Utrenia Duminicii a V-a a Paștilor. A samarinencei

Preotul: [1]Mărire sfintei, celei de o ființă, și de viață făcătoarei, și nedespărțitei Treimi, totdeauna, acum și pururea, și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.
Preotul: Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le.

Poporul: Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le.

Preotul: Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând,

Poporul: Și celor din morminte viață dăruindu-le.

Apoi:
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, și pe pământ pace, între oameni bunăvoire.
Doamne, buzele mele vei deschide, și gura mea va vesti lauda ta.
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, și pe pământ pace, între oameni bunăvoire.
Doamne, buzele mele vei deschide, și gura mea va vesti lauda ta.
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, și pe pământ pace, între oameni bunăvoire.

Psalmul 3

Doamne, cât s-au înmulțit, cei ce mă necăjesc,
mulți împotriva mea se ridică!
Mulți zic sufletului meu:
nu este lui mântuire, întru Dumnezeul lui.
Iar Tu, Doamne, sprijinitorul meu ești,
gloria mea, și Cel ce înalți capul meu.
Cu glasul meu către Domnul am strigat,
și din muntele Lui cel sfânt m-a auzit.
Culcatu-m-am și am adormit;
deșteptatu-m-am iarăși, căci Domnul mă ocrotea.
Nu mă voi teme de miile mulțimii,
de cei ce din toate părțile mă împresoară.
Scoală, Doamne,
mântuiește-mă, Dumnezeul meu.
Că Tu ai bătut pe toți cei ce zadarnic mă dușmănesc;
dinții celor păcătoși i-ai zdrobit.
A Domnului este mântuirea;
și peste poporul Tău vină binecuvântarea Ta.
Și iarăși: Culcatu-m-am și am adormit;
deșteptatu-m-am iarăși, căci Domnul mă ocrotea.

Psalmul 37

Doamne, cu mânia Ta să nu mă mustri,
nici cu urgia Ta să mă cerți,
Că săgețile Tale m-au lovit,
și ai apăsat peste mine mâna Ta.
Nu este vindecare în trupul meu, din cauza mâniei Tale;
nu este pace întru oasele mele, din cauza păcatelor mele.
Că fărădelegile mele au covârșit capul meu,
ca o sarcină grea s-au îngreunat asupra mea.
Rănile mele miros urât și-s pline de puroi,
din cauza nebuniei mele.
Chinuit sunt, și m-am gârbovit de tot;
ziua întreagă, mâhnindu-mă umblam.
Că șalele mele s-au umplut de putreziciune,
și nu este sănătate în trupul meu.
Batjocorit am fost și m-am umilit foarte;
răcnit-am, de suspinarea inimii mele.
Doamne, înaintea Ta e toată dorința mea,
și suspinul meu dinaintea Ta nu s-a ascuns.
Inima mea s-a tulburat, părăsitu-m-a tăria mea
și lumina ochilor mei, nici aceasta, nu este cu mine.
Prietenii mei și vecinii mei spre mine s-au apropiat și s-au oprit;
și cei mai de aproape ai mei, departe au stat.
Și se sileau, cei ce căutau sufletul meu,
și, cei ce căutau cele rele mie, grăiau deșertăciuni,
și vicleșuguri ziua întreagă puneau la cale.
Iar eu, ca un surd, nu auzeam:
și ca un mut, ce nu-și deschide gura sa.
Și m-am făcut ca un om, ce nu aude,
și în gura sa nu are cuvinte de răspuns.
Că, întru Tine, Doamne, am nădăjduit;
Tu mă vei auzi, Doamne Dumnezeul meu.
Că am zis: Nu cumva să se bucure de mine dușmanii mei;
și când s-au clătinat picioarele mele, asupra mea cu îngâmfare au grăit.
Că eu la lovituri mă aștept,
și durerea mea înaintea mea este pururea.
Că fărădelegea mea o voi mărturisi,
și nemângâiat sunt pentru păcatul meu.
Iar dușmanii mei trăiesc și s-au întărit mai mult decât mine
și s-au înmulțit cei ce mă urăsc pe nedrept.
Cei ce-mi răsplătesc rele, în locul celor bune, de rău mă vorbeau,
pentru că eu căutam bunătatea.
Nu mă părăsi, Doamne Dumnezeul meu,
nu Te depărta de mine.
Ia aminte spre ajutorul meu,
Doamne al mântuirii mele.
Și iarăși: Nu mă părăsi, Doamne, Dumnezeul meu, nu Te depărta de mine.
Ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mântuirii mele.

Psalmul 62

Dumnezeule, Dumnezeul meu,
pe Tine Te caut dis-de-dimineață.
Însetat-a de Tine sufletul meu, precum și trupul meu,
în pământ pustiu, și neumblat, și fără apă.
De aceea, în locașul Tău cel sfânt m-am arătat Ție,
ca să văd puterea Ta și gloria Ta.
Că mai bună e mila Ta, decât bucuriile vieții;
buzele mele Te vor lăuda.
Pentru aceea, bine Te voi cuvânta în viața mea,
și întru numele Tău voi înălța mâinile mele.
Întocmai ca de măduvă și de grăsime, sătura-se-va sufletul meu
și cu buze de bucurie Te va lăuda gura mea.
Adusu-mi-am aminte de Tine în așternutul meu,
în revărsatul zorilor m-am gândit la Tine.
Că ai fost ajutorul meu;
sub acoperământul aripilor Tale mă voi bucura.
Lipitu-s-a de Tine sufletul meu,
și dreapta Ta m-a sprijinit.
Iar ei în zadar au căutat sufletul meu,
cufunda-se-vor în cele mai de jos ale pământului;
Da-se-vor în mâinile sabiei,
pradă vor fi șacalilor.
Iar regele se va veseli de Dumnezeu;
lăudat va fi tot cel ce jură întru Dânsul,
că s-a astupat gura celor ce grăiesc nedreptăți.
Și iarăși: În revărsatul zorilor m-am gândit la Tine,
că ai fost ajutorul meu,
și sub acoperământul aripilor Tale mă voi bucura.
Lipitu-s-a de Tine sufletul meu,
și dreapta Ta m-a sprijinit.

Psalmul 87

Doamne, Dumnezeul mântuirii mele,
ziua am strigat, și noaptea, înaintea Ta.
Pătrundă la Tine rugăciunea mea;
pleacă urechea Ta spre ruga mea,
Că de rele s-a umplut sufletul meu,
și viața mea de iad s-a apropiat.
Socotit am fost cu cei ce se coboară în groapă;
făcutu-m-am ca un om neajutorat,
între morți voi fi liber.
Asemenea unor răniți ce dorm în mormânt,
de care nu Ți-ai mai adus aminte,
și care din mâna Ta au fost lepădați.
Așezatu-m-au în groapa cea mai dedesubt,
întru întuneric, și în umbra morții.
Asupra mea s-a coborât mânia Ta,
și toate valurile Tale le-ai revărsat peste mine.
Depărtat-ai de la mine pe cunoscuții mei;
pusu-m-au lor urâciune.
Închis sunt, și nu pot ieși;
ochii mei au slăbit de sărăcie.
Strigat-am către Tine, Doamne, ziua întreagă,
întins-am către Tine mâinile mele.
Oare pentru cei morți vei face minuni?
Sau doctorii vor scula din morți, și Te vor mărturisi pe Tine?
Oare va povesti cineva în mormânt mila Ta,
și adevărul Tău, în locul de pierzare?
Oare cunoaște-se-vor întru întuneric minunile Tale,
și dreptatea Ta, în pământ dat uitării?
Iar eu, către Tine, Doamne, am strigat,
și dimineața rugăciunea mea Te va întâmpina.
Pentru ce, Doamne, lepezi sufletul meu,
întorci fața Ta de către mine?
Amărât sunt eu și întru necazuri, din tinerețele mele;
iar, când m-am ridicat, fui umilit și fără nădejde.
Peste mine au venit urgiile Tale,
înfricoșările Tale m-au tulburat.
Înconjuratu-m-au asemenea apei,
toată ziua m-au împresurat deodată.
Depărtat-ai de la mine prieten și vecin,
și pe cunoscuții mei, pentru ticăloșie.
Și iarăși: Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua am strigat, și noaptea, înaintea Ta.
Pătrundă la Tine rugăciunea mea;
pleacă urechea Ta spre ruga mea.

Psalmul 102

Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul
și toate cele dinlăuntrul meu, numele cel sfânt al Lui!
Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul,
și nu uita toate binefacerile Lui.
Pe Cel ce iartă toate fărădelegile tale,
pe Cel ce vindecă toate bolile tale.
Pe Cel ce răscumpără din stricăciune viața ta,
pe Cel ce te încununează cu milă și cu îndurări.
Pe Cel ce umple de bunătăți pofta ta;
înnoi-se-vor ca ale vulturului tinerețele tale.
Cel ce face milostenie, Domnul,
și judecată dreaptă, tuturor celor ce li se face strâmbătate.
Cunoscute a făcut căile Sale lui Moise,
fiilor lui Izrael, hotărârile Sale.
Îndurător și milostiv e Domnul, îndelung răbdător și mult milostiv;
nu până în sfârșit se va mânia, nici până în veac va ține mânie.
Nu după fărădelegile noastre a făcut nouă,
nici după păcatele noastre ne-a răsplătit nouă.
Că, după cât e cerul de înalt de la pământ,
a sporit Domnul mila Sa, peste cei ce se tem de Dânsul.
Pe cât e de departe răsăritul de la apus,
a depărtat de la noi fărădelegile noastre.
Precum miluiește un tată pe fii;
așa a miluit Domnul pe cei ce se tem de Dânsul,
Că El a cunoscut făptura noastră,
adusu-și-a aminte, că țărână suntem.
Omul, ca iarba zilele lui,
ca floarea câmpului, așa va înflori;
Că vânt trece peste dânsa, și nu va mai fi,
și nu se va cunoaște nici locul ei.
Iar mila Domnului din veac și până în veac,
spre cei ce se tem de Dânsul,
Și dreptatea Lui spre fiii fiilor, cei ce păzesc legătura Lui,
și-și aduc aminte, ca să împlinească poruncile Lui.
Domnul în cer și-a gătit scaunul
și împărăția Lui toate le stăpânește.
Binecuvântați pe Domnul toți îngerii Lui, cei tari în virtute,
care împliniți cuvântul Lui,
ascultând de glasul poruncilor Lui.
Binecuvântați pe Domnul, toate puterile Lui,
slujitorii Lui, care faceți voia Lui.
Binecuvântați pe Domnul toate lucrurile Lui,
în tot locul stăpânirii Lui;
binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul.
Și iarăși: În tot locul stăpânirii Lui,
binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul.

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea,
ascultă cererea mea, întru adevărul Tău,
auzi-mă, întru dreptatea Ta.
Și să nu intri la judecată cu robul Tău,
căci drept, înaintea Ta, nu se va găsi nimeni dintre cei vii.
Că a prigonit dușmanul sufletul meu,
smerit-a până la pământ viața mea.
Așezatu-m-a întru întuneric, ca pe morții veacului,
și s-a mâhnit întru mine spiritul meu,
întru mine s-a tulburat inima mea.
Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult,
gânditu-m-am la toate lucrurile Tale,
la faptele mâinilor Tale am cugetat.
Întins-am spre Tine mâinile mele,
sufletul meu, spre Tine, ca un pământ fără de apă.
Degrabă auzi-mă, Doamne,
că a slăbit spiritul meu.
Să nu întorci fața Ta de către mine,
ca să nu mă aseamăn celor ce se coboară în groapă.
Fă-mă să aud dis-de-dimineață mila Ta,
că întru Tine am nădăjduit.
Arată-mi mie, Doamne, calea, pe care voi merge,
că la Tine am ridicat sufletul meu.
Scoate-mă de la dușmanii mei, Doamne,
că la Tine am găsit scăpare.
Învață-mă, să fac voia Ta,
că Tu ești Dumnezeul meu.
Spiritul Tău Cel bun mă va povățui la pământ drept,
pentru numele Tău, Doamne, îmi vei da viață.
Întru dreptatea Ta scoate-vei din necaz, sufletul meu,
și întru mila Ta vei zdrobi pe dușmanii mei.
Și vei pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu,
căci robul Tău sunt eu.
Și iarăși: Auzi-mă, Doamne, întru dreptatea Ta,
și să nu intri la judecată cu robul Tău. (De 3 ori.)
Apoi: Spiritul Tău cel bun mă va povățui la pământ drept.

Mărire…. Și acum….
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeului nostru, mărire ție.

Rugăciunile Utreniei

Rugăciunea I
Mulțumim Ție, Doamne Dumnezeul nostru, celui ce ne-ai ridicat din așternuturile noastre, și ai dat în gura noastră cuvânt de laudă, ca să ne închinăm, și să chemăm numele tău cel sfânt; și să ne rugăm îndurărilor tale, celor ce pururea le ai pentru viața noastră. Și acum trimite ajutorul tău peste cei ce stau înaintea feței măririi tale celei sfinte, și așteaptă de la tine bogată milă; și le dă lor, ca slujind ție totdeauna cu frică și cu dragoste, să laude bunătatea ta cea negrăită. — Că ție se cuvine toată mărirea, cinstea, și închinăciunea, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea II
Din zori aleargă sufletul nostru la tine, Dumnezeul nostru, pentru că lumină sunt poruncile tale pe pământ. Înțelepțește-ne, să facem întru frica ta dreptate și sfințenie; că pe tine te mărim, cel cu adevărat Dumnezeul nostru; pleacă urechea ta, și ne auzi pe noi; și pomenește, Doamne, pe cei ce împreună cu noi sunt de față, și se roagă, pe toți pe nume, și-i mântuiește cu puterea ta; binecuvântează poporul tău și sfințește moștenirea ta; pace dăruiește lumii tale, bisericilor tale, preoților, și tot poporului tău. — Că bine s-a cuvântat, și s-a preamărit preacinstitul, și de mare-cuviință numele tău, al Tatălui, și al Fiului, și al Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea III
Din zori aleargă sufletul nostru la tine, Dumnezeule, pentru că lumină sunt poruncile tale; învață-ne pe noi, Dumnezeule, dreptatea ta, poruncile tale, și îndreptările tale; luminează ochii minții noastre, ca să nu adormim vreodată în păcate spre moarte; risipește toată negura de pe inimile noastre; dăruiește-ne nouă soarele dreptății, și nevătămată păzește viața noastră, cu pecetea sfântului tău Spirit; îndreptează pașii noștri în calea păcii; dă-ne, să vedem zorile zilei și ziua întru bucurie, ca să-ți înălțăm rugăciunile de dimineața. — Că a ta este stăpânirea, și a ta este împărăția, și puterea, și mărirea, a Tatălui, și a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea IV
Stăpâne Dumnezeule, cel ce ești sfânt și necuprins, care ai zis să strălucească lumina întru întuneric, cel ce ne-ai odihnit în somnul de noapte, și ne-ai ridicat spre lauda și ruga bunătății tale, fiind îmblânzit de singură milostivirea ta: primește-ne pe noi, cei ce și acum ne închinăm ție, și după putință îți mulțumim; și ne dăruiește toate cererile cele spre mântuire; arată-ne pe noi fii ai luminii, și ai zilei, și moștenitori ai bunătăților tale cele veșnice. Pomenește, Doamne, întru mulțimea îndurărilor tale, și pe tot poporul tău, ce este de față, și se roagă împreună cu noi, și pe toți frații noștri, care sunt pe uscat, pe mare, și în tot locul stăpânirii tale, care așteaptă iubirea ta de oameni; și tuturor le dăruiește mila ta cea mare. — Ca mântuiți fiind cu sufletul și cu trupul, pururea stăruind cu îndrăzneală, să preamărim numele tău cel minunat și binecuvântat, al Tatălui, și al Fiului, și al Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea V
Vistierule al bunătăților, izvorule ce pururea izvorăști, Părinte sfinte, făcătorule de minuni, atotputernice și atotstăpâni-torule, toți ne închinăm, și ne rugăm ție, chemând milele tale și îndurările tale, spre ajutorul și paza smereniei noastre. Pomenește, Doamne, pe robii tăi, și primește rugăciunile cele de dimineața ale noastre ale tuturor, ca o tămâie înaintea ta, și nu socoti nici pe unul din noi netrebnic; ci pe toți ne păzește cu îndurările tale. Pomenește, Doamne, pe cei ce priveghează și cântă, spre mărirea ta, și a unuia născut Fiului tău și Dumnezeului nostru, și al sfântului tău Spirit. Fii lor ajutor și păzitor; primește rugăciunile lor întru altarul tău cel mai presus de ceruri și înțelegător. — Că tu ești Dumnezeul nostru, și ție mărire înălțăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea VI
Mulțumim ție, Doamne Dumnezeul mântuirilor noastre, că toate le faci spre facerea de bine a vieții noastre, ca totdeauna la tine să ne uităm, la Mântuitorul și Făcătorul de bine al sufletelor noastre; că ne-ai odihnit pe noi în măsura nopții ce a trecut, și ne-ai ridicat din așternuturile noastre, și ne-ai pus la închinarea cinstitului tău nume. Pentru aceasta ne rugăm ție, Doamne: dă-ne har, și putere, ca să ne învrednicim a cânta ție cu înțelegere, și a te ruga neîncetat cu frică și cu cutremur, îngrijindu-ne de a noastră mântuire, cu ajutorul Hristosului tău. Pomenește, Doamne, și pe cei ce strigă către tine noaptea; auzi-i pe dânșii, și-i miluiește; și sfărâmă sub picioarele lor pe dușmanii cei nevăzuți și potrivnici luptători. — Că tu ești împăratul păcii, și Mântuitorul sufletelor noastre, și ție mărire înălțăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor.

Rugăciunea VII
Dumnezeule și Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, cel ce ne-ai ridicat din așternuturile noastre, și împreună ne-ai adunat la ceasul rugăciunii: dă-ne har întru deschiderea gurii noastre, și primește ale noastre mulțumiri cele după putință; și ne învață îndreptările tale; pentru că a ne ruga, precum se cuvine, nu știm, de nu ne vei povățui tu, Doamne, cu Spiritul tău cel sfânt. Pentru aceasta ne rugăm ție: orice am greșit până în ceasul de acum, cu cuvântul, sau cu lucrul, sau cu gândul, cu voia sau fără de voie, slăbește, lasă, iartă. Că de te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va putea suferi? Că la tine este mântuirea. Tu singur ești sfânt, ajutător puternic, păzitor al vieții noastre, și întru tine este cântarea noastră pururea. — Fie stăpânirea împărăției tale pururea binecuvântată și preamărită, a Tatălui, și a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea VIII
Doamne Dumnezeul nostru, cel ce ai alungat de la noi trândă-via somnului, și cu chemare sfântă împreună ne-ai chemat, ca și noaptea să înălțăm mâinile noastre, și să te mărturisim pe tine întru judecățile dreptății tale: primește rugăciunile noas-tre, cererile, mărturisirile, slujbele cele de noapte; și ne dăruiește, Dumnezeule, credință ne rușinată, nădejde tare, dragoste nefă-țarnică; binecuvântează intrările și ieșirile, faptele, lucrurile, cu-vintele, gândurile noastre; și ne dă nouă, să ajungem la înce-puturile zilei, lăudând, cântând, și binecuvântând bunătatea milei tale celei negrăite. — Că s-a binecuvântat preasfânt numele tău, și s-a preamărit împărăția ta, a Tatălui, și a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea IX
Strălucește în inimile noastre, iubitorule de oameni Stăpâne, lumina cea nestricăcioasă a cunoștinței dumnezeirii tale, și deschide ochii minții noastre spre înțelegerea evanghelicelor tale propovăduiri: pune întru noi și frica fericitelor tale porunci, ca toate poftele trupului călcându-le, viață sufletească să petrecem, toate cele ce sunt spre bunăplăcerea ta gândind și făcând. — Că tu ești sfințirea și luminarea noastră, și ție mărire înălțăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea X
Doamne, Dumnezeul nostru, cel ce prin pocăință, iertare ai dăruit oamenilor, și pildă a cunoașterii de păcate, și a măr-turisirii, ne-ai arătat pocăința proorocului David spre iertare: însuți, Stăpâne, pe noi cei căzuți în multe și mari greșeli, milu-iește-ne după mare mila ta, și după mulțimea îndurărilor tale curățește fărădelegile noastre. Că ție ți-am greșit, Doamne, celui ce știi și cele nearătate și ascunse ale inimilor oamenilor, și celui ce singur ai putere, de a ierta păcatele; și inimă curată zidind întru noi, și cu spirit stăpânitor întărindu-ne, și bucuria mântuirii tale arătându-ne-o, nu ne lepăda de la fața ta: ci binevoiește, ca un bun și iubitor de oameni, până la suflarea noastră cea mai de pe urmă, să-ți aducem jertfă de dreptate, și prinos, întru sfintele tale altare.— Cu mila, și cu îndurările, și cu iubirea de oameni a unuia-născut Fiului tău, cu care împreună bine ești cuvântat, cu preasfântul, și bunul, și de viață făcătorul tău Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea XI
Dumnezeule Dumnezeul nostru, cel ce ai așezat puteri cuvân-tătoare și înțelegătoare cu vrerea ta, pe tine te rugăm, și ție ne cucerim: primește preamărirea noastră, cea după putință, împreună cu a tuturor făpturilor tale, și ne răsplătește cu darurile cele bogate ale bunătății tale; că ție se pleacă tot genunchiul, al celor cerești, și al celor pământești, și al celor dedesubt, și toată suflarea și făptura laudă mărirea ta cea neajunsă; pentru că singur ești Dumnezeu adevărat și mult milostiv. — Că pe tine te laudă toate puterile cerești, și ție mărire înălțăm, Tatălui, și Fiului și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea XII
Lăudămu-te, cântăm, bine te cuvântăm, și mulțumim ție, Dumnezeul părinților noștri, că ne-a trecut umbra nopții, și ne-ai arătat iarăși lumina zilei; ci ne rugăm bunătății tale: fii milostiv păcatelor noastre, și primește rugăciunea noastră, întru mare mila ta; că la tine scăpăm, la Dumnezeul cel milostiv și atotputernic. Strălucește în inimile noastre soarele cel adevă-rat al dreptății tale; luminează mintea noastră, și simțurile toate le păzește, ca umblând ca ziua cu bunăcuviință pe calea poruncilor tale, să ajungem la viața cea veșnică — pentru că la tine este izvorul vieții — și să ne învrednicim a fi întru desfătarea luminii tale celei neapropiate. — Că tu ești Dumnezeul nostru, și ție mărire înălțăm, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Ectenia mare
Cu pace Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne îndură-Te, spre noi.
Pentru pacea de sus și pentru mântuirea sufletelor noastre, Domnului să ne rugăm.
Pentru pacea a toată lumea, pentru bunăstarea sfintelor lui Dumnezeu biserici, și pentru unirea tuturor, Domnului să ne rugăm.
Pentru sfântă casa aceasta, și pentru cei ce cu credință, cu bună cucernicie, și cu frică de Dumnezeu intră într-însa, Domnului să ne rugăm.
Pentru Sfântul Părinte Papa (N), pentru Preafericitul Părinte Arhiepiscop (N), pentru (Înalt) Preasfințitul (Arhi) Episcopul nostru (N), și pentru cinstita Preoțime, întru Hristos Diaconime, pentru tot Clerul și poporul, Domnului să ne rugăm.
Pentru autoritățile și oștirea țării noastre, Domnului să ne rugăm.
Pentru țara noastră, orașul (sau satul) acesta și pentru toate orașele și satele, și pentru cei ce cu credință locuiesc într-însele, Domnului să ne rugăm.
Pentru bună liniștea aerului, și pentru înmulțirea roadelor pământului, și pentru timpuri de pace, Domnului să ne rugăm.
Pentru cei ce călătoresc, pentru cei bolnavi, pentru cei ce se ostenesc, și pentru cei robiți, și pentru mântuirea lor, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să fim mântuiți de tot necazul, mânia, primejdia și nevoia, Domnului să ne rugăm.
Apără, mântuiește, miluiește, și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.
Pe preasfânta, Curata, Preabinecuvântata, mărita, Doamna noastră de Dumnezeu Născătoarea, și pururea Fecioară Maria, cu toți Sfinții pomenind-o, pe noi înșine, și unul pe altul, și toată viața noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Ție se cuvine toată mărirea, cinstirea, și închinarea, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor.

Poporul: Amin

Se cântă Dumnezeu este Domnul, cu stihurile, glas 4
Dumnezeu este Domnul, și s-a arătat nouă; bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului.

Stih 1. Mărturisiți-vă Domnului că este bun, că în veac este mila Lui.

Dumnezeu este Domnul, și s-a arătat nouă; bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului.

Stih 2. Toate neamurile m-au împresurat, și întru numele Domnului le-am înfrânt.

Dumnezeu este Domnul, și s-a arătat nouă; bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului.

Stih 3. Nu voi muri, ci voi fi viu, și voi spune lucrurile Domnului.

Dumnezeu este Domnul, și s-a arătat nouă; bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului.

Stih 4. Piatra, pe care nu au socotit-o ziditorii, aceasta a ajuns cap al unghiului: de la Domnul s-a făcut aceasta, și este o minune în ochii noștri.

Dumnezeu este Domnul, și s-a arătat nouă; bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului.

Apoi:

Troparul Învierii, glas 4
Prredicarea Învierii cea luminată înțelegându-o de la Înger ucenițele Domnului și lepădând osândirea cea strămoșească, Apostolilor, lăudându-se, au zis: prădatu-s-a moartea, sculatu-S-a Hristos-Dumnezeu, dăruind lumii mare milă.

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Al Înjumătățirii Praznicului Cincizecimii, glas 8
Înjumătățindu-se Praznicul, sufletul meu cel însetat adapă-l cu apele dreptei cinstiri de Dumnezeu, Mântuitorule; că tuturor ai zis: Cel însetat, să vină la Mine și să bea! Izvorule al vieții, Hristoase Dumnezeule, mărire Ție!

Preotul: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea și pururea Fecioara Maria, cu toți sfinții pomenind-o, pe noi înșine și unul pe altul și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că a Ta este stăpânirea și a Ta este împărăția și puterea și mărirea, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Primul rând de Sedelne ale glasului 4

Căutând la intrarea mormântului și nerăbdând strălucirea îngerului, mironosițele cu cutremur s-au mirat, zicând: Au doar a fost furat Cel ce a deschis tâlharului Raiul? Au doar S-a sculat Cel ce și mai-nainte de patimă a vestit învierea? Cu adevărat a înviat Hristos Dumnezeu, dăruind celor din iad viață și înviere.

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Înviat-ai din mormânt ca un nemuritor, Mântuitorule, împreună ai ridicat lumea Ta, cu puterea Ta, Hristoase Dumnezeul nostru; zdrobit-ai cu tărie puterea morții; arătat-ai, Milostive, tuturor, Învierea. Pentru aceasta, Te și mărim, Unule, Iubitorule de oameni.

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută, prin tine, Născătoare de Dumnezeu, celor de pe pământ s-a arătat: Dumnezeu întrupându-Se în unire neamestecată și Crucea de bună voie pentru noi primind; prin care înviind pe cel întâi-zidit, a mântuit din moarte sufletele noastre.

Preotul: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că bun și iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție mărire înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Al doilea rând de Sedelne ale glasului 4
Din înălțimile cele de sus coborându-se Gabriel, și venind la piatra unde era Piatra vieții, în alb fiind îmbrăcat, a grăit celor ce plângeau: încetați tânguirea cea cu plângere, voi care aveți de-a pururea bună milostivire; îndrăzniți, că Cel pe care-L căutați plângând, cu adevărat S-a sculat. Pentru aceasta, spuneți Apostolilor că a înviat Domnul!

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Cu sfatul Tău cel de voie Crucea ai răbdat, Mântuitorule, și în mormânt nou, oamenii cei muritori Te-au pus pe Tine, Cel ce cu cuvântul ai așezat marginile lumii. Pentru aceasta, vrăjmașul fiind legat, moartea cumplit s-a prădat, și toți cei din iad au strigat învierii Tale, celei de viață purtătoare: A înviat Hristos, Dătătorul de viață, Cel ce rămâne în veci!

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Spăimântatu-s-a Iosif, lucru mai presus de fire văzând și în minte a avut ploaia cea de pe lână, în zămislirea ta cea fără de sămânță, Născătoare de Dumnezeu, rugul cel nears în foc, toiagul lui Aaron, cel ce a odrăslit. Și mărturisind logodnicul și ocrotitorul tău, preoților a grăit: Fecioara naște, și după naștere rămâne tot fecioară.

Binecuvântările Învierii, glas 5
Stih: Binecuvântat ești, Doamne, învață-mă îndreptările tale.

Adunarea îngerească s-a mirat, văzându-te pe tine între cei morți socotit fiind, și puterea morții stricând, Mântuitorule, și împreună cu tine pe Adam ridicându-l, și din iad pe toți eliberându-i.

Stih: Binecuvântat ești, Doamne, învață-mă îndreptările tale.

Pentru ce, din compătimire, miruri cu lacrimi amestecați, o, învățăcele? – grăit-a îngerul, cel ce a strălucit în mormânt, către Purtătoarele de mir; vedeți voi mormântul, și cunoașteți, că Mântuitorul din mormânt a înviat.

Stih: Binecuvântat ești, Doamne, învață-mă îndreptările tale.

Foarte de dimineață Purtătoarele de mir au alergat la mormântul Tău, tânguindu-se; ci înaintea lor a stat îngerul, și a zis: Vremea tânguirii a trecut, nu plângeți, ci spuneți Apostolilor învierea.

Stih: Binecuvântat ești, Doamne, învață-mă îndreptările tale.

Purtătoarele de mir femei, cu miruri venind la mormântul tău, Mântuitorule, au plâns; iar îngerul către dânsele a grăit zicând: Pentru ce socotiți cu cei morți pe cel viu? Că a înviat din mormânt, ca un Dumnezeu.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit.

A Treimii.
Inchinămu-ne Tatălui, și Fiului acestuia, și Spiritului celui sfânt: Sfintei Treimi întru o ființă, cu Serafimii strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt ești, Doamne.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei de Dumnezeu.
Pe Dătătorul de viață născându-l, Fecioară, de păcat pe Adam l-ai mântuit, și bucurie Evei, în locul întristării, ai dăruit; și pe cei căzuți din viață la aceeași i-a îndreptat: cel ce s-a întrupat din tine, Dumnezeu și om.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeului nostru, mărire ție.

Preotul: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că S-a binecuvântat numele Tău și s-a preamărit împărăția Ta, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Ipacoiul glasului 4

Mai înainte alergând mironosițele, au vestit Apostolilor cele despre învierea Ta cea minunată, Hristoase: că ai înviat, ca un Dumnezeu, dăruind lumii mare milă.

Antifoanele glasului 4

Antifonul I
Din tinerețile mele multe patimi se luptă cu mine; ci Însuți mă sprijinește și mă mântuiește, Mântuitorul meu!

Cei ce urâți Sionul, rușinați veți fi de Domnul; că precum iarba de foc, așa veți fi uscați.

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Prin Sfântul Spirit tot sufletul viază și cu curăție se înalță, se luminează în unimea Treimii, cu sfințenie de taină.

Antifonul II
Strigat-am Ție, Doamne, cu căldură, din adâncul sufletului meu; și să-mi fie spre ascultare dumnezeieștile Tale urechi.

Tot cel ce și-a pus nădejdea în Domnul, mai presus este decât toți cei ce îl întristează.

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Prin Sfântul Spirit izvorăsc izvoarele harului, care adapă toată făptura, spre rodire de viață.

Antifonul III
Inima mea către Tine, Cuvinte, să se înalțe, și nimic din dulcețile lumii nu mă va amăgi, spre dorirea celor de jos.

Precum are cineva dragoste spre maica sa, spre Domnul mai cu fierbinte dragoste datori suntem.

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Prin Sfântul Spirit este bogăția cunoașterii de Dumnezeu, a gândirii la cele de sus și a înțelepciunii; că întru Dânsul toate dogmele părintești le descoperă Cuvântul.

Preotul: Înțelepciune! Să luăm aminte!

Prochimenul glasului 4
Scoală-Te Doamne, ajută-ne nouă, și ne mântuiește pe noi, pentru numele Tău. (Ps. 43, 28)

Stih: Dumnezeule, cu urechile noastre am auzit, și părinții noștri ne-au spus nouă. (Ps. 43, 1)

Scoală-Te Doamne, ajută-ne nouă, și ne mântuiește pe noi, pentru numele Tău. . (Ps. 43, 28)

Preotul: Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.

Preotul: Că sfânt ești Dumnezeul nostru și întru Sfinți Te odihnești și Ție mărire înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Se cântă Toată suflarea… pe glasul 4
Toată suflarea să laude pe Domnul. — Toată suflarea și toată făptura să laude numele Domnului. — Lăudați pe Dumnezeu întru Sfinții lui.

Apoi:
Preotul: Și pentru ca să ne învrednicim a asculta Sfânta Evanghelie, pe Domnul Dumnezeu să-l rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-te spre noi, (de 3 ori.)
Preotul: Înțelepciune, drepți să ascultăm Sfânta Evanghelie. Pace tuturor!
Poporul: Și spiritului tău.
Preotul: Din Sfânta Evanghelie după Sfântul apostol și evanghelist Ioan, citire:
Poporul: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție.
Preotul: Să luăm aminte.

Evanghelia a VII-a a Învierii. Evanghelia după Ioan (20, 1-10)

În ziua cea dintâi a săptămânii, dis-de-dimineață, pe când era încă întuneric, Maria Magdalena a venit la mormânt și a văzut piatra ridicată de pe mormânt. Atunci a alergat și a venit la Simon Petru și la celălalt discipol, pe care-l iubea Isus, și le-a zis: Au luat pe Domnul din mormânt și nu știm unde L-au pus. Deci, au ieșit Petru și celălalt discipol și veneau la mormânt. Și cei doi alergau împreună, dar celălalt discipol, alergând înainte, mai repede decât Petru, a sosit cel dintâi la mormânt. Și, aplecându-se, a văzut giulgiurile puse jos, dar n-a intrat. A sosit după el Simon Petru și a intrat în mormânt și a văzut giulgiurilepuse jos, iar mahrama, care fusese pe capul lui Isus, nu era pusă împreună cu giulgiurile, ci deosebi înfășurată, într-un loc. Atunci a intrat și celălalt discipol, care sosise întâi la mormânt, și a văzut și a crezut. Căci încă nu știau Scriptura, că Isus trebuia să învie din morți. Și s-au întors discipolii iarăși la ai lor.

Poporul: Mărire Ție, Doamne, mărire Ție.

Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm sfântului Domn, lui Isus unuia celui fără de păcat. Crucii tale ne închinăm, Hristoase, și sfântă învierea ta o lăudăm și o preamărim. Că tu ești Dumnezeul nostru: afară de tine pe altul nu știm, numele tău numim. Veniți toți credincioșii, să ne închinăm sfintei Învierii lui Hristos; că iată a venit, prin Cruce, bucurie în toată lumea. Totdeauna binecuvântând pe Domnul, lăudăm Învierea lui: că răstignire răbdând pentru noi, cu moartea pe moarte a stricat.

Psalmul 50

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta,
și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea.
Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea
și de păcatul meu curățește-mă.
Că fărădelegea mea eu o cunosc
și păcatul meu înaintea mea este pururea.
Ție unuia am greșit
și ce este rău înaintea Ta am făcut,
Ca să te arăți drept întru cuvintele Tale
și biruitor să ieși când te vor judeca.
Că iată întru fărădelegi am fost conceput
și în păcate m-a născut maica mea.
Că iată adevărul ai iubit;
cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale, le-ai arătat mie.
Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți;
spăla-mă-vei și mai mult decât zăpada mă voi albi.
Auzului meu vei da bucurie și veselie;
bucura-se-vor oasele mele cele umilite.
Întoarce fața Ta de la păcatele mele
și toate fărădelegile mele șterge-le.
Inimă curată zidește intru mine, Dumnezeule
și Spirit drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele.
Nu mă lepăda de la fața Ta
și Spiritul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine.
Dă-mi iarăși bucuria mântuirii Tale
și cu Spirit stăpânitor mă întărește.
Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale
și cei păcătoși la Tine se vor întoarce.
Mântuiește-mă de sângiuri, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele;
bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
Doamne, buzele mele vei deschide
și gura mea va vesti lauda Ta.
Că de ai fi voit jertfă, ți-aș fi adus;
arderile de tot nu le vei binevoi.
Jertfa lui Dumnezeu: spirit umilit;
inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
Bine fă, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului,
și să se zidească zidurile Ierusalimului.
Atunci bineplăcute-Ți vor fi jertfa dreptății,
prinosul și arderile de tot;
atunci vor aduce pe altarul Tău viței.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Pentru rugăciunile Apostolilor tăi, milostive, șterge mulțimea păcatelor noastre.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, milostive, șterge mulțimea păcatelor noastre.

Stih, glas 6
Miluiește-ne, Dumnezeule, după mare mila ta, și după mulțimea îndurărilor tale șterge fărădelegile noastre.

Stihiră, glas 6
Înviind Isus din mormânt, precum a zis mai înainte, ne-a dăruit nouă viață veșnică și mare milă.

Preotul: Mântuiește, Dumnezeule, poporul tău și binecuvântează moștenirea ta; cercetează lumea ta cu milă și cu îndurări; înalță puterea creștinilor dreptcredincioși; și trimite peste noi milele tale cele bogate: pentru rugăciunile Preacuratei Doamnei noastre, Născătoarei de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei și de viață făcătoarei Cruci; cu mijlocirile cinstitelor cerești Puteri ale celor fără de trupuri, ale cinstitului mărit profet Înaintemergător și Botezător Ioan; ale sfinților măriți și întru tot lăudați Apostoli; ale celor dintru sfinți Părinții noștri și ai lumii mari Dascăli și Ierarhi Vasile cel Mare, Grigore Teologul, și Ioan Gură-de-aur; și ale celui dintru sfinți părintelui nostru Nicolae Arhiepiscopul de la Mira Liciei, făcătorul de minuni, ale celui dintru sfinți părintelui nostru Nichita al Remesianei, apostolul românilor; ale sfinților măriți și bine învingători Martiri ale preacuvioșilor și de Dumnezeu purtători Părinților noștri; ale sfinților și drepților dumnezeiești părinți Ioachim și Ana, ale Sfântului martir Izidor și ale tuturor Sfinților, rugămu-te, mult milostive Doamne, auzi-ne pe noi păcătoșii, care ne rugăm ție, și te îndură spre noi.

Poporul: Doamne, îndură-te spre noi — (de 12 ori.)

Preotul, cu glas înalt:
Cu mila, și cu îndurările, și cu iubirea de oameni a unuia născut Fiului tău, cu care împreună bine ești cuvântat, cu preasfântul, și bunul, și de viață făcătorul tău Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

CANONUL

Canonul Învierii
Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Canonul al II-lea al Înjumătățirii Praznicului Cincizecimii
Canonul Samarinencei
Catavasiile Învierii

Canonul Învierii

Cântarea I, glas 1
Irmos
Ziua Învierii, popoare, să ne luminăm! Paștile Domnului, Paștile! Că din moarte la viață și de pe pământ la cer, Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi, cei ce cântăm cântare de biruință.

Stih: Hristos a înviat din morți.
Să ne curățim simțirile, și să vedem pe Hristos strălucind, cu neapropiata lumină a Învierii. Și cântându-I cântare de biruință, luminat să-L auzim zicând: Bucurați-vă!

Stih: Hristos a înviat din morți.
Cerurile după cuviință să se veselească și pământul să se bucure. Și să prăznuiască toată lumea cea văzută și cea nevăzută; că a înviat Hristos, Bucuria cea veșnică.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Hotarul morții l-ai stricat, născând pe Hristos, Viața cea veșnică, Cel ce a răsărit astăzi din mormânt și lumea a luminat, Fecioară cu totul fără prihană.

Văzând pe Fiul tău și Dumnezeu înviat, bucură-te împreună cu Apostolii, curată, de Dumnezeu cu har dăruită. Bucură-te, ceea ce ești pricina Bucuriei tuturor, Maica lui Dumnezeu, cu totul fară prihană.

Canonul al II-lea Înjumătățirii Praznicului Cincizecimii
Bateți din palme, neamurilor, plângeți, iudeilor, că Hristos, Dătătorul de viață, a rupt legăturile iadului, pe morți i-a înviat și bolile a vindecat cu cuvântul. Acesta este Dumnezeul nostru, Cel ce dă viață celor ce cred în numele Lui.

Minune ai arătat, schimbând apa în vin, Stăpâne, Cel ce în Egipt ai prefăcut râurile în sânge; și pe morți i-ai înviat, săvârșind această a doua minune. Mărire, Mântuitorule, voii Tale celei negrăite; mărire smereniei Tale, prin care ne-ai înnoit pe noi.

Izvor pururea curgător de viață adevărată fiind, Doamne, Tu ești învierea noastră; voind Te-ai ostenit, Mântuitorul meu, și de bună voie ai însetat, legilor firii supunându-Te; și la Sihar venind cu trupul, ai cerut samarinencei apă să bei.

Tu singură, Născătoare de Dumnezeu, ai cuprins în pântece pe Făcătorul tău, și L-ai născut cu trup în chip de negrăit și fecioară ai rămas, nicicum stricându-se fecioria. Pe Acesta, roagă-L neîncetat, curată, ca pe Fiul tău și Dumnezeu, pentru turma ta, pururea.

Canonul Samarinencei
Cel îngropat S-a sculat și împreună a ridicat cu Sine neamul omenesc. Să se bucure astăzi toată făptura și norii cei spirituali să reverse dreptate, în chip văzut.

Doamne, Cel ce acoperi cu ape culmile cele mai înalte, fiind Apa Vieții, ai dat sfintele Tale ape samarinencei, care cerea, și care a cunoscut milostivirea Ta.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

O, Treime, mântuiește pe cei ce Te preamăresc pe Tine cu credință curată, Părinte și Fiule și Spirite, ca un Făcător a toate, și ne dăruiește nouă ispășire de păcate ca Cel ce ești preabun.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Bucură-te, scaun de foc! Bucură-te, sfeșnic cu totul de aur! Bucură-te, nor al luminii! Bucură-te, palat al Cuvântului și masă spirituală, ceea ce ai purtat cu vrednicie pe Hristos, Pâinea vieții.

Cântarea 1 a a Catavasiilor Învierii, glas 1
Ziua învierii, să ne luminăm, popoare! Paștile Domnului, Paștile! Că din moarte la viață și de pe pământ la cer, Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi, cei ce cântăm cântare de biruință.

Canonul Învierii

Cântarea III, glas 1
Irmos
Veniți să bem băutură nouă, nu din piatră seacă făcută cu minuni, ci din izvorul nestricăciunii, cel izvorât din mormântul lui Hristos, întru care ne întărim.

Stih: Hristos a înviat din morți.
Acum toate s-au umplut de lumină; și cerul și pământul și cele dedesubt. Deci, să prăznuiască toată făptura Învierea lui Hristos, întru Care s-a întărit.

Stih: Hristos a înviat din morți.
Ieri m-am îngropat împreună cu Tine, Hristoase, astăzi mă ridic împreună cu tine, Cel ce ai înviat. Răstignitu-m-am ieri împreună cu Tine; Însuți împreună mă preamărește, Mântuitorule, întru Împărăția Ta.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu
La viața cea nestricăcioasă mă întorc astăzi, curată, prin bunătatea Celui ce S-a născut din tine, și tuturor marginilor lumină a strălucit.

Pe Dumnezeu, pe Care L-ai născut cu trup, văzându-L înviat din morți, precum a zis, dănțuiește, curată; și pe Acesta, ca pe un Dumnezeu preamărește-L, Preacinstită.

Canonul al II-lea al Înjumătățirii Praznicului Cincizecimii
Nu judecați cu judecată fățarnică, iudeilor, zis-a Stăpânul învățând, precum este scris, când a venit în templu la înjumătățirea Praznicului celui legiuit.

Nu judecați cu judecată fățarnică, iudeilor! Că a venit Hristos, despre Care au spus profeții că va veni din Sion, și lumea la Sine va chema.

De nu credeți cuvintelor, credeți măcar faptelor Stăpânului, iudeilor; pentru ce vă amăgiți, lepădându-vă de Cel sfânt, despre Care a scris în Lege Moise?

Unul din Treime fiind, ai fost văzut făcându-Te trup, neschimbându-Ți ființa, Doamne, și nici arzând pântecele cel nestricat al celei ce Te-a născut, deși ești în totul Dumnezeu și foc.

Canonul Samarinencei
De bună voie Te-ai înălțat pe lemn, Cuvinte, și pietrele văzându-Te s-au despicat; toată făptura s-a cutremurat și morții s-au sculat din morminte, ca dintr-un somn.

Cel ce ești Viață și Izvor al nemuririi, ai șezut lângă fântână, îndurate, și ai săturat cu prea înțeleptele Tale ape pe samarineanca, cea care a cerut de la Tine și care Te lăuda.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Un Dumnezeu peste toate este lăudat în Treime: Tatăl și Fiul și dumnezeiescul Spirit, pe Care îl măresc cu frică cetele cerești, luminat grăind: Sfânt, sfânt, sfânt ești în toți vecii!

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Zămislind în chip neînțeles pe Dumnezeul tuturor, în pântecele tău, Fecioară-maică, L-ai născut mai presus de cuget și de cuvânt, rămânând fecioară, ca și mai-nainte de naștere, dumnezeiască-Mireasă.

Cântarea a 3-a a Catavasiilor Învierii, glas 1
Veniți să bem băutură nouă, nu din piatră stearpă făcută cu minuni, ci din izvorul nestricăciunii, cel izvorât din mormântul lui Hristos, întru care ne întărim.

Preotul: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Tu ești Dumnezeul nostru și Ție mărire înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Caondacul Înjumătățirii Praznicului Cincizecimii, glas 4
Înjumătățindu-se Praznicul Legii, Făcătorule a toate și Stăpâne, ziceai către cei care erau de față, Hristoase Dumnezeule: Veniți și scoateți apa nemuririi! Pentru aceasta la Tine cădem și cu credință grăim: Dăruiește nouă îndurările Tale, că Tu ești Izvorul vieții noastre.

Icosul
Sufletul meu cel înțelenit în fărădelegile greșelilor, adapă-l cu șuvoaiele sângiurilor Tale, și arată-l roditor de fapte bune. Că Tu ai zis tuturor să vină la Tine, Cuvinte al lui Dumnezeu Preasfinte, și să scoată apa cea vie, a nestricăciunii, care spală păcatele celor ce laudă mărita și dumnezeiasca Ta înviere, dând, Bunule, celor ce Te cunosc pe Tine Dumnezeu, puterea Spiritului, Care cu adevărat S-a coborât de sus peste ucenicii Tăi; că Tu ești Izvorul vieții noastre.

Sedealna Samarinencei, glas 4
Să se bucure cerul! Să dănțuiască cele de pe pământ! Că Hristos, arătându-Se din Fecioară ca un om, a mântuit din stricăciune toată firea omenească prin însăși moartea Sa; iar cu minunile strălucind, cerând apă femeii samarinence, i-a dat izvorul vindecărilor, ca Cel ce singur este fară de moarte.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit

Și acum și pururea și-n vecii vecilor. Amin.

Sedealna Înjumătățirii Praznicului Cincizecimii, glas 4
Dătătorule de înțelepciune și Stăpâne, când a sosit praznicul cel legiuit, stând în templu, învățai zicând către toți așa: Veniți cei însetați, beți din apa ce vă dau Eu acum; prin care vă veți îndulci toți oamenii, de viață și de desfătare dumnezeiască.

Canonul Învierii

Cântarea IV, glas 1
Irmos
La dumnezeiasca strajă, de Dumnezeu grăitorul Avacum să stea împreună cu noi, și să arate pe îngerul cel purtător de lumină, grăind cu mare glas: Astăzi este mântuirea lumii, că a înviat Hristos, ca un atotputernic.

Stih: Hristos a înviat din morți.
Parte bărbătească a fost Hristos, ca Unul ce a deschis pântecele fecioresc, iar ca o hrană, Mielușel S-a chemat; și fără prihană a fost Paștile noastre, ca Cel ce n-a gustat întinăciune; iar ca un Dumnezeu adevărat, desăvârșit S-a numit.

Stih: Hristos a înviat din morți.
Ca un Mielușel de un an, Cununa cea binecuvântată de noi, Hristos, de voie pentru toți S-a jertfit, Paștile cele curățitoare; și iarăși din mormânt a strălucit nouă, frumos, Soarele dreptății.

Stih: Hristos a înviat din morți.
Dumnezeiescul părinte David înaintea chivotului umbrei a săltat, jucând; iar noi, poporul cel sfânt al lui Dumnezeu, plinirea închipuirilor văzând, să ne veselim dumnezeiește, că a înviat Hristos, ca un atotputernic.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Cel ce a zidit pe Adam, pe strămoșul tău, curată, S-a zămislit din tine; și cu moartea Sa a surpat, astăzi, pe moartea, care ne-a venit prin acela, și pe toți a luminat cu dumnezeieștile raze ale Învierii.

Pe Hristos, pe Care L-ai născut, văzându-L frumos strălucind din morți astăzi, curată, ceea ce ești bună și fără prihană și frumoasă între femei, spre mântuirea tuturor, preamărește-L împreună cu Apostolii, bucurându-te.

Canonul al II-lea al Înjumătățirii Praznicului Cincizecimii
Dacă trebuia să vină Mesia, iar Hristos este Mesia, pentru ce nu credeți într-însul, călcătorilor de lege? Iată, a venit, și mărturisesc aceasta cele ce însuși face: apa în vin a prefăcut-o și pe slăbănog cu cuvântul l-a întărit.

Neînțelegând Scripturile, vă amăgiți cu toții, fariseilor fară de lege; că Hristos cu adevărat a venit, și pe toți a luminat, și a făcut între voi multe semne și minuni; ci în zadar vă lepădați de Viața cea adevărată.

Un lucru am arătat vouă și, iată, toți vă mirați, grăia Hristos către iudei, zicând: Voi tăiați împrejur și sâmbăta pe om; pentru ce dar Mă mai clevetiți pe Mine, Cel ce am ridicat cu cuvântul pe slăbănog?

Ceea ce ai încăput în pântecele tău pe Dumnezeu Cel necuprins, dumnezeiască Mireasă-Fecioară Maică, curată, nu înceta rugându-te pentru noi, ca să ne izbăvim prin tine din strâmtorări, că la tine pururea scăpăm.

Canonul Samarinencei
Cerurile să se veselească și să prăznuiască toată făptura! Că S-a sculat Domnul și S-a arătat tuturor înțelepților Săi Apostoli.

Samarinencei, care a cerut de la Tine apă, i-ai dat, Doamne, cunoștința puterii Tale. Pentru aceasta, în veci nu va mai înseta, lăudându-Te pe Tine.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

O, Treime mai presus de ființă! Părinte, Cuvinte și Spiritule dumnezeiesc, deopotrivă puternic, împreună fără de început, mântuiește-ne pe toți cei ce cu credință Te lăudăm.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Rug nears te-a văzut pe tine de demult, dătătorul de lege; iar Daniel munte sfânt te-a înțeles, Stăpână, ceea ce ești una Maică și Fecioară!

Cântarea a 4-a a Catavasiilor Învierii, glas 1
La dumnezeiasca strajă, de Dumnezeu grăitorul Avacum să stea împreună cu noi și să arate pe îngerul cel purtător de lumină, grăind cu mare glas: Astăzi este mântuirea lumii, că a înviat Hristos, ca Cel atotputernic.

Canonul Învierii

Cântarea V, glas 1
Irmos
Să alergăm dis-de-dimineață, și în loc de mir, cântare să aducem Stăpânului; și să vedem pe Hristos, Soarele dreptății, tuturor viață răsărind.

Stih: Hristos a înviat din morți.
Milostivirea Ta cea nemăsurată văzând-o cei ținuți în legăturile iadului, spre lumină se grăbeau, Hristoase, cu picioare vesele, lăudând Paștile cele veșnice.

Stih: Hristos a înviat din morți.
Să ne apropiem, purtătorilor de lumină, de Hristos, Cel ce a ieșit din mormânt ca un Mire; și să prăznuim, împreună cu cetele cele iubitoare de praznice, Paștile lui Dumnezeu cele mântuitoare.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Luminează-te cu razele cele dumnezeiești și de viață purtătoare, ale Învierii Fiului tău, Maică a lui Dumnezeu, Preacurată, și se umple de bucurie adunarea celor binecredincioși.

N-ai deschis porțile Fecioarei când Te-ai întrupat, și nici pecețile mormântului nu le-ai stricat, Împărate al făpturii: Pentru aceasta văzându-Te pe Tine înviat, s-a bucurat.

Canonul al II-lea al Înjumătățirii Praznicului Cincizecimii
Cu minuni ai împodobit pe Apostolii Tăi, Mântuitorul nostru; cu semne ai mărit pe ucenici, în toată lumea mărindu-i și dându-le lor împărăția Ta.

Toate marginile pământului le-au luminat Ucenicii cu minuni și cu învățături, în felurite chipuri propovăduind cuvântul împărăției Tale, Hristoase Mântuitorule.

Laudă înălțăm împărăției Tale și cântare aducem Ție, Celui ce pentru noi Te-ai arătat pe pământ și lumea ai luminat, iar pe Adam l-ai chemat din nou.

Făcutu-s-a pântecele tău, masă sfântă, Născătoare de Dumnezeu, având pe ea Pâinea cea cerească, din care tot cel ce mănâncă nu moare, precum a zis Hrănitorul tuturor.

Canonul Samarinencei
La sfântul Tău mormânt ajungând, de dimineață, mironosițele au văzut un tânăr strălucind și s-au spăimântat, fiind înștiințate despre Învierea Ta, Hristoase.

Izvor de viață fiind, Doamne, ai dăruit odinioară apa iertării și a cunoștinței, femeii samarinence, care o ceruse de la Tine; pentru aceea lăudăm îndurările Tale cele negrăite.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Pe Unimea cea în trei fețe, Treimea cea de o ființă, pe Tatăl, pe Cuvântul și pe Spiritul Sfânt, cinstim; pe unul Dumnezeu nedespărțit cu firea, pe Făcătorul și Domnul și Stăpânul a toate.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Pe tine, curată, te numim: poartă neumblată, țarină nearată, chivot care ai purtat mana, amforă și sfeșnic și cădelniță a cărbunelui celui fără de materie.

Cântarea a 5-a a Catavasiilor Învierii, glas 1
Să alergăm dis-de-dimineață și, în loc de mir, cântare să aducem Stăpânului; și să vedem pe Hristos, Soarele dreptății, tuturor viață răsărind.

Canonul Învierii

Cântarea VI, glas 1
Irmos
Coborâtu-Te-ai în cele mai de jos ale pământului, și ai sfărâmat încuietorile cele veșnice, care țineau pe cei legați, Hristoase; iar a treia zi, ca și Iona din chit, ai înviat din mormânt.

Stih: Hristos a înviat din morți.
Păzind pecețile întregi, Hristoase, ai înviat din mormânt, Cel ce n-ai stricat cheile Fecioarei prin nașterea Ta, și ne-ai deschis nouă ușile Raiului.

Stih: Hristos a înviat din morți.
Mântuitorul meu, Jertfa cea vie și nejertfită, ca un Dumnezeu, pe Tine Însuți de voie aducându-Te Tatălui, ai sculat pe Adam împreună cu tot neamul, înviind din mormânt.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Firea cea mult stăpânită de moarte și de stricăciune, a fost adusă la viața cea nestricăcioasă și veșnică, prin Cel ce S-a întrupat din preacurat pântecele tău, Născătoare de Dumnezeu, Fecioară.

Coborâtu-S-a întru cele mai de jos ale pământului, Cel ce S-a coborât în pântecele tău, curată, și S-a întrupat mai presus de minte, și a ridicat împreună cu Sine pe Adam, înviind din mormânt.

Canonul al II-lea al Înjumătățirii Praznicului Cincizecimii
Când s-a înjumătățit Praznicul, Isuse, Cel ce porți grija tuturor marginilor lumii, suitu-Te-ai în templu și ai învățat pe mulțimi cuvântul adevărului, precum spune Ioan.

Deschis-ai buzele Tale, Stăpâne, propovăduit-ai lumii că ești de aceeași fire cu Tatăl cel fără de început și cu Preasfântul Spirit, păstrând-o cu Amândoi și după întrupare.

Lucrul Tatălui ai săvârșit, cu faptele ai adeverit cuvintele Tale, vindecări și semne săvârșind, Mântuitorule, pe slăbănog îndreptându-l, pe leproși curățind și pe cei morți înviindu-i.

Fecioară după naștere te lăudăm pe tine, Fecioară și Maică te mărim pe tine, una curată, dumnezeiască Mireasă-Fecioară; că din tine S-a întrupat cu adevărat Dumnezeu, înnoindu-ne pe noi.

Canonul Samarinencei
Pe cruce Te-au pironit ucigașii, Isuse, și cu sulița Te-au împuns, Hristoase, iar Iosif cel cu bun chip în mormânt nou Te-a îngropat; din care, cu mărire înviind, ai înviat împreună cu Tine toată făptura, care laudă puterea Ta, Mântuitorule.

Doamne, Cel ce ești râu îndestulat al vieții și adâncul milei, Bunule, călătorind, ai șezut lângă fântâna jurământului și către samarineancă ai grăit: Dă-Mi apă să beau, ca să primești apele iertării.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Laud cu credință, împreună cu Puterile cele fără de trupuri pe Tatăl cel fără de început, și pe Fiul cel împreună pe un scaun șezător, și pe Spiritul cel de o ființă: o Ființă și o Fire, o mărire și o împărăție, pe Dumnezeu, Făcătorul tuturor și Cuprinzătorul a toate.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Pe tine, Fecioară, ceea ce singură ai născut și ți-ai păzit pântecele nestricat, te lăudăm, curată, ca pe ceea ce ești scaunul Domnului, și poartă și munte și sfeșnic fară de materie, cămara lui Dumnezeu cu totul luminată și sălaș al măririi cu strălucire, chivot și amforă și masă.

Cântarea a 6-a a Catavasiilor Învierii, glas 1
Coborâtu-Te-ai în cele mai de jos ale pământului și ai sfărâmat încuietorile cele veșnice, care țineau pe cei legați, Hristoase; iar a treia zi, precum Iona din chit, ai înviat din mormânt.

Preotul: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Tu ești împăratul păcii și Mântuitorul sufletelor noastre și Ție mărire înălțăm: Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Condacul Praznicului, glas 8
Cu credință venind la fântână samarineanca, Te-a văzut pe Tine, apa înțelepciunii, din care bând din destul, cea în veci vrednică de laudă a moștenit împărăția cea de sus!

Icos
Să ascultăm pe Ioan, cel ce ne învață pe noi despre cinstitele taine, care s-au făcut în Samaria: cum a vorbit Domnul cu femeia, cerându-i apă, Cel ce a adunat apele în adunările lor; Cel ce este împreună-șezător pe scaun cu Tatăl și cu Spiritul. Că a venit să caute chipul Său, ca Cel ce este pururea lăudat!

Sinaxar
În această zi, Duminica a V a a Paștilor, prăznuim sărbătoarea Samarinencei. Tot în această zi, pomenirea Sfântului Martir Izidor din Chios.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, îndură-Te și ne mântuiește pe noi.

Canonul Învierii

Cântarea VII, glas 1
Irmos
Cel ce a mântuit pe tineri din cuptor, făcându-Se om, pătimește ca un muritor; și prin Pătimire, pe cel muritor îl îmbracă în podoaba nestricăciunii, Cel Unul binecuvântat, Dumnezeul părinților, și preamărit.

Stih: Hristos a înviat din morți.
Femeile cele de Dumnezeu înțelepțite, cu miruri în urma Ta au alergat și, bucurându-se, s-au închinat Ție, Dumnezeului celui viu, pe Care, ca pe un mort, cu lacrimi Te căutau; și Paștile cele de taină, Ucenicilor Tăi Hristoase, le-au binevestit.

Stih: Hristos a înviat din morți.
Prăznuim omorârea morții, sfărâmarea iadului și începătura altei vieți, veșnice; și săltând, lăudăm pe Pricinuitorul, Cel Unul binecuvântat, Dumnezeul Părinților, și preamărit.

Stih: Hristos a înviat din morți.
Cât este de sfântă, cu adevărat, și în tot prăznuită această noapte de mântuire și strălucită, fiind mai înainte vestitoare a zilei celei purtătoare de lumină, a Învierii, întru care Lumina cea fără de ani, din mormânt cu trupul, tuturor a strălucit.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Fiul Tău omorând astăzi moartea, ceea ce ești cu totul fără prihană, tuturor morților viața cea veșnică a dăruit; Cel Unul binecuvântat, Dumnezeul Părinților, și preamărit.

Cel ce împărățește peste toată făptura, făcându-Se om, S-a sălășluit în pântecele tău, ceea ce ești de Dumnezeu cu daruri dăruită; și cruce și moarte răbdând, a înviat cu dumnezeiască cuviință, împreună ridicându-ne și pe noi, ca un Atotputernic.

Canonul al II-lea al Înjumătățirii Praznicului Cincizecimii
Trupește ai ostenit, Cel ce ești odihna tuturor; de bună voie ai însetat, Izvorule al minunilor; apă ai cerut, Isuse, apa cea vie făgăduind.

Cu femeia samarineancă ai vorbit, Doamne, vădind nebunia fariseilor celor fără de lege; că aceea a crezut că Tu ești Fiul lui Dumnezeu, iar ei s-au lepădat de Tine.

Apa vie, cea săltătoare, apa nemuririi ai făgăduit să dai, Izvorule cel pururea viu, celor ce primesc cu credință Spiritul Tău, Mântuitorule, Care din Tatăl purcede.

În pântecele tău ai încăput pe Cuvântul cel neîncăput; la sânul tău ai alăptat pe Hrănitorul lumii; în brațe ai purtat pe Făcătorul a toate, Născătoare de Dumnezeu, curată.

Canonul Samarinencei
Cu cei fără de lege, de bună voie fost-ai socotit, Hristoase, îndurate, în vremea dumnezeieștilor Patimi; și acestea văzându-le, pământul s-a cutremurat și pietrele, la un semn atotputernic, s-au despicat, și cei morți din veac s-au sculat, Cel ce ești necuprins cu mintea.

Apă a vieții ești, a grăit samarineanca lui Hristos; deci, adapă-mă, Cuvinte, cu dumnezeiescul Tău har, pe mine, cea totdeauna însetată, ca să nu mai fiu stăpânită de uscăciunea necunoștinței, Isuse Doamne, ci să vestesc măririle Tale.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Lăudăm pe Tatăl și pe Fiul și pe dumnezeiescul Spirit, Treimea cea nedespărțită după fire și despărțită după fețe; o Ființă de aceeași fire, fără de început, făcătoare a toate și Dumnezeu, pe Care îl laudă toate cetele cerești.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

După nașterea cea înfricoșătoare ai rămas fecioară, Curată, Sfântă Născătoare de Dumnezeu. Pentru aceasta, toate cetele îngerești și toate neamurile omenești, cu glasuri fară de tăcere te laudă pe tine, încăpere curată a Celui neîncăput.

Cântarea a 7-a a Catavasiilor Învierii, glas 1
Cel ce a mântuit pe tineri din cuptor, făcându-Se om, pătimește ca un muritor; și prin Pătimire pe cel muritor îl îmbracă în podoaba nestricăciunii, Cel unul binecuvântat, Dumnezeul părinților noștri și preamărit.

Canonul Învierii

Cântarea VIII, glas 1
Irmos
Această aleasă și sfântă zi, cea dintâi a săptămânii, împărăteasă și doamnă, praznic al praznicelor este și sărbătoare a sărbătorilor, întru care binecuvântăm pe Hristos în veci.

Stih: Hristos a înviat din morți.
Veniți, din rodul Cel nou al viței, al dumnezeieștii veselii, în ziua cea vestită a Învierii, Împărăției lui Hristos să ne împărtășim, lăudându-L pe Dânsul, ca pe un Dumnezeu, în veci.

Stih: Hristos a înviat din morți.
Ridică împrejur ochii tăi, Sioane, și vezi; că iată, au venit la tine fiii tăi, ca niște făclii de Dumnezeu luminate, de la apus și de la miazănoapte, și de la mare și de la răsărit, întru tine binecuvântând pe Hristos în veci.

Stih: Hristos a înviat din morți.
Părinte Atotțiitorule și Cuvinte și Spirite, Fire ceea ce ești una în trei ipostasuri, mai presus de ființă și de Dumnezeire, întru Tine ne-am botezat și pe Tine Te binecuvântăm întru toți vecii.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Venit-a prin tine în lume Domnul, Fecioară de Dumnezeu Născătoare; și zdrobind pântecele iadului, ne-a dăruit nouă, celor muritori, Învierea. Pentru aceasta Îl binecuvântăm întru toți vecii.

Surpând toată puterea morții, Fiul tău, Fecioară, întru a Sa Învierea, ca un Dumnezeu tare, ne-a înălțat și pe noi împreună cu El și ne-a îndumnezeit. Pentru aceasta Îl lăudăm în veci.

Canonul al II-lea al Înjumătățirii Praznicului Cincizecimii
Veniți, popoarelor, de vedeți pe Cel ce șade pe scaunul măririi, hulit de gloatele celor fară de lege; și văzându-L, lăudați pe Mesia, Cel mai înainte vestit de proroci.

Tu ești cu adevărat Hristos, Cel ce ai venit în lumea aceasta, de la Care este mântuirea și iertarea păcatului strămoșesc; Tu ești, cu adevărat, viața celor ce cred în Tine.

La Înjumătățirea Praznicului, precum este scris, a venit înțelepciunea lui Dumnezeu în templu și a învățat că El era cu adevărat Mesia-Hristos, prin Care este mântuirea.

Spune cum ai născut pe Cel ce mai înainte a strălucit din Tatăl, fără de ani, Care este lăudat împreună cu Spiritul Sfânt, dacă nu precum Isus știe Cel ce a binevoit a Se naște din tine, Născătoare de Dumnezeu?

Canonul Samarinencei
Moarte ai răbdat de bună voie, Cel ce ești singur fără de moarte; iadul ai robit, porțile cele de aramă le-ai sfărâmat, Împărate ceresc, și ai scos pe cei ce erau legați acolo din veac, care laudă neîncetat puterea bunătății Tale.

Șezut-ai lângă fântână, Mântuitorule, în ceasul al șaselea și ai dat samarinencei apa cea vie și izvoare de cunoștință, pentru multa milostivire; cu care toți împreună, strigăm, cântând: Binecuvântați neîncetat lucrurile Domnului pe Domnul!

Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul și pe Spiritul Sfânt Dumnezeu,

Pe Tatăl cel mai înainte de început, pe Fiul cel împreună fără de început și pe Spiritul Sfânt lăudăm, pe cei trei un Dumnezeu, neamestecat, nedespărțit, Făcător al tuturor, împărăție de aceeași putere, de sine stăpânitoare, și grăim: Binecuvântați neîncetat lucrurile Domnului pe Domnul.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Cu cărbune se curățește Isaia, prevestind Cărbubele cel nematerialnic, Care S-a întrupat din tine, Fecioară, mai presus de cuget; Care arde toate păcatele cele trupești ale oamenilor, și îndumnezeiește, din milostivire, firea noastră, ceea ce ești cu totul fară prihană.

Cântarea a 8-a a Catavasiilor Învierii, glas 1
Stih: Să lăudăm, să binecuvântăm și să ne închinăm Domnului cântându-I și preaînălțăndu-L întru toți vecii.

Această aleasă și sfântă zi, cea dintâi a săptămânii, împărăteasă și doamnă, praznic al praznicelor este și sărbătoare a sărbătorilor, în care binecuvântăm pe Hristos în veci.

Preotul: Pe Născătoarea de Dumnezeu și Maica luminii în cântări cinstind-o, să o mărim!

Canonul Învierii

Cântarea IX, glas 1
Irmos
Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime, că mărirea Domnului peste tine a strălucit. Saltă acum și te bucură, Sioane! Iar tu, Curată Născătoare de Dumnezeu, veselește-te întru învierea Fiului tău.

Stih: Hristos a înviat din morți.
O, dumnezeiescul, o, iubitul, o, prea dulcele Tău glas! Căci cu noi ai făgăduit să fii cu adevărat, până la sfârșitul veacului, Hristoase; pe Care întărire de nădejde avându-Te credincioșii, ne bucurăm.

Stih: Hristos a înviat din morți.
O, Paștile cele mari și Preasfințite, Hristoase! O, înțelepciunea și Cuvântul și Puterea lui Dumnezeu! Dă-ne nouă să ne împărtășim cu Tine, mai adevărat, în ziua cea neînserată a împărăției Tale.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Cu un glas te fericim, Fecioară, credincioșii: Bucură-te, ușa Domnului! Bucură-te, cetate însuflețită! Bucură-te, cea prin care ne-a strălucit nouă, astăzi lumina Învierii din morți, a Celui ce S-a născut din tine.

Veselește-te și te bucură dumnezeiască ușă a Luminii! Că Isus, Cel ce a apus în mormânt, a răsărit, strălucind mai luminos decât soarele, și a luminat pe toți credincioșii, stăpână, de Dumnezeu cu har dăruită.

Canonul al II-lea al Înjumătățirii Praznicului Cincizecimii
Înjumătățindu-se Praznicul iudeilor, Te-ai suit, Mântuitorul meu, în templu și învățai pe toți; iar iudeii se mirau și ziceau: De unde știe carte acesta, care nu a învățat?

Râuri de daruri izvorând Mântuitorul meu, săvârșea minuni și semne, alungând bolile și tămăduind pe neputincioși; dar iudeii se întărâtau pentru mulțimea minunilor Lui.

Pe iudeii cei neascultători mustrându-i, Mântuitorul meu grăia: Nu judecați cu părtinire, ci judecați judecată dreaptă; că și legea dezleagă ca orice om să se taie împrejur și sâmbăta.

Încăput-ai în pântecele tău, Fecioară-Maică, pe Unul din Treime, pe Hristos Dătătorul de viață, pe Care îl laudă toată făptura și de Care se cutremură scaunele cele de sus. Pe Acela roagă-L, Preafericită, să mântuiască sufletele noastre.

Canonul Samarinencei
Iată Hristos, Viața tuturor, S-a arătat răstignit pe lemn de bună voie; și acestea văzându-le, pământul s-a cutremurat și multe trupuri ale sfinților, celor adormiți, s-au sculat cu adevărat și temnița iadului s-a deșertat.

Viața celor vii, Izvorul bunătăților, Domnul, Cel ce revarsă din belșug apa învățăturilor, a grăit către femeie: Dă-Mi apă să beau, ca să-ți dau și Eu apa care secătuiește izvoarele păcatelor tale!

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Lumină una, nedespărțită, este Unimea cea întreit strălucitoare, Tatăl cel fără de început, Fiul și Duhul, Dumnezeire una, Viață și Făcătoare a tuturor. Pe Acesta să-L lăudăm credincioșii, împreună cu cei fără de trupuri, cu cântări întreit sfinte, preamărindu-L cu sfințenie.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Ceea ce te-ai făcut locaș al Luminii, Curată, luminează ochii sufletului meu cei întunecați prin multe meșteșugiți ale vrăjmașului; și mă învrednicește să văd lămurit, cu inimă curată, Lumina care a strălucit din tine, mai presus de cuget.

Cântarea a 9-a a Catavasiilor Învierii, glas 1
Stih: Îngerul a strigat celei pline de har: Curată Fecioară, bucură-te! Și iarăși zic, bucură-te, că Fiul tău a înviat a treia zi din mormânt și pe morți i-a ridicat. Veseliți-vă popoare.

Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime, că mărirea Domnului peste tine a strălucit. Saltă acum și te bucură, Sioane! Iar tu, curată Născătoare de Dumnezeu, veselește-te întru învierea Fiului tău.

Preotul: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuiește, miluiește și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că pe Tine Te laudă toate Puterile cerești și Ție mărire înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru. (De 2 ori.)— Înălțați pe Domnul Dumnezeul nostru, și vă închinați așternutului picioarelor lui: că sfânt este Domnul.

Luminătoarea Paștilor
Cu trupul adormind, ca un muritor, împărate și Doamne, a treia zi ai înviat, pe Adam din stricăciune ridicând și moartea pierzând-o, Paștile nestricăciunii, lumii de mântuire.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Luminătoarea Samarinencei
În Samaria ai venit, Mântuitorul meu, Atotputernice, și vorbind cu femeia, ai cerut să bei apă, Cel ce din piatra cea netăiată apă ai izvorât evreilor, pe care la credința Ta o ai adus și acum se bucură de-a pururi de viață, în ceruri.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Luminătoarea Înjumătățirii Praznicului Cincizecimii
Înjumătățindu-se Praznicul, ai venit în templu, Iubitorule de oameni, și ai zis: Cei cuprinși de sete, veniți la Mine și scoateți apă vie și săltătoare, prin care toți veți dobândi hrană și dar și viață nemuritoare.

La Laude

Stihirile laudelor Învierii glasului 4
Toată suflarea să laude pe Domnul! Lăudați pe Domnul din ceruri, lăudați pe El întru cele înalte; Ție se cuvine cântare, Dumnezeule. (Ps. 148, 1)

Lăudați pe El toți îngerii Lui, Lăudați pe El toate puterile Lui; Ție se cuvine cântare, Dumnezeule. (Ps. 148, 2)

Ca să facă între ei judecată cea scrisă; mărirea aceasta este dată tuturor cuvioșilor lui. (Ps. 149, 9)

Cel ce ai suferit Crucea și moartea și ai înviat din morți, Atotputernice Doamne, mărim Învierea Ta.

Lăudați pe Domnul întru Sfinții Lui, lăudați-L pe El întru tăria puterii Lui. (Ps. 150, 1)

Cu crucea Ta, Hristoase, din blestemul cel de demult ne-ai mântuit pe noi, și cu moartea Ta pe diavolul, care chinuia firea noastră, l-ai zdrobit; iar cu învierea Ta de bucurie toate le-ai umplut. Pentru aceasta, cântăm Ție: Cel ce ai înviat din morți, Doamne, mărire Ție!

Lăudați-L pe El întru puterile Lui, lăudați-L pe El după mulțimea măririi Lui. (Ps. 150, 2)

Cu Crucea Ta, Hristoase Mântuitorule, îndreptează-ne pe noi la adevărul Tău și ne scapă de cursele vrăjmașului; Cel ce ai înviat din morți, scoală-ne pe noi, cei căzuți prin păcat, tinzând mâna Ta, Iubitorule de oameni, Doamne, pentru rugăciunile Sfinților Tăi.

Lăudați-L pe El în glas de trâmbiță, lăudați-L pe El în psaltire și în alăută. (Ps. 150, 3)

De sânurile Părintelui Tău nedespărțindu-Te, Unule-Născut, Cuvântul lui Dumnezeu, ai venit pe pământ din iubire de oameni, om făcându-Te fără schimbare, și Cruce și moarte ai răbdat cu trupul, Cel ce ești fără patimă cu Dumnezeirea; dar, înviind din morți, nemurire ai dăruit neamului omenesc, ca un singur Atotputernic.

Lăudați-L pe El în timpane și în horă, lăudați-L pe El în strune și în organe. (Ps. 150, 4)

Moarte ai primit cu trupul, dându-ne nouă nemurire, Mântuitorule; și în mormânt Te-ai sălășluit, ca să ne mântuiești pe noi din iad, împreună înviindu-ne cu Tine, pătimind cu adevărat ca un om, dar înviind ca un Dumnezeu. Pentru aceasta, cântăm: Mărire Ție, Dătătorule de viață Doamne, unule Iubitorule de oameni!

Lăudați-L pe El în chimvale bine-răsunătoare; lăudați-L pe El în chimvale de strigare. Toată suflarea să laude pe Domnul. (Ps. 150, 5-6)

Pietrele s-au despicat Mântuitorule, când s-a înfipt Crucea Ta în locul Căpățânii; înfricoșatu-s-au portarii iadului, când ai fost pus în mormânt ca un mort; că, zdrobind puterea morții, tuturor celor morți nestricăciune le-ai dăruit, prin Învierea Ta, Mântuitorule. Dătătorule de viață, Doamne, mărire Ție!

Scoală-Te Doamne, Dumnezeul meu! Înalță-Se mâna Ta, nu uita pe săracii Tăi până în sfârșit. (Ps. 9, 32)

Stihirile idiomele ale Samarinencei, glas 3
Să se bucure astăzi cu strălucire cerul și pământul, că Hristos S-a arătat, întrupându-Se ca un om, ca să scoată din blestem pe Adam cu tot neamul și S-a făcut vestit prin minuni. Și în Samaria venind, a stat înaintea femeii, cerând apă, Cel ce îmbracă norii cu ape. Pentru aceasta, toți credincioșii să ne închinăm Celui ce a sărăcit de voie pentru noi, după sfatul cel plin de milostivire.

Mărturisi-mă-voi Ție, Doamne, din toată inima mea, spune-voi toate minunile Tale. (Ps. 9, 1)

Acestea zice Domnul către samarineancă: De ai fi știut darul lui Dumnezeu și cine este Cel ce-ți zice ție: Dă-Mi apă să beau, tu ai fi cerut de la Dânsul și ți-ar fi dat ție să bei, ca să nu mai însetezi în veac, zice Domnul.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

A Samarinencei, glas 6
Izvorul începutului vieții, Isus, Mântuitorul nostru, venind la fântâna patriarhului Iacob, a cerut de la femeia samarineancă apă să bea. Iar aceea spunându-I că iudeii nu au părtășie cu ei, înțeleptul Ziditor a îndrumat-o pe ea cu cuvinte pline de blândețe, mai ales spre cererea apei celei veșnice; pe care și primind-o, a propovăduit tuturor, zicând: Veniți de vedeți pe Cunoscătorul celor ascunse și Dumnezeu, Care a venit în trup să mântuiască pe om.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei
Preabinecuvântată ești, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, că, prin Cel ce S-a întrupat din tine, iadul s-a robit, Adam s-a chemat, blestemul s-a pierdut, Eva s-a eliberat, moartea s-a omorât și noi am înviat. Pentru aceasta, cântând, grăim: Binecuvântat ești, Hristoase Dumnezeule, Cel ce ai binevoit așa, mărire Ție!

Preotul: Mărire ție, celui ce ne-ai arătat nouă lumina!

Doxologia mare
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, și pe pământ pace, între oameni bună voire.
Lăudămu-Te, bine Te cuvântăm, ne închinăm Ție,
Te mărim pe Tine: Îți mulțumim Ție, pentru mare mărirea Ta.
Doamne Împărate, Dumnezeule ceresc, Părinte atotținătorule: Doamne Fiule unule născut, Isuse Hristoase, și Spirite Sfinte.
Doamne Dumnezeule, Mielușelul lui Dumnezeu, Fiul Părintelui, Cel ce ridici păcatul lumii, miluiește-ne pe noi, Cel ce ridici păcatele lumii.
Primește rugăciunea noastră, Cel ce șezi de-a dreapta Tatălui,
și te îndură spre noi.
Că Tu ești unul Sfânt, Tu ești unul Domn Isus Hristos:
întru mărirea lui Dumnezeu Tatăl. Amin.
În toate zilele bine Te voi cuvânta,
și voi lăuda numele Tău în veac, și în veacul veacului,
Învrednicește-ne, Doamne, în ziua aceasta,
fără de păcat a ne păzi.
Bine ești cuvântat, Doamne, Dumnezeul Părinților noștri,
și lăudat și preamărit este numele Tău în veci. Amin.
Fie, Doamne, mila Ta spre noi,
precum am nădăjduit și noi întru Tine.
Bine ești cuvântat, Doamne:
învață-mă îndreptările Tale. De 3 ori.
Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă în neam și în neam. Eu am zis: Doamne, miluiește-mă, vindecă sufletul meu, că am greșit Ție.
Doamne, la Tine am scăpat, învață-mă, să fac voia Ta,
că Tu ești Dumnezeul meu.
Că la Tine este izvorul vieții,
întru lumina Ta vom vedea lumină.
Tinde mila Ta, celor ce Te cunosc pe Tine.

Sfinte Dumnezeule… De 3 ori, cu 3 închinăciuni.
Mărire… Și acum… Sfinte fără de moarte, îndură-Te spre noi.

Troparul Învierii, glas 4
Astăzi mântuirea a toată lumea s-a făcut; să cântăm Celui ce a înviat din mormânt și Începătorului vieții noastre; că, stricând cu moartea pe moarte, biruință ne-a dăruit nouă și mare milă.

Apoi, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur.

Dacă după doxologia mare nu se intră în Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, atunci urmează ecteniile și dezlegarea deplină (Apolisul).

Preotul: Miluiește-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ție, auzi-ne și ne miluiește.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru Sfântul Părinte Papa (N.), pentru Preafericitul Părinte Arhiepiscop (N.), pentru (Înalt) Preasfințit (Arhi) Episcopul nostru (N.) și pentru toți frații noștri cei întru Hristos.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru autoritățile și oștirea țării, pentru pacea, sănătatea și mântuirea lor.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru fericiții și pururea pomeniții ctitori ai sfintei Bisericii acesteia.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru mila, viața, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, ștergerea și iertarea păcatelor robilor lui Dumnezeu, frații sfintei Bisericii acesteia.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi

Preotul: Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri și fac bine în sfânta și preacinstita biserica aceasta, pentru cei ce trudesc, pentru cei ce cântă și pentru poporul ce este de față și așteaptă de la Tine mare și multă milă.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru toți frații noștri și pentru toți dreptcredincioșii creștini.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul, cu glas înalt:
Că milostiv și iubitor de oameni Dumnezeu ești, și Ție mărire Îți înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Preotul: Să plinim rugăciunile noastre cele de dimineață, Domnului.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Apără, mântuiește, miluiește, și ne păzește, Dumnezeule, cu darul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Ziua toată desăvârșit sfântă, cu pace și fără de păcate, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Înger de pace, credincios călăuzitor, păzitor sufletelor și trupurilor noastre, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Milă și iertare de păcatele și de greșelile noastre, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Cele bune și de folos sufletelor noastre, și pace lumii, de la Domnul să cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.

Cealaltă vreme a vieții noastre în pace, și întru pocăință a o săvârși, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Sfârșit creștinesc vieții noastre, fără de patimă, ne rușinat, cu pace, și răspuns bun la înfricoșătoarea judecată a lui Hristos, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Pe preasfânta, curata, Preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu Născătoarea, și pururea Fecioara Maria, cu toți sfinții pomenind-o, pe noi înșine, și unul pe altul, și toată viața noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Dumnezeul milei și al îndurărilor și al iubirii de oameni ești și Ție mărire înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin

Preotul: Pace tuturor.

Poporul: Și spiritului tău.
Preotul: Capetele noastre Domnului să le plecăm.

Poporul: Ție, Doamne.

Rugăciunea plecării capetelor
Doamne Sfinte, Care întru cele de sus locuiești și spre cei smeriți privești și, cu ochiul Tău cel a toate văzător, privești peste toată făptura, Ție am plecat cerbicea sufletului și trupului nostru și ne rugăm Ție, Sfinte al sfinților: Întinde mâna Ta cea nevăzută, din sfântul Tău locaș, și ne binecuvintează pe toți; și orice am greșit, cu voie sau fără de voie, ca un Dumnezeu bun și iubitor de oameni, iartă, dăruindu-ne bunătățile Tale cele din lume și cele mai presus de lume.

Preotul, cu glas înalt:
Că Ție ți se cuvine a ne milui și a ne mântui pe noi, Dumnezeul nostru, și Ție mărire înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin

(Dezlegarea deplină) Apolisul
Preotul: Înțelepciune.
Poporul: Binecuvântează, Părinte.
Preotul: Cel ce este binecuvântat, Hristos, Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.
Poporul: Amin. Întărește, Dumnezeule, sfânta și dreapta credință a cucernicilor și dreptcredincioșilor creștini, împreună cu sfântă biserica aceasta, în vecii vecilor.
Preotul: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.
Poporul: Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Preotul: Mărire Ție, Hristoase Dumnezeul nostru, nădejdea noastră, mărire Ție.
Poporul: Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le.

Doamne, îndură-Te spre noi, de 3 ori. — Părinte, binecuvântează.

Preotul: Cel ce a înviat din morți, Hristos, Adevăratul nostru Dumnezeu, pentru rugăciunile preacuratei Maicii Sale, ale sfinților, drepților și dumnezeieștilor Părinți Ioachim și Ana și ale tuturor Sfinților, să ne miluiască și să ne mântuiască pe noi, fiind și de oameni iubitor.

Poporul: Amin

Preotul: Pentru rugăciunile sfinților Părinților noștri, Doamne Isuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi.

Poporul: Amin.

[1] La Utrenie, de la duminica Tomii până la Înălțarea Domnului, partea introductivă se omite, începându-se direct cu binecuvântarea Utreniei: Mărire sfintei… și Hristos a înviat…(Cf. Anuar liturgic și tipiconal, p. 280). Se face începutul cu binecuvântarea Utreniei: Mărire sfintei… și Hristos a înviat (de 3 ori). În timp ce preotul face obijnuita cădire mare de la începutul Utreniei… Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu… se citește hexapsalmul (cei 6 psalmi) și se spune ectenia mare. (Cf. Penticostar mare, p. 59.)

Duminica a V-a a Paștelui

Utrenia Duminicii a V-a a Paștilor. A samarinencei