființă iubind mai mult traiul laolaltă, cu cugetarea la moartea cea după Dumnezeu ți-ai petrecut viața cu înțelepciune; că, îmbrăcându-te cu ostenelile înfrânării și cu dumnezeiasca deprindere a Legii, ți-ai ferit, cu belșug de faptă bună, vrednicia sufletului, nerobită de patimile trupului, supunând spiritului tot gândul trupesc. Pentru aceasta, urându-ți trupul și lumea și stând înaintea lui Hristos, cere sufletelor noastre mare milă.

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Dogmatica glasului 4
Profetul David, cel ce pentru tine este dumnezeiesc părinte, cu dulce cântare despre tine mai dinainte a glăsuit, către Cel Ce a făcut Ție lucruri mari: A stat Împărăteasa aproape, de-a dreapta Ta. Că pe tine, Maică, pricinuitoare a Vieții te-a arătat Dumnezeu, Cel ce fără de tată din tine a Se face om a binevoit, ca iarăși să zidească chipul Său cel stricat de patimi; și oaia cea rătăcită, pierdută prin munți aflând-o, pe umeri ridicând-o, la Tatăl să o aducă și, după voia Sa, cu Puterile cerești să o unească, Născătoare de Dumnezeu; și lumea să o mântuiască Hristos, Cel Ce are mare și bogată milă

Se face Intratul cu cădelnița.

Rugăciunea Intratului
Preotul, în taină: Seara și dimineața, și la amiază te lăudăm, bine te cuvântăm, îți mulțumim și ne rugăm ție, Stăpâne al tuturor: îndreptează rugăciunea noastră ca o tămâie înaintea ta; și nu pleca inimile noastre spre cuvinte sau gânduri viclene, ci ne mântuiește de toți cei ce vânează sufletele noastre. Că spre tine sunt, Doamne, Doamne, ochii noștri, și întru tine am nădăjduit: să nu ne rușinezi pe noi, Dumnezeul nostru. Că ție se cuvine toată mărirea, cinstirea și închinarea, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Preotul: Ințelepciune, drepți!

Lumină lină a sfintei măriri a Tatălui ceresc celui fără de moarte, a sfântului, fericitului, Isuse Hristoase: ajungând la apusul soarelui, văzând lumina cea de seară, lăudăm pe Tatăl, pe Fiul, și pe Spiritul Sfânt Dumnezeu. Cade-se, în toată vremea, să fii lăudat de glasuri cuvioase, Fiule al lui Dumnezeu, cel ce dai viață, pentru aceasta lumea te mărește.

Preotul: Să luăm aminte. Pace tuturor.
Poporul: Și spiritului tău.
Preotul: Înțelepciune, să luăm aminte.

Prochimenul mare cu stihurile lui, glas 6
Domnul a împărățit, întru bunăcuviință S-a îmbrăcat.
Stih 1. Îmbrăcatu-S-a Domnul întru putere și S-a încins.

Domnul a împărățit, întru bunăcuviință S-a îmbrăcat.
Stih 2. Că a întărit lumea, care nu se va clinti.

Domnul a împărățit, întru bunăcuviință S-a îmbrăcat.
Stih 3. Casei Tale se cuvine sfințenie, Doamne, întru lungime de zile.

Domnul a împărățit, întru bunăcuviință S-a îmbrăcat.

Preotul: Înțelepciune!

Lectorul: Din Cartea Facerii (17,1-12,14), citire:

Preotul: Să luăm aminte.

Lectorul: Arătatu-s-a Domnul lui Avram și i-a zis: Eu sunt Dumnezeul tău; fă ce este plăcut înaintea mea și fii fără prihană. Și voi pune legătura mea între Mine și între tine, și te voi înmulți foarte; și vei fi tată a multe neamuri. Și nu se va mai chema numele tău Avram, ci va fi numele tău Avraam, că tată a multor neamuri te-am pus. Și te voi crește foarte-foarte și te voi pune întru neamuri și împărați din tine vor ieși. Și voi pune legătura Mea între Mine și între tine și între seminția ta după tine, întru neamurile lor spre legătură veșnică, și le voi fi lor Dumnezeu. Și a căzut Avraam pe fața sa și s-a închinat Domnului. Și a zis Dumnezeu lui Avraam: iar tu legătura mea să o păzești; tu și seminția ta după tine întru neamurile lor. Și aceasta este legătura pe care să o păzești între Mine și între seminția ta după tine, întru neamurile lor. Se va tăia vouă împrejur, toată partea bărbătească în neamurile voastre. Și partea bărbătească, care nu-și va tăia împrejur marginea trupului său în ziua a opta, pierde-se-va sufletul acela din neamul său, că legătura Mea a stricat.

Preotul: Înțelepciune!

Lectorul: Din cartea Pildelor lui Solomon (7,22,29-30), citire:

Preotul: Să luăm aminte.

Lectorul: Domnul M-a zidit început căilor sale. Mai-nainte de veac M-a întemeiat, întru început, mai-nainte de facerea pământului și mai-nainte de facerea adâncurilor; mai înainte de a ieși izvoarele apelor. Mai înainte de a se fi înfipt munții, mai înainte decât toate dealurile M-a născut. Domnul a făcut țarinele și pustiile și marginile lumii cele de sub cer; când punea mării hotar și apelor, ca să nu treacă țărmurile lor și întărea temeliile pământului, Eu eram la dânsul tocmind, Eu eram cel de care se bucura; în toate zilele, în toată vremea, Mă veseleam înaintea Lui.

Preotul: Înțelepciune!

Lectorul: Din cartea Pildelor lui Solomon
(culegere de texte alese), citire:

Preotul: Să luăm aminte.

Lectorul: Din gura dreptului picură înțelepciune, iar limba celui nedrept va pieri. Din buzele oamenilor drepți picură daruri. Gura celor înțelepți grăiește înțelepciune. Iar dreptatea îi izbăvește pe ei din moarte. Săvârșindu-se bărbatul drept, nu-i piere nădejdea; că fiu drept se naște spre viață și întru bunătățile lui va culege roada dreptății. Lumina drepților este pururi și de la Domnul vor afla har și mărire. Limba înțelepților picură cele bune și în inima lor odihnește înțelepciunea. Domnul iubește inimile cuvioase și sunt primiți de el toți cei fără prihană în cale. Înțelepciunea Domnului luminează fața celui priceput; că întâmpină pe cei ce o doresc, mai înainte de a o fi cunoscut pe dânsa. Cel ce mânecă la dânsa nu va obosi și degrabă fără de grijă va fi. Că celor vrednici de ea singură le umblă împrejur căutându-i, și în cărări se arată lor cu bunăvoință. Pe înțelepciune niciodată nu o va birui răutatea; pentru aceasta am îndrăgit frumusețea ei și am iubit-o și am căutat-o din tinerețile mele, și am încercat să mi-o aduc mireasă. Că Stăpânul tuturor o a iubit pe ea. Căci ea este îndrumătoarea tainică a științei lui Dumnezeu și alegătoare a lucrurilor Lui. Ostenelile ei sunt faptele bune; ea învață cumpătarea și cumințenia, dreptatea și bărbăția, decât care nimic nu este mai de trebuință în viața oamenilor. Și de dorește cineva multă cunoștință, ea știe cele trecute și pe cele viitoare le închipuie; ea pătrunde întorsăturile cuvintelor și dezlegările tainelor; cunoaște de mai înainte semnele și minunile și întâmplările vremilor și ale anilor. Și tuturor este sfetnic bun; că nemurire este într-însa și mărire în împărtășirea cu cuvintele ei. Pentru aceasta m-am rugat Domnului și m-am umilit înaintea lui, și am zis din toată inima mea: Dumnezeule al părinților și Doamne al milei, cel ce toate le-ai făcut cu Cuvântul tău și cu înțelepciunea ta ai orânduit pe om ca să stăpânească peste toate făpturile cele făcute de tine și să cârmuiască lumea cu cuviință și dreptate, dă-mi înțelepciunea care stă alături de scaunul tău și nu mă despărți pe mine de robii tăi; că robul tău sunt eu și fiul roabei tale. Trimite-o pe ea din locașul tău cel sfânt, și de la scaunul măririi tale; ca fiind cu mine să mă învețe ce este plăcut înaintea ta; și să mă călăuzească în cunoaștere și să mă păzească întru slava sa. Că gândurile celor muritori toate sunt șovăielnice și cugetele lor sunt pline de greșeli.

Ectenia Întreită (a cererii stăruitoare)

Preotul: Să zicem toți, din tot sufletul, și din tot cugetul nostru, să zicem.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi ( de 3 ori).
Doamne atotținătorule, Dumnezeul părinților noștri, rugămu-ne Ție, auzi-ne, și Te îndură spre noi.
Miluiește-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ție, auzi-ne, și Te îndură spre noi.
Încă ne rugăm pentru Sfântul Părinte Papa (N), pentru Preafericitul Părinte Arhiepiscop (N), pentru (Înalt) Preasfințitul (Arhi) Episcopul nostru (N), și pentru toți Frații noștri cei întru Hristos.
Încă ne rugăm pentru autoritățile și oștirea țării noastre, pentru pacea, sănătatea și mântuirea lor.
Încă ne rugăm pentru fericiții și pururea pomeniții Ctitorii sfintei bisericii acesteia.
Încă ne rugăm pentru mila, viața, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, lăsarea și iertarea de păcate a robilor lui Dumnezeu, fraților sfintei bisericii acesteia.
Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri, și fac bine în sfânta și întru tot cinstită biserica aceasta; și pentru cei ce se ostenesc și cântă; și pentru poporul ce e de față, și așteaptă de la Tine mare și multă milă.
Încă ne rugăm pentru toți frații noștri, și pentru toți dreptcredincioșii creștini.

Preotul, cu glas înalt:
Că milostiv și iubitor de oameni Dumnezeu ești, și Ție mărire înălțăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Învrednicește-ne, Doamne, în seara aceasta fără de păcat a ne păzi.
Binecuvântat ești Doamne, Dumnezeul Părinților noștri, și lăudat și preamărit este numele Tău în veci. Amin.
Fie, Doamne, mila Ta spre noi: precum am nădăjduit și noi întru Tine.
Binecuvântat ești, Doamne, învață-mă îndreptările Tale.
Binecuvântat ești, Stăpâne, înțelepțește-mă cu îndreptările Tale.
Binecuvântat ești, Sfinte, luminează-mă cu îndreptările Tale.
Doamne, mila Ta e în veac, lucrurile mâinilor Tale nu le trece cu vederea.
Că Ție se cuvine laudă, Ție se cuvine cântare, Ție mărire se cuvine, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Ectenia cererilor
Preotul: Să plinim rugăciunile noastre cele de seară, Domnului.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Apără, mântuiește, miluiește, și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Seara toată desăvârșit sfântă, cu pace și fără de păcate, de la Domnul să cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.
Înger de pace, credincios călăuzitor, păzitor sufletelor și trupurilor noastre, de la Domnul să cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.
Milă și iertare de păcatele și de greșelile noastre, de la Domnul să cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.
Cele bune și de folos sufletelor noastre, și pace lumii, de la Domnul să cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.
Cealaltă vreme a vieții noastre în pace, și întru pocăință a o săvârși, de la Domnul să cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.
Sfârșit creștinesc vieții noastre, fără de patimă, ne rușinat, cu pace, și răspuns bun la înfricoșătoarea judecată a lui Hristos, de la Domnul să cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.
Pe preasfânta, curata, Preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu Născătoarea, și pururea Fecioara Maria, cu toți sfinții pomenind-o, pe noi înșine, și unul pe altul, și toată viața noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că bun și iubitor de oameni Dumnezeu ești, și Ție mărire înălțăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Preotul: Pace tuturor.
Poporul: Și spiritului tău.
Preotul: Capetele noastre Domnului să le plecăm.
Poporul: Ție, Doamne.

Rugăciunea plecării capetelor
Preotul, în taină: Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce ai plecat cerurile, și Te-ai coborât spre mântuirea neamului omenesc, caută spre robii Tăi, și spre moștenirea Ta. Că Ție, judecătorului celui înfri-coșător și iubitor de oameni, robii Tăi și-au plecat capetele lor, și și-au supus cerbicile lor, nu de la oameni nădăjduind ajutor, ci cerând mila Ta, și așteptând mântuirea Ta; pe aceștia îi păzește în toată vremea, și în aceasta seară de acum, și în noaptea ce vine, de tot dușmanul, și de toată lucrarea diavolului cea potrivnică, și de gânduri deșarte, și de pofte rele.

Preotul, cu glas înalt:
Fie puterea împărăției Tale binecuvântată și preamărită, a Tatălui, și a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

La Stihoavnă

Stihirile Stihoavnei, ale Învierii glasului 4, din Octoih
Doamne, suindu-Te pe Cruce, blestemul nostru cel strămoșesc l-ai șters și, coborându-Te în iad, pe cei legați din veac i-ai eliberat, nestricăciune dăruind neamului omenesc. Pentru aceasta, cântând, mărim învierea Ta cea făcătoare de viață și mântuitoare.

Stih: Domnul a împărățit, întru podoabă S-a îmbrăcat, îmbrăcatu-S-a Domnul întru putere și S-a încins!

Pironit fiind pe lemn, Unule Puternice, toată zidirea ai clătinat-o; iar, fiind pus în mormânt, pe cei sălășluiți în morminte i-ai înviat, nestricăciune și viață dăruind neamului omenesc. Pentru aceasta, cântând, mărim învierea Ta cea de a treia zi.

Stih: Pentru că a întărit lumea, care nu se va clinti.

Poporul cel fără de lege, dându-Te pe Tine, Hristoase, lui Pilat, Te-a osândit să fii răstignit, nemulțumitor către Făcătorul de bine arătându-se. Dar, de voie răbdând îngropare, ca un însuți Puternic, ai înviat a treia zi, ca un Dumnezeu, dăruindu-ne viață fără de sfârșit și mare milă.
Stih: Casei Tale se cuvine sfințenie, Doamne, întru lungime de zile.

Cu lacrimi ajungând femeile la mormânt, pe Tine Te-au căutat; dar, neaflându-Te, plângând cu tânguire, au strigat, zicând: Vai nouă, Mântuitorul nostru, împăratul tuturor, cum ai fost răpit? Și ce loc ține trupul Tău cel de viață purtător? Dar îngerul către dânsele a răspuns: Nu plângeți, a zis, ci mergând vestiți că a înviat Domnul, dându-ne nouă bucurie, ca un singur îndurat.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

A Sfântului Vasile cel Mare, glas 6
Cel ce din cer harul minunilor ai luat și cu dogmele ai rușinat înșelăciunea idolilor, mărire ești arhiereilor și temei tare, preafericite Vasile, și tuturor părinților pildă de învățătură. Îndrăzneală având către Hristos, roagă-L să mântuiască sufletele noastre.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

A Tăierii împrejur a Domnului, glas 8

Nu S-a rușinat Preabunul Dumnezeu a Se tăia împrejur cu trupească tăiere; ci S-a dat pe Sine chip și pildă tuturor, spre mântuire. Că Făcătorul Legii a plinit cele ce sunt ale Legii și prorociile prorocilor, cele ce au fost pentru El. Cel ce toate le cuprinzi cu palma și în scutece Te-ai înfășat, Doamne, mărire Ție!

Cântarea lui Simeon Purtătorul de Dumnezeu:
Acum, eliberează pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău în pace; că văzură ochii mei mântuirea Ta, pe care ai pregătit-o înaintea feței tuturor popoarelor: lumină spre descoperirea neamurilor și mărirea poporului Tău Israel.

Apoi:
Poporul: Sfinte Dumnezeule… Mărire… Și acum… Preasfântă Treime… Doamne, îndură-te spre noi… Mărire… Și acum… Tatăl nostru…
Preotul: Că a ta este împărăția, și puterea, și mărirea, a Tatălui, a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Troparul Învierii, glas 4
Propovăduirea Învierii cea luminată înțelegând-o de la Înger ucenițele Domnului și lepădând osândirea cea strămoșească, Apostolilor, lăudându-se, au zis: prădatu-s-a moartea, sculatu-S-a Hristos-Dumnezeu, dăruind lumii mare milă.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Troparul Sfântului Vasile cel Mare, glas 1
În tot pământul s-a răspândit vestirea ta, că acesta a primit cuvântul tău, prin care, cu dumnezeiască cuviință ai învățat, firea celor în ființă ai lămurit și ai pus rânduială în obiceiurile oamenilor. Părinte Cuvioase, preoție împărătească, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Troparul Tăierii împrejur a Domnului, glas 1
Făptură omenească neschimbat ai luat, Dumnezeu fiind după ființă, mult-milostive Doamne. Și legea plinind, de bunăvoie tăiere împrejur trupească primești, ca să înceteze întunericul și să ridici vălul patimilor noastre. Mărire bunătății Tale, mărire milostivirii Tale, mărire negrăitei coborârii Tale la noi, Cuvântule.

Apolisul
Preotul: Înțelepciune.

Poporul: Binecuvântează, Părinte.

Preotul: Cel ce este binecuvântat, Hristos, Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin. Întărește, Dumnezeule, sfânta și dreapta credință a cucernicilor și dreptcredincioșilor creștini, împreună cu sfântă biserica aceasta, în vecii vecilor.

Preotul: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi.

Poporul: Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea întru adevăr Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Preotul: Mărire Ție, Hristoase Dumnezeul nostru, nădejdea noastră, mărire Ție.

Poporul: Mărire Tatălui și Fiului și Spiritului Sfânt și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Doamne, îndură-Te spre noi, de 3 ori. — Părinte, binecuvântează.

Preotul: Cel care în a opta zi a binevoit în trup a Se tăia împrejur, pentru mântuirea noastră, Hristos, Adevăratul nostru Dumnezeu, pentru rugăciunile preacuratei Maicii Sale, ale Sfântului Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei a cărui pomenire facem, ale sfinților, drepților și dumnezeieștilor Părinți Ioachim și Ana și ale tuturor Sfinților, să ne miluiască și să ne mântuiască pe noi, fiind bun și iubitor de oameni.

Poporul: Amin

Preotul: Pentru rugăciunile sfinților Părinților noștri, Doamne Isuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi.

Poporul: Amin.