Vineri, 3 aprilie 2026, la orele serii, zeci de tineri din Eparhia de Cluj-Gherla s-au întâlnit într-un Sanctuar Arhiepiscopal Major al rugăciunii – la mănăstirea din Cluj-Napoca a Surorilor Congregației Maicii Domnului (CMD), unde, împreună cu Întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma, cu preoți, persoane consacrate și cu alți credincioși, au poposit în mod spiritual la fiecare din stațiunile Căii Crucii, urmând tradiția Bisericii din timpul Postului Mare. Această seară a Vinerii Mari (după calendarul latin) și care precedă Săptămâna Patimilor (după calendarul bizantin), a fost luminată și de prezența unei relicve a Sfintei Cruci a lui Isus, cu care Preafericirea Sa Claudiu, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică și Păstor al Eparhiei de Cluj-Gherla, i-a binecuvântat pe tineri și pe toți cei prezenți.

„Calea Crucii cu tinerii” – moment organizat de Biroul pentru Pastorația Tinerilor și a Copiilor care funcționează la nivel eparhial în colaborare cu comunitatea clujeană a surorilor CMD -, s-a desfășurat în biserica mănăstirii Maicii Domnului. S-au rugat împreună cu tinerii: Preafericirea Sa Claudiu, pr. Vasile Tofană SJ, Vicar general, pr. Cristian David, rector al mănăstirii, surori CMD și pc. Maică Teodorina, Superioara generală a CMD; pr. Sebastian Peșteșan, pr. Edmund Dujardi și sr. Dominica CMD, membri ai Biroului pentru Pastorația Tinerilor; pr. Sabin Brudașca din parohia greco-catolică din cart. Gheorgheni și pr. Bogdan Doboș din Florești-Cluj, care au însoțit grupuri de tineri din parohiile lor; membri ai Fraternității „Sfânta Familie din Nazaret” (din cadrul CMD), credincioși clujeni.

În timpul celebrării au fost lecturate, de către tineri, pe rând, meditații la fiecare stațiune – reprezentată prin icoane depuse apoi pe o cruce mare de lemn, îndreptată spre Altarul Jertfei Domnului. Meditațiile, rugăciunea împreună, însoțită și de acorduri muzicale, au deschis tinerilor orizontul contemplării Patimilor mântuitoare, așa cum le-a trăit Isus și așa cum se regăsesc și în realitatea pe care ei o trăiesc. Judecăți nedrepte, bătăi, batjocuri și ură, dureri provocate de bice, de cununa de spini, de cuie – îndurate de Isus -, se răsfrâng și azi prin nedreptăți și abuzuri, prin atacuri, atentate, războaie, prin ura care se manifestă în suflete, prin discriminări, intoleranță, furie, prin agresivitatea și minciuna propagate pe rețelele sociale. S-a desprins din meditații cum, prin toate acțiunile sale, răul dorește să-l ucidă și azi pe Dumnezeu prezent în inima fiecărui om, prezent în sufletele tinerilor.

Tinerii au parcurs Calea Crucii cu Isus, pentru a se conștientiza ei înșiși pe o cale a crucii: supuși agresivității lumii contemporane, dar, înțelegând totodată că nu sunt singuri, că o au cu ei pe Maica Sfântă, Maria, că Isus poartă și crucea lor; înțelegând că Isus pătimește și moare și azi, dar pentru a Învia, pentru a reaprinde în suflete și în lume flacăra dragostei. Isus învie și azi, pentru a se dărui din nou, pentru a oferi tuturor tinerilor „harul libertății interioare”. Meditarea stațiunilor le-a reamintit că „viața este un dar”, că ei, tinerii, au capacitatea de a o lumina trăind „harul speranței”, au puterea de a birui cu Isus păcatul și moartea spirituală, de a învia cu El în iubire.

Preafericirea Sa Claudiu le-a vorbit tinerilor, adresându-le cuvinte de credință și amintind că micul fragment din Crucea Domnului, din crucifixul cu care i-a binecuvântat, îi ajută să se simtă mai aproape de momentul răstignirii, să fie mai aproape de Fiul lui Dumnezeu. Le-a spus: „Calea Crucii, la fel ca alte devoțiuni creștine, ne ajută să intrăm în misterele pe care Isus le-a trăit, pe care Maica Sfântă le-a avut în rugăciune și le-a păstrat în inima ei. Și aceasta ne face contemporani, în mod tainic, spiritual, cu acel moment. Ori de câte ori celebrăm Calea Crucii, suntem în mod real în prezența lui Isus, în prezența Maicii Sfinte. Nu este doar o frumoasă poveste, o închipuire, ci în mod tainic suntem prezenți pentru simplul motiv că Isus, fiind Fiul lui Dumnezeu, are și prezentul și trecutul și viitorul în fața Lui în același timp.”

Ierarhul a evidențiat iubirea lui Dumnezeu: „Suferința din Grădina Ghetsimani, agonia, suferința pe Cruce”, toate „erau legate de iubirea pentru noi, de acei oameni care refuză, de-a lungul timpului, dragostea Lui și erau legate și de aceia care sunt alături de El în rugăciune, de-a lungul timpului”. A spus: „Așadar, noi, în aceste momente, rugându-ne, fiind prezenți, suntem cu adevărat mângâitori ai lui Isus, la fel ca Maica Sfântă, la fel ca Veronica, la fel ca Sfintele Femei și, prin rugăciunea noastră, ne unim cu acele momente tainice.” Le-a mulțumit tinerilor că și-au rupt din timpul lor „pentru a fi împreună, împreună cu Isus și împreună cu ceilalți tineri, cu ceilalți credincioși”, pentru că „aceasta este Biserica, o familie, și rugăciunea personală pe care o facem acasă sau în sufletele noastre trebuie să se îmbine cu rugăciunea comunitară. Aici găsim adevăratul echilibru între ritmul interior și ritmul exterior al Bisericii.” Întâistătătorul Bisericii i-a încredințat pe cei prezenți și pe tineri: „Rămânem în comuniune de rugăciune și în zilele următoare de pregătire pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului”.