14 Decembrie

Duminica a XXVIII-a după Cincizecime. A sfinților Strămoși ai Domnului. Pilda invitaților la cină. Sfinții martiri, Tirs, Leucie, Calinic, Filimon, Apolonie și Arian

Preotul: Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.
Poporul: Amin.
Preotul: Mărire Ție, Dumnezeul nostru, mărire Ție. Împărate ceresc…

Poporul: Sfinte Dumnezeule… Mărire… Și acum… Preasfântă Treime… Doamne, îndură-te spre noi… Mărire… Și acum… Tatăl nostru…
Preotul: Că a ta este împărăția, și puterea, și mărirea, a Tatălui, a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor.
Poporul: Amin. Întru numele Domnului, binecuvântează, Părinte!

Preotul: Mărire sfintei, celei de o fiinţă, şi de viaţă făcătoarei, şi nedespărţitei Treimi, totdeauna, acum şi pururea, şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Apoi:
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire.
Doamne, buzele mele vei deschide, şi gura mea va vesti lauda ta.
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire.
Doamne, buzele mele vei deschide, şi gura mea va vesti lauda ta.
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire.

Cei șase psalmi ai utreniei

Psalmul 3

Doamne, cât s-au înmulţit, cei ce mă necăjesc,
mulţi împotriva mea se ridică!
Mulţi zic sufletului meu:
nu este lui mântuire, întru Dumnezeul lui.
Iar Tu, Doamne, sprijinitorul meu eşti,
gloria mea, şi Cel ce înalţi capul meu.
Cu glasul meu către Domnul am strigat,
şi din muntele Lui cel sfânt m-a auzit.
Culcatu-m-am şi am adormit;
deşteptatu-m-am iarăşi, căci Domnul mă ocrotea.
Nu mă voi teme de miile mulţimii,
de cei ce din toate părţile mă împresoară.
Scoală, Doamne,
mântuieşte-mă, Dumnezeul meu.
Că Tu ai bătut pe toţi cei ce zadarnic mă duşmănesc;
dinţii celor păcătoşi i-ai zdrobit.
A Domnului este mântuirea;
şi peste poporul Tău vină binecuvântarea Ta.
Şi iarăşi: Culcatu-m-am şi am adormit;
deşteptatu-m-am iarăşi, căci Domnul mă ocrotea.

Psalmul 37

Doamne, cu mânia Ta să nu mă mustri,
nici cu urgia Ta să mă cerţi,
Că săgeţile Tale m-au lovit,
şi ai apăsat peste mine mâna Ta.
Nu este vindecare în trupul meu, din cauza mâniei Tale;
nu este pace întru oasele mele, din cauza păcatelor mele.
Că fărădelegile mele au covârşit capul meu,
ca o sarcină grea s-au îngreunat asupra mea.
Rănile mele miros urât şi-s pline de puroi,
din cauza nebuniei mele.
Chinuit sunt, şi m-am gârbovit de tot;
ziua întreagă, mâhnindu-mă umblam.
Că şalele mele s-au umplut de putreziciune,
şi nu este sănătate în trupul meu.
Batjocorit am fost şi m-am umilit foarte;
răcnit-am, de suspinarea inimii mele.
Doamne, înaintea Ta e toată dorinţa mea,
şi suspinul meu dinaintea Ta nu s-a ascuns.
Inima mea s-a tulburat, părăsitu-m-a tăria mea
şi lumina ochilor mei, nici aceasta, nu este cu mine.
Prietenii mei şi vecinii mei spre mine s-au apropiat şi s-au oprit;
şi cei mai de aproape ai mei, departe au stat.
Şi se sileau, cei ce căutau sufletul meu,
şi, cei ce căutau cele rele mie, grăiau deşertăciuni,
şi vicleşuguri ziua întreagă puneau la cale.
Iar eu, ca un surd, nu auzeam:
şi ca un mut, ce nu-şi deschide gura sa.
Şi m-am făcut ca un om, ce nu aude,
şi în gura sa nu are cuvinte de răspuns.
Că, întru Tine, Doamne, am nădăjduit;
Tu mă vei auzi, Doamne Dumnezeul meu.
Că am zis: Nu cumva să se bucure de mine duşmanii mei;
şi când s-au clătinat picioarele mele, asupra mea cu îngâmfare au grăit.
Că eu la lovituri mă aştept,
şi durerea mea înaintea mea este pururea.
Că fărădelegea mea o voi mărturisi,
şi nemângâiat sunt pentru păcatul meu.
Iar duşmanii mei trăiesc şi s-au întărit mai mult decât mine
şi s-au înmulţit cei ce mă urăsc pe nedrept.
Cei ce-mi răsplătesc rele, în locul celor bune, de rău mă vorbeau,
pentru că eu căutam bunătatea.
Nu mă părăsi, Doamne Dumnezeul meu,
nu Te depărta de mine.
Ia aminte spre ajutorul meu,
Doamne al mântuirii mele.
Şi iarăşi: Nu mă părăsi, Doamne, Dumnezeul meu, nu Te depărta de mine.
Ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mântuirii mele.

Psalmul 62
Dumnezeule, Dumnezeul meu,
pe Tine Te caut dis-de-dimineață.
Însetat-a de Tine sufletul meu, precum şi trupul meu,
în pământ pustiu, şi neumblat, şi fără apă.
De aceea, în locașul Tău cel sfânt m-am arătat Ție,
ca să văd puterea Ta şi gloria Ta.
Că mai bună e mila Ta, decât bucuriile vieţii;
buzele mele Te vor lăuda.
Pentru aceea, bine Te voi cuvânta în viaţa mea,
şi întru numele Tău voi înălţa mâinile mele.
Întocmai ca de măduvă şi de grăsime, sătura-se-va sufletul meu
şi cu buze de bucurie Te va lăuda gura mea.
Adusu-mi-am aminte de Tine în aşternutul meu,
în revărsatul zorilor m-am gândit la Tine.
Că ai fost ajutorul meu;
sub acoperământul aripilor Tale mă voi bucura.
Lipitu-s-a de Tine sufletul meu,
şi dreapta Ta m-a sprijinit.
Iar ei în zadar au căutat sufletul meu,
cufunda-se-vor în cele mai de jos ale pământului;
Da-se-vor în mâinile sabiei,
pradă vor fi şacalilor.
Iar regele se va veseli de Dumnezeu;
lăudat va fi tot cel ce jură întru Dânsul,
că s-a astupat gura celor ce grăiesc nedreptăţi.
Şi iarăşi: În revărsatul zorilor m-am gândit la Tine,
că ai fost ajutorul meu,
şi sub acoperământul aripilor Tale mă voi bucura.
Lipitu-s-a de Tine sufletul meu,
şi dreapta Ta m-a sprijinit.

Psalmul 87
Doamne, Dumnezeul mântuirii mele,
ziua am strigat, şi noaptea, înaintea Ta.
Pătrundă la Tine rugăciunea mea;
pleacă urechea Ta spre ruga mea,
Că de rele s-a umplut sufletul meu,
şi viaţa mea de iad s-a apropiat.
Socotit am fost cu cei ce se coboară în groapă;
făcutu-m-am ca un om neajutorat,
între morţi voi fi liber.
Asemenea unor răniţi ce dorm în mormânt,
de care nu Ți-ai mai adus aminte,
şi care din mâna Ta au fost lepădaţi.
Aşezatu-m-au în groapa cea mai dedesubt,
întru întuneric, şi în umbra morţii.
Asupra mea s-a coborât mânia Ta,
şi toate valurile Tale le-ai revărsat peste mine.
Depărtat-ai de la mine pe cunoscuţii mei;
pusu-m-au lor urâciune.
Închis sunt, şi nu pot ieşi;
ochii mei au slăbit de sărăcie.
Strigat-am către Tine, Doamne, ziua întreagă,
întins-am către Tine mâinile mele.
Oare pentru cei morţi vei face minuni?
Sau doctorii vor scula din morţi, şi Te vor mărturisi pe Tine?
Oare va povesti cineva în mormânt mila Ta,
şi adevărul Tău, în locul de pierzare?
Oare cunoaşte-se-vor întru întuneric minunile Tale,
şi dreptatea Ta, în pământ dat uitării?
Iar eu, către Tine, Doamne, am strigat,
şi dimineaţa rugăciunea mea Te va întâmpina.
Pentru ce, Doamne, lepezi sufletul meu,
întorci faţa Ta de către mine?
Amărât sunt eu şi întru necazuri, din tinereţele mele;
iar, când m-am ridicat, fui umilit şi fără nădejde.
Peste mine au venit urgiile Tale,
înfricoşările Tale m-au tulburat.
Înconjuratu-m-au asemenea apei,
toată ziua m-au împresurat deodată.
Depărtat-ai de la mine prieten şi vecin,
şi pe cunoscuţii mei, pentru ticăloşie.
Şi iarăşi: Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua am strigat, şi noaptea, înaintea Ta.
Pătrundă la Tine rugăciunea mea;
pleacă urechea Ta spre ruga mea.
Psalmul 102
Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul
şi toate cele dinlăuntrul meu, numele cel sfânt al Lui!
Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul,
şi nu uita toate binefacerile Lui.
Pe Cel ce iartă toate fărădelegile tale,
pe Cel ce vindecă toate bolile tale.
Pe Cel ce răscumpără din stricăciune viaţa ta,
pe Cel ce te încununează cu milă şi cu îndurări.
Pe Cel ce umple de bunătăţi pofta ta;
înnoi-se-vor ca ale vulturului tinereţele tale.
Cel ce face milostenie, Domnul,
şi judecată dreaptă, tuturor celor ce li se face strâmbătate.
Cunoscute a făcut căile Sale lui Moise,
fiilor lui Izrael, hotărârile Sale.
Îndurător şi milostiv e Domnul, îndelung răbdător şi mult milostiv;
nu până în sfârşit se va mânia, nici până în veac va ţine mânie.
Nu după fărădelegile noastre a făcut nouă,
nici după păcatele noastre ne-a răsplătit nouă.
Că, după cât e cerul de înalt de la pământ,
a sporit Domnul mila Sa, peste cei ce se tem de Dânsul.
Pe cât e de departe răsăritul de la apus,
a depărtat de la noi fărădelegile noastre.
Precum miluieşte un tată pe fii;
aşa a miluit Domnul pe cei ce se tem de Dânsul,
Că El a cunoscut făptura noastră,
adusu-şi-a aminte, că ţărână suntem.
Omul, ca iarba zilele lui,
ca floarea câmpului, aşa va înflori;
Că vânt trece peste dânsa, şi nu va mai fi,
şi nu se va cunoaşte nici locul ei.
Iar mila Domnului din veac şi până în veac,
spre cei ce se tem de Dânsul,
Şi dreptatea Lui spre fiii fiilor, cei ce păzesc legătura Lui,
şi-şi aduc aminte, ca să împlinească poruncile Lui.
Domnul în cer şi-a gătit scaunul
şi împărăţia Lui toate le stăpâneşte.
Binecuvântaţi pe Domnul toţi îngerii Lui, cei tari în virtute,
care împliniţi cuvântul Lui,
ascultând de glasul poruncilor Lui.
Binecuvântaţi pe Domnul, toate puterile Lui,
slujitorii Lui, care faceţi voia Lui.
Binecuvântaţi pe Domnul toate lucrurile Lui,
în tot locul stăpânirii Lui;
binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul.
Şi iarăși: În tot locul stăpânirii Lui,
binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul.

Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea,
ascultă cererea mea, întru adevărul Tău,
auzi-mă, întru dreptatea Ta.
Şi să nu intri la judecată cu robul Tău,
căci drept, înaintea Ta, nu se va găsi nimeni dintre cei vii.
Că a prigonit duşmanul sufletul meu,
smerit-a până la pământ viaţa mea.
Aşezatu-m-a întru întuneric, ca pe morţii veacului,
și s-a mâhnit întru mine spiritul meu,
întru mine s-a tulburat inima mea.
Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult,
gânditu-m-am la toate lucrurile Tale,
la faptele mâinilor Tale am cugetat.
Întins-am spre Tine mâinile mele,
sufletul meu, spre Tine, ca un pământ fără de apă.
Degrabă auzi-mă, Doamne,
că a slăbit spiritul meu.
Să nu întorci faţa Ta de către mine,
ca să nu mă aseamăn celor ce se coboară în groapă.
Fă-mă să aud dis-de-dimineaţă mila Ta,
că întru Tine am nădăjduit.
Arată-mi mie, Doamne, calea, pe care voi merge,
că la Tine am ridicat sufletul meu.
Scoate-mă de la duşmanii mei, Doamne,
că la Tine am găsit scăpare.
Învaţă-mă, să fac voia Ta,
că Tu eşti Dumnezeul meu.
Spiritul Tău Cel bun mă va povăţui la pământ drept,
pentru numele Tău, Doamne, îmi vei da viaţă.
Întru dreptatea Ta scoate-vei din necaz, sufletul meu,
şi întru mila Ta vei zdrobi pe duşmanii mei.
Şi vei pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu,
căci robul Tău sunt eu.
Şi iarăşi: Auzi-mă, Doamne, întru dreptatea Ta,
şi să nu intri la judecată cu robul Tău. (De 3 ori.)
Apoi: Spiritul Tău cel bun mă va povăţui la pământ drept.

Mărire…. Și acum….
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeului nostru, mărire ție.
Rugăciunile Utreniei

Rugăciunea I
Mulţumim Ție, Doamne Dumnezeul nostru, celui ce ne-ai ridicat din aşternuturile noastre, şi ai dat în gura noastră cuvânt de laudă, ca să ne închinăm, şi să chemăm numele tău cel sfânt; şi să ne rugăm îndurărilor tale, celor ce pururea le ai pentru viaţa noastră. Şi acum trimite ajutorul tău peste cei ce stau înaintea feţei măririi tale celei sfinte, şi aşteaptă de la tine bogată milă; şi le dă lor, ca slujind ţie totdeauna cu frică şi cu dragoste, să laude bunătatea ta cea negrăită. — Că ţie se cuvine toată mărirea, cinstea, şi închinăciunea, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea II
Din zori aleargă sufletul nostru la tine, Dumnezeul nostru, pentru că lumină sunt poruncile tale pe pământ. Înţelepţeşte-ne, să facem întru frica ta dreptate şi sfinţenie; că pe tine te mărim, cel cu adevărat Dumnezeul nostru; pleacă urechea ta, şi ne auzi pe noi; şi pomeneşte, Doamne, pe cei ce împreună cu noi sunt de faţă, şi se roagă, pe toţi pe nume, şi-i mântuieşte cu puterea ta; binecuvântează poporul tău şi sfinţeşte moştenirea ta; pace dăruieşte lumii tale, bisericilor tale, preoţilor, şi tot poporului tău. — Că bine s-a cuvântat, și s-a preamărit preacinstitul, şi de mare-cuviinţă numele tău, al Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea III
Din zori aleargă sufletul nostru la tine, Dumnezeule, pentru că lumină sunt poruncile tale; învaţă-ne pe noi, Dumnezeule, dreptatea ta, poruncile tale, şi îndreptările tale; luminează ochii minţii noastre, ca să nu adormim vreodată în păcate spre moarte; risipeşte toată negura de pe inimile noastre; dăruieşte-ne nouă soarele dreptăţii, şi nevătămată păzeşte viaţa noastră, cu pecetea sfântului tău Spirit; îndreptează paşii noştri în calea păcii; dă-ne, să vedem zorile zilei şi ziua întru bucurie, ca să-ţi înălţăm rugăciunile de dimineaţa. — Că a ta este stăpânirea, şi a ta este împărăţia, şi puterea, şi mărirea, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea IV
Stăpâne Dumnezeule, cel ce eşti sfânt şi necuprins, care ai zis să strălucească lumina întru întuneric, cel ce ne-ai odihnit în somnul de noapte, şi ne-ai ridicat spre lauda şi ruga bunătăţii tale, fiind îmblânzit de singură milostivirea ta: primeşte-ne pe noi, cei ce şi acum ne închinăm ţie, şi după putinţă îţi mulţumim; şi ne dăruieşte toate cererile cele spre mântuire; arată-ne pe noi fii ai luminii, şi ai zilei, şi moştenitori ai bunătăţilor tale cele veşnice. Pomeneşte, Doamne, întru mulţimea îndurărilor tale, şi pe tot poporul tău, ce este de faţă, şi se roagă împreună cu noi, şi pe toţi fraţii noştri, care sunt pe uscat, pe mare, şi în tot locul stăpânirii tale, care aşteaptă iubirea ta de oameni; şi tuturor le dăruieşte mila ta cea mare. — Ca mântuiţi fiind cu sufletul şi cu trupul, pururea stăruind cu îndrăzneală, să preamărim numele tău cel minunat şi binecuvântat, al Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea V
Vistierule al bunătăţilor, izvorule ce pururea izvorăşti, Părinte sfinte, făcătorule de minuni, atotputernice şi atotstăpâni-torule, toţi ne închinăm, şi ne rugăm ţie, chemând milele tale şi îndurările tale, spre ajutorul şi paza smereniei noastre. Pomeneşte, Doamne, pe robii tăi, şi primeşte rugăciunile cele de dimineaţa ale noastre ale tuturor, ca o tămâie înaintea ta, şi nu socoti nici pe unul din noi netrebnic; ci pe toţi ne păzeşte cu îndurările tale. Pomeneşte, Doamne, pe cei ce priveghează şi cântă, spre mărirea ta, şi a unuia născut Fiului tău şi Dumnezeului nostru, şi al sfântului tău Spirit. Fii lor ajutor şi păzitor; primeşte rugăciunile lor întru altarul tău cel mai presus de ceruri şi înţelegător. — Că tu eşti Dumnezeul nostru, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea VI
Mulţumim ţie, Doamne Dumnezeul mântuirilor noastre, că toate le faci spre facerea de bine a vieţii noastre, ca totdeauna la tine să ne uităm, la Mântuitorul şi Făcătorul de bine al suflete-lor noastre; că ne-ai odihnit pe noi în măsura nopţii ce a trecut, şi ne-ai ridicat din aşternuturile noastre, şi ne-ai pus la închinarea cinstitului tău nume. Pentru aceasta ne rugăm ţie, Doamne: dă-ne har, şi putere, ca să ne învrednicim a cânta ţie cu înţelegere, şi a te ruga neîncetat cu frică şi cu cutremur, îngrijindu-ne de a noastră mântuire, cu ajutorul Hristosului tău. Pomeneşte, Doamne, şi pe cei ce strigă către tine noaptea; auzi-i pe dânşii, şi-i miluieşte; şi sfărâmă sub picioarele lor pe duşmanii cei nevăzuţi şi potrivnici luptători. — Că tu eşti împăratul păcii, şi Mântuitorul sufletelor noastre, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor.

Rugăciunea VII
Dumnezeule şi Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, cel ce ne-ai ridicat din aşternuturile noastre, şi împreună ne-ai adunat la ceasul rugăciunii: dă-ne har întru deschiderea gurii noastre, şi primeşte ale noastre mulţumiri cele după putinţă; şi ne învaţă îndreptările tale; pentru că a ne ruga, precum se cuvine, nu ştim, de nu ne vei povăţui tu, Doamne, cu Spiritul tău cel sfânt. Pentru aceasta ne rugăm ţie: orice am greşit până în ceasul de acum, cu cuvântul, sau cu lucrul, sau cu gândul, cu voia sau fără de voie, slăbeşte, lasă, iartă. Că de te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va putea suferi? Că la tine este mântuirea. Tu singur eşti sfânt, ajutător puternic, păzitor al vieţii noastre, şi întru tine este cântarea noastră pururea. — Fie stăpânirea împărăţiei tale pururea binecuvântată şi preamărită, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea VIII
Doamne Dumnezeul nostru, cel ce ai alungat de la noi trândă-via somnului, şi cu chemare sfântă împreună ne-ai chemat, ca şi noaptea să înălţăm mâinile noastre, şi să te mărturisim pe tine întru judecăţile dreptăţii tale: primeşte rugăciunile noas-tre, cererile, mărturisirile, slujbele cele de noapte; şi ne dăruieşte, Dumnezeule, credinţă ne ruşinată, nădejde tare, dragoste nefă-ţarnică; binecuvântează intrările şi ieşirile, faptele, lucrurile, cu-vintele, gândurile noastre; şi ne dă nouă, să ajungem la înce-puturile zilei, lăudând, cântând, şi binecuvântând bunătatea milei tale celei negrăite. — Că s-a binecuvântat preasfânt numele tău, şi s-a preamărit împărăţia ta, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea IX
Străluceşte în inimile noastre, iubitorule de oameni Stăpâne, lumina cea nestricăcioasă a cunoştinţei dumnezeirii tale, şi deschide ochii minţii noastre spre înţelegerea evanghelicelor tale propovăduiri: pune întru noi şi frica fericitelor tale porunci, ca toate poftele trupului călcându-le, viaţă sufletească să petrecem, toate cele ce sunt spre bunăplăcerea ta gândind şi făcând. — Că tu eşti sfinţirea şi luminarea noastră, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea X
Doamne, Dumnezeul nostru, cel ce prin pocăinţă, iertare ai dăruit oamenilor, şi pildă a cunoaşterii de păcate, şi a mărturisirii, ne-ai arătat pocăinţa proorocului David spre iertare: însuţi, Stăpâne, pe noi cei căzuţi în multe şi mari greşeli, miluieşte-ne după mare mila ta, şi după mulţimea îndurărilor tale curăţeşte fărădelegile noastre. Că ţie ţi-am greşit, Doamne, celui ce ştii şi cele nearătate şi ascunse ale inimilor oamenilor, şi celui ce singur ai putere, de a ierta păcatele; şi inimă curată zi-dind întru noi, şi cu spirit stăpânitor întărindu-ne, şi bucuria mântuirii tale arătându-ne-o, nu ne lepăda de la faţa ta: ci binevoieşte, ca un bun şi iubitor de oameni, până la suflarea noastră cea mai de pe urmă, să-ţi aducem jertfă de dreptate, şi prinos, întru sfintele tale altare.— Cu mila, şi cu îndurările, şi cu iubirea de oameni a unuia-născut Fiului tău, cu care împreună bine eşti cuvântat, cu preasfântul, şi bunul, şi de viaţă făcătorul tău Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea XI
Dumnezeule Dumnezeul nostru, cel ce ai aşezat puteri cuvân-tătoare şi înţelegătoare cu vrerea ta, pe tine te rugăm, şi ţie ne cucerim: primeşte preamărirea noastră, cea după putinţă, împreună cu a tuturor făpturilor tale, şi ne răsplăteşte cu darurile cele bogate ale bunătăţii tale; că ţie se pleacă tot genunchiul, al celor cereşti, şi al celor pământeşti, şi al celor dedesubt, şi toată suflarea şi făptura laudă mărirea ta cea neajunsă; pentru că singur eşti Dumnezeu adevărat şi mult milostiv. — Că pe tine te laudă toate puterile cereşti, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea XII
Lăudămu-te, cântăm, bine te cuvântăm, şi mulţumim ţie, Dumnezeul părinţilor noştri, că ne-a trecut umbra nopţii, şi ne-ai arătat iarăşi lumina zilei; ci ne rugăm bunătăţii tale: fii milostiv păcatelor noastre, şi primeşte rugăciunea noastră, întru mare mila ta; că la tine scăpăm, la Dumnezeul cel milostiv şi atotputernic. Străluceşte în inimile noastre soarele cel adevărat al dreptăţii tale; luminează mintea noastră, şi simţurile toate le păzeşte, ca umblând ca ziua cu bunăcuviinţă pe calea poruncilor tale, să ajungem la viaţa cea veşnică — pentru că la tine este izvorul vieţii — şi să ne învrednicim a fi întru desfătarea luminii tale celei neapropiate. — Că tu eşti Dumnezeul nostru, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Ectenia mare
Cu pace Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.
Pentru pacea de sus și pentru mântuirea sufletelor noastre, Domnului să ne rugăm.
Pentru pacea a toată lumea, pentru bunăstarea sfintelor lui Dumnezeu biserici, și pentru unirea tuturor, Domnului să ne rugăm.
Pentru sfânt locașul acesta, și pentru cei ce cu credință, cu bună cucernicie, și cu frică de Dumnezeu intră într-însul, Domnului să ne rugăm.
Pentru Sfântul Părinte Papa (N), pentru Preafericitul Părinte Arhiepiscop (N), pentru (Înalt) Preasfințitul (Arhi) Episcopul nostru (N), și pentru cinstita Preoțime, întru Hristos Diaconime, pentru tot Clerul și poporul, Domnului să ne rugăm.
Pentru autoritățile și oștirea țării noastre, Domnului să ne rugăm.
Pentru țara noastră, orașul (sau satul) acesta și pentru toate orașele și satele, și pentru cei ce cu credință locuiesc într-însele, Domnului să ne rugăm.
Pentru bună liniștea aerului, și pentru înmulțirea roadelor pământului, și pentru timpuri de pace, Domnului să ne rugăm.
Pentru cei ce călătoresc, pentru cei bolnavi, pentru cei ce se ostenesc, și pentru cei robiți, și pentru mântuirea lor, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să fim mântuiți de tot necazul, mânia, primejdia și nevoia, Domnului să ne rugăm.
Apără, mântuiește, miluiește, și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.
Pe preasfânta, Curata, Preabinecuvântata, mărita, Doamna noastră de Dumnezeu Născătoarea, și pururea Fecioară Maria, cu toți Sfinții pomenind-o, pe noi înșine, și unul pe altul, și toată viața noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
Poporul: Ție Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Ție se cuvine toată mărirea, cinstirea, și închinarea, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor.

Poporul: Amin

Se cântă Dumnezeu este Domnul, cu stihurile, glas 2
Dumnezeu este Domnul, şi s-a arătat nouă; binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului.
Stih 1. Mărturisiţi-vă Domnului că este bun, că în veac este mila Lui.

Dumnezeu este Domnul, şi s-a arătat nouă; binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului.
Stih 2. Toate neamurile m-au împresurat, şi întru numele Domnului le-am înfrânt.

Dumnezeu este Domnul, şi s-a arătat nouă; binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului.
Stih 3. Nu voi muri, ci voi fi viu, şi voi spune lucrurile Domnului.

Dumnezeu este Domnul, şi s-a arătat nouă; binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului.
Stih 4. Piatra, pe care nu au socotit-o ziditorii, aceasta a ajuns cap al unghiului: de la Domnul s-a făcut aceasta, şi este o minune în ochii noştri.

Dumnezeu este Domnul, şi s-a arătat nouă; binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului.
Apoi,

Troparul Învierii, glas 2
Când Te-ai coborât la moarte, Cel ce eşti Viaţa cea fără de moarte, atunci iadul l-ai omorât cu strălucirea Dumnezeirii; iar când ai înviat pe cei morţi din cele de dedesubt, toate Puterile cereşti au strigat: Dătătorule de viaţă, Hristoase Dumnezeul nostru, Mărire Ţie. (de două ori).

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Troparul Sfinților Strămoși, glas 2
Întru credinţă pe Strămoşi i-ai îndreptat, prin ei logodindu-Ţi mai înainte Biserica cea din păgâni; sunt lăudaţi întru mărire sfinţii, că din sămânţa lor este rodul care Te-a născut pe Tine fără de sămânţă. Cu rugăciunile lor, Hristoase Dumnezeule, mântuieşte sufletele noastre.

Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că a Ta este stăpânirea și a Ta este împărăția și puterea și mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Primul rând de Sedelne ale glasului 2
Iosif cel cu bun chip, de pe lemn coborând preacurat trupul Tău, cu giulgiu curat înfăşurându-l şi, cu miresme, în mormânt nou îngropându-l, l-a pus; dar a treia zi ai înviat, Doamne, dăruind lumii mare milă.

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Mironosiţelor femei Îngerul care stătea lângă mormânt a strigat: Mirurile se cuvin morţilor, dar Hristos S-a arătat străin putreziciunii; ci strigaţi: A înviat Domnul, dăruind lumii mare milă!

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Preabinecuvântată eşti, Născătoare de Dumnezeu-Fecioară, pe tine te lăudăm, că, prin Crucea Fiului tău, iadul s-a surpat şi moartea s-a omorât; cei morţi am înviat şi vieţii ne-am învrednicit; Raiul am dobândit, desfătarea cea de demult. Pentru aceasta mulţumind, mărim pe Hristos Dumnezeul nostru, ca pe Cel puternic şi singur mult-Milostiv.

Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că bun și iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție mărire înălțăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Al doilea rând de Sedelne ale glasului 2
Piatra mormântului neoprind a fi pecetluită, ai dăruit tuturor piatra credinţei, când ai înviat, Doamne, Mărire Ţie!

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Ceata ucenicilor Tăi, împreună cu mironosiţele femei, se bucură cu un glas; că sărbătoare de obște cu aceștia prăznuim, întru mărirea şi cinstirea Învierii Tale; şi printr-înşii, Iubitorule de oameni, Doamne, dă poporului Tău mare milă.

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Preabinecuvântată eşti, Născătoare de Dumnezeu-Fecioară! Că prin Cel ce S-a întrupat din tine, iadul s-a robit, Adam s-a chemat, blestemul s-a nimicit, Eva s-a eliberat, moartea s-a omorât şi noi am înviat. Pentru aceasta, cântând, strigăm: Binecuvântat eşti Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce ai binevoit aşa, mărire Ție!

Polieleul

Psalmul 134

Robii, robii Domnului! Aliluia.
Lăudați numele Domnului, lăudați, robi, pe Domnul! Aliluia.
Cei ce stați în casa Domnului, în curțile casei Dumnezeului nostru.
Lăudați pe Domnul că este bun Domnul, cântați numelui Lui că este bun.
Că pe Iacob și-a ales sieși Domnl,
Pe Israel spre moștenire Lui.
Că eu am cunoscut că mare este Domnul,
Și Dumnezeul nostru peste toți dumnezeii.
Toate, câte a voit Domnul, a făcut,
În cer și pe pământ, în mări și în toate adâncurile.
Ridicând nori de la marginea pănântului,
Fulgerele spre ploaie le-a făcut, cel ce scoate vânturile din visteriile sale.
Cel ce a bătut cele întâi născute ale Egiptului, de la om până la dobitoc,
Trmis-a semne și minuni în mijlocul tău, Egipte,
Lui Faraon și tuturor slujitorilor lui.
Cel ce a bătut neamuri multe și a ucis împărați tari.
Pe Sion împăratul Amoreilor și pe Og împăratul Basanului, și toate împărățiile lui Hanaan.
Și pământul lor l-a dat moștenire, moștenire lui Israel poporului său.
Doamne, numele tău e în veac și pomenirea Ta în neam și neam.
Că va judeca Domnul pe poporul Său și de robii săi se va îndura.
Idolii neamurilor, argint sunt și aur, lucruri de mâini omenești.
Gură au și nu vor grăi, ochi au și nu vor vedea.
Urechi au și nu vor auzi, că nu este suflare în gura lor.
Asemenea lor să fie cei ce fac acestea, și toți cei ce nădăjduiesc într-înșii.
Casa lui Israel, binecuvântați pe Domnul,
Casa lui Aron, binecuvântați pe Domnul,
Casa lui Levi, binecuvântați pe Domnul,
Cei ce vă temeți de Domnul, binecuvântați pe Domnul,
Binecuvântat este Domnul din Sion,
Cel ce locuiește în Ierusalim.

Psalmul 135

Mărturisiţi-vă Domnului, că e bun, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Mărturisiţi-vă Dumnezeului dumnezeilor, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Mărturisiţi-vă Domnului domnilor, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Celui ce singur face minuni mari, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Celui ce a făcut cerurile cu înţelegere, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Celui ce a întărit pământul peste ape, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Celui ce însuşi a făcut luminătorii cei mari, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Soarele spre stăpânirea zilei, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Luna şi stelele spre stăpânirea nopţii, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Celui ce a bătut Egiptul cu cei întâi-născuţi ai lor, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Şi a scos pe Israel din mijlocul lor, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Cu mână tare şi cu braţ înalt, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Celui ce a împărţit Marea Roşie întru despărţiri, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Şi a trecut pe Israel prin mijlocul ei, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Şi a aruncat pe Faraon şi puterea Lui în Marea Roşie, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Celui ce a trecut pe poporul Său în pustie, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Celui ce a bătut împăraţi mari, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Şi a ucis împăraţi tari, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Pe Sion, împăratul Amoreilor, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Şi pe Og, împăratul Vasanului, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Şi pământul lor l-a dat moştenire, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Moştenire lui Israel robului Său, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Că întru necazul nostru şi-a adus aminte de noi Domnul, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Şi ne-a scăpat de duşmanii noştri, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Cel ce dă nutremânt la tot trupul, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia,
Mărturisiţi-vă Dumnezeului cerului, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.

Binecuvântările Învierii, glas 5
Stih: Binecuvântat ești, Doamne, învaţă-mă îndreptările tale.

Adunarea îngerească s-a mirat, văzându-te pe tine între cei morţi socotit fiind, şi puterea morţii stricând, Mântuitorule, şi împreună cu tine pe Adam ridicându-l, şi din iad pe toţi eliberându-i.

Stih: Binecuvântat ești, Doamne, învaţă-mă îndreptările tale.

Pentru ce, din compătimire, miruri cu lacrimi amestecaţi, o, învăţăcele? – grăit-a îngerul, cel ce a strălucit în mormânt, către Purtătoarele de mir; vedeţi voi mormântul, şi cunoaşteţi, că Mântuitorul din mormânt a înviat.

Stih: Binecuvântat ești, Doamne, învaţă-mă îndreptările tale.

Foarte de dimineaţă Purtătoarele de mir au alergat la mormântul Tău, tânguindu-se; ci înaintea lor a stat îngerul, şi a zis: Vremea tânguirii a trecut, nu plângeţi, ci spuneţi Apostolilor învierea.

Stih: Binecuvântat ești, Doamne, învaţă-mă îndreptările tale.

Purtătoarele de mir femei, cu miruri venind la mormântul tău, Mântuitorule, au plâns; iar îngerul către dânsele a grăit zicând: Pentru ce socotiţi cu cei morţi pe cel viu? Că a înviat din mormânt, ca un Dumnezeu.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit.

A Treimii.
Închinămu-ne Tatălui, şi Fiului acestuia, şi Spiritului celui sfânt: Sfintei Treimi întru o fiinţă, cu Serafimii strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti, Doamne.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei de Dumnezeu.
Pe Dătătorul de viaţă născându-l, Fecioară, de păcat pe Adam l-ai mântuit, şi bucurie Evei, în locul întristării, ai dăruit; şi pe cei căzuţi din viaţă la aceeaşi i-a îndreptat: cel ce s-a întrupat din tine, Dumnezeu şi om.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeului nostru, mărire ție.

Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că S-a binecuvântat numele Tău și s-a preamărit împărăția Ta, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Ipacoiul glasului 2
După Pătimire, mergând femeile la mormânt, ca să ungă cu mir trupul Tău, Hristoase Dumnezeule, văzut-au Îngeri în mormânt şi s-au înspăimântat; că glas au auzit de la dânşii, că a înviat Domnul, dăruind lumii mare milă.

Antifoanele glasului 2

Antifonul I
Spre cer ridic ochii inimii mele, la Tine, Mântuitorule; mântuieşte-mă cu strălucirea Ta.

Miluieşte-ne pe noi, cei ce-Ţi greşim Ţie mult, în tot ceasul, o Hristoase! Şi ne dă prilejuri să ne pocăim mai înainte de sfârşit.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Sfântului Spirit a împărăţi se cuvine, a sfinţi şi a mişca făptura, că Dumnezeu este de o fiinţă cu Tatăl şi cu Cuvântul.

Antifonul II

De n-ar fi Domnul întru noi, cine ar fi în stare a se păzi nevătămat de vrăjmaşul şi de ucigaşul de om?

Dinţilor lor nu da pe robul Tău, Mântuitorule; că, asemenea leului se pornesc asupra mea vrăjmaşii mei.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

În Sfântul Spirit este începătoria vieţii şi cinstea; că pe toate cele zidite, ca un Dumnezeu ce este, le întăreşte şi le păstrează în Tatăl, prin Fiul.

Antifonul III

Cei ce nădăjduiesc în Domnul, se aseamănă muntelui celui sfânt, că nicidecum nu se clintesc de loviturile lui Veliar.

Către fărădelegi mâinile lor să nu-şi întindă cei ce vieţuiesc dumnezeieşte; că nu va lăsa Hristos certării moştenirea Sa.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Din Sfântul Spirit izvorăşte toată înţelepciunea; de aici este darul apostolilor, şi cu daruri de biruinţă se încununează Martirii, şi Profeții văd.

Preotul: Înțelepciune! Să luăm aminte.

Prochimenul glasului 2
Scoală-Te, Doamne Dumnezeul meu, cu porunca prin care ai poruncit şi adunare de popoare Te va înconjura. (Ps. 7, 6-7)

Stih: Doamne Dumnezeul meu, întru Tine am nădăjduit; mântuiește-mă de cei ce mă prigonesc. (Ps. 7, 1)

Scoală-Te, Doamne Dumnezeul meu, cu porunca prin care ai poruncit şi adunare de popoare Te va înconjura. (Ps. 7, 6-7)
Preotul: Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.

Preotul: Că sfânt eşti Dumnezeul nostru și întru Sfinți Te odihnești și Ție mărire înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Se cântă Toată suflarea… pe glasul 2
Toată suflarea să laude pe Domnul. — Toată suflarea și toată făptura să laude numele Domnului. — Lăudaţi pe Dumnezeu întru Sfinţii lui.

Apoi:
Preotul: Şi pentru ca să ne învrednicim a asculta Sfânta Evanghelie, pe Domnul Dumnezeu să-l rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-te spre noi, (de 3 ori.)
Preotul: Înţelepciune, drepţi să ascultăm Sfânta Evanghelie. Pace tuturor!
Poporul: Şi spiritului tău.
Preotul: Din Sfânta Evanghelie după Sfântul apostol și evanghelist Luca, citire:
Poporul: Mărire Ţie, Doamne, mărire Ţie.
Preotul: Să luăm aminte.

Evanghelia duminicii de rând se citește din Altar

Evanghelia a V-a a Învierii. Evanghelia după Luca (24, 12-35)

În vremea aceea Petru, ridicându-se, a alergat la mormânt şi, aplecându-se, a văzut giulgiurile singure zăcând. Şi a plecat, mirându-se în sine de cele întâmplate. Şi, iată, doi dintre ei mergeau, în aceeaşi zi, la un sat care era departe de Ierusalim ca la şaizeci de stadii, al cărui nume era Emaus. Și aceia vorbeau între ei despre toate întâmplările acestea. Şi, pe când vorbeau şi se întrebau între ei, însuşi Isus, apropiindu-Se, mergea împreună cu ei. Dar ochii lor erau ţinuţi ca să nu-L cunoască. Atunci El le-a zis: Ce sunt cuvintele acestea pe care le schimbaţi unul cu altul în drumul vostru şi de ce sunteţi trişti? Şi, răspunzând cel al cărui nume era Cleopa, a zis către El: Tu singur eşti străin în Ierusalim şi nu ştii cele ce s-au întâmplat în el zilele acestea? Şi El le-a zis: Care? Iar ei I-au răspuns: Cele despre Isus Nazarineanul, Care era Profet puternic în faptă şi în cuvânt înaintea lui Dumnezeu şi a întregului popor; cum L-au osândit la moarte şi L-au răstignit arhiereii şi mai-marii noştri. Noi, însă, speram că El este Cel ce avea să răscumpere pe Israel; şi, cu toate acestea, a treia zi este astăzi de când s-au petrecut acestea. Dar şi nişte femei dintr-ale noastre ne-au înspăimântat, ducându-se dis-de-dimineaţă la mormânt şi, negăsind trupul Lui, au venit zicând că au văzut arătare de îngeri, care le-au spus că El este viu. Iar unii dintre noi s-au dus la mormânt şi au găsit aşa precum spuseseră femeile, dar pe El nu L-au văzut. Atunci El a zis către ei: O, nepricepuţilor şi zăbavnicilor cu inima ca să credeţi toate câte au spus profeții! Nu trebuia, oare, ca Hristos să pătimească acestea şi să intre în mărirea Sa? Şi începând de la Moise şi de la toţi profeții, le-a tâlcuit lor din toate Scripturile cele scrise despre El. Şi s-au apropiat de satul unde se duceau, iar El Se făcea că merge mai departe. Dar ei Îl rugau stăruitor, zicând: Rămâi cu noi, că este spre seară şi s-a plecat ziua. Şi a intrat să rămână cu ei. Şi, când a stat împreună cu ei la masă, luând El pâinea, a bi-necuvântat şi, frângând, le-a dat lor. Atunci s-au deschis ochii lor şi L-au cunoscut; dar El S-a făcut nevăzut de lângă ei. Şi au zis unul către altul: Oare nu ardea în noi inima noastră când ne vorbea pe cale şi când ne tâlcuia Scripturile? Şi, ridicându-se în ceasul acela, s-au întors la Ierusalim şi au găsit adunaţi pe cei unsprezece şi pe cei ce erau împreună cu ei, care ziceau că a înviat cu adevărat Domnul şi S-a arătat lui Simon. Şi ei au spus cele petrecute pe cale şi cum a fost cunoscut de ei la frângerea pâinii.

Poporul: Mărire Ţie, Doamne, mărire Ţie.

Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm sfântului Domn, lui Isus unuia celui fără de păcat. Crucii tale ne închinăm, Hristoase, şi sfântă învierea ta o lăudăm şi o preamărim. Că tu eşti Dumnezeul nostru: afară de tine pe altul nu ştim, numele tău numim. Veniţi toţi credincioşii, să ne închinăm sfintei Învierii lui Hristos; că iată a venit, prin Cruce, bucurie în toată lumea. Totdeauna binecuvântând pe Domnul, lăudăm Învierea lui: că răstignire răbdând pentru noi, cu moartea pe moarte a stricat.

Psalmul 50
Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta,
și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea.
Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea
și de păcatul meu curățește-mă.
Că fărădelegea mea eu o cunosc
și păcatul meu înaintea mea este pururea.
Ție unuia am greșit
și ce este rău înaintea Ta am făcut,
Ca să te arăți drept întru cuvintele Tale
și biruitor să ieși când te vor judeca.
Că iată întru fărădelegi am fost conceput
și în păcate m-a născut maica mea.
Că iată adevărul ai iubit;
cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale, le-ai arătat mie.
Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți;
spăla-mă-vei și mai mult decât zăpada mă voi albi.
Auzului meu vei da bucurie și veselie;
bucura-se-vor oasele mele cele umilite.
Întoarce fața Ta de la păcatele mele
și toate fărădelegile mele șterge-le.
Inimă curată zidește intru mine, Dumnezeule
și Spirit drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele.
Nu mă lepăda de la fața Ta
și Spiritul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine.
Dă-mi iarăși bucuria mântuirii Tale
și cu Spirit stăpânitor mă întărește.
Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale
și cei păcătoși la Tine se vor întoarce.
Mântuiește-mă de sângiuri, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele;
bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
Doamne, buzele mele vei deschide
și gura mea va vesti lauda Ta.
Că de ai fi voit jertfă, ți-aș fi adus;
arderile de tot nu le vei binevoi.
Jertfa lui Dumnezeu: spirit umilit;
inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
Bine fă, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului,
și să se zidească zidurile Ierusalimului.
Atunci bineplăcute-Ți vor fi jertfa dreptății,
prinosul și arderile de tot;
atunci vor aduce pe altarul Tău viței.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,
Glas 2
Pentru rugăciunile Apostolilor tăi, milostive, şterge mulțimea păcatelor noastre.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, milostive, şterge mulţimea păcatelor noastre.

Stih, glas 6
Miluieşte-ne, Dumnezeule, după mare mila ta, şi după mulţimea îndurărilor tale şterge fărădelegile noastre.

Stihiră, glas 6
Înviind Isus din mormânt, precum a zis mai înainte, ne-a dăruit nouă viaţă veşnică şi mare milă.

Preotul: Mântuieşte, Dumnezeule, poporul tău şi binecuvântează moştenirea ta; cercetează lumea ta cu milă şi cu îndurări; înalţă puterea creştinilor dreptcredincioşi; şi trimite peste noi milele tale cele bogate: pentru rugăciunile Preacuratei Doamnei noastre, Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci; cu mijlocirile cinstitelor cereşti Puteri ale celor fără de trupuri, ale cinstitului mărit profet Înaintemergător şi Botezător Ioan; ale sfinţilor măriţi şi întru tot lăudaţi Apostoli; ale celor dintru sfinţi Părinţii noştri şi ai lumii mari Dascăli şi Ierarhi Vasile cel Mare, Grigore Teologul, şi Ioan Gură-de-aur; şi ale celui dintru sfinţi părintelui nostru Nicolae Arhiepiscopul de la Mira Liciei, făcătorul de minuni, ale celui dintru sfinţi părintelui nostru Nichita al Remesianei, apostolul românilor; ale sfinţilor măriţi şi bine învingători Martiri ale preacuvioşilor şi de Dumnezeu purtători Părinţilor noştri; ale sfinţilor şi drepţilor dumnezeieşti părinţi Ioachim și Ana, ale Sfinților Strămoși după trup ai Domnului și ale tuturor Sfinţilor, rugămu-te, mult milostive Doamne, auzi-ne pe noi păcătoşii, care ne rugăm ţie, şi te îndură spre noi.

Poporul: Doamne, îndură-te spre noi — (de 12 ori.)
Preotul, cu glas înalt:
Cu mila, şi cu îndurările, şi cu iubirea de oameni a unuia născut Fiului tău, cu care împreună bine eşti cuvântat, cu preasfântul, şi bunul, şi de viaţă făcătorul tău Spirit, acum şi pururea, şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

CANOANELE
Canonul Învierii glasului 2, din Octoih.
.

Canonul Sfinților Trei Tineri, din Minei, glas 8.
Canonul Sfinților Strămoși, din Minei, glas 1.
Catavasiile Nașterii Domnului, glas 1

Canonul Învierii
Cântarea I, glas 2
Irmos:
Întru adânc a înecat de demult toată oastea lui Faraon, puterea cea preaîntrarmată; iar Cuvântul, întrupându-Se, a nimicit păcatul cel cu totul rău, Domnul cel preaînalt, căci cu mărire S-a preamărit.

Stăpânitorul lumii, Bunule, căruia fuseserăm supuşi cei ce n-am ascultat de porunca Ta, prin Crucea Ta a fost osândit; că, punându-se Ţie împotrivă ca unui mort, a căzut prin puterea stăpânirii Tale şi neputincios s-a vădit.

Mântuitor al neamului omenesc şi începător al vieţii celei nestricăcioase, în lume ai venit; că scutecele morţii le-ai rupt cu învierea Ta, pe care toţi o mărim, căci cu mărire s-a preamărit.

A Născătoarei
Mai presus decât toată zidirea cea văzută şi cea nevăzută te-ai arătat, Curată pururea Fecioară; că ai născut pe Ziditorul, precum bine a voit a Se întrupa în pântecele tău; Aceluia cu îndrăzneală roagă-te să mântuiască sufletele noastre.

Canonul Sfinților Trei Tineri
Pe Cuvântul cel fără de început, Cel ce S-a născut din Tatăl mai înainte de toţi vecii, Care S-a arătat în chip tainic în cuptor, cu dumnezeiască cuviinţă să-L preamărim.

Tinerii cei de bun neam, defăimând cu tărie cuvintele tiranului celui păgân, n-au voit a se spurca cu bucatele caldeilor celor fără de lege.

Sufleteşte v-aţi hrănit prin cuvânt, iar trupeşte hrănindu-vă cu mâncările care cresc singure, v-aţi arătat mai frumoşi la înfăţişare împăratului, decât cei ce duceau viaţă de desfătări.

Fecioara din neamul lui David, care a odrăslit, născând pe Mântuitorul, a vindecat veninul șarpelui, cel vărsat amarnic în urechile Evei.

Canonul Sfinților Strămoși
Laudă să aducem Strămoşilor, celor ce au strălucit mai înainte de Lege şi în Lege, care au slujit cu cuget drept Domnului şi Stăpânului, Cel ce a strălucit din Fecioara şi care acum se desfătează în lumina cea neapusă.

Să cinstim pe Adam cel dintâi, cel de mâna Ziditorului cinstit, care este strămoşul nostru al tuturor şi se odihneşte în locaşurile cereşti cu toţi cei aleşi.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Pe Abel, cel ce a adus daruri cu suflet prea ales, care a fost primit de Dumnezeul şi Domnul tuturor, pe cel ucis de mâna ucigaşă de demult, l-a adus la lumină, ca pe un dumnezeiesc mucenic.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Să ascultăm dumnezeieştile cuvinte, care strigă arătarea lui Hristos, că iată în peşteră Se naşte din Fecioara care nu ştie de bărbat, a Cărui naştere înfricoşătoare a prevestit-o steaua ce s-a arătat cunoscătorilor de stele.

Cântarea I a Catavasiilor Nașterii Domnului, glas 1
Hristos se naște, măriți-L! Hristos din ceruri, întâmpinați-L, Hristos pe pământ, înălțați-vă. Cântați Domnului tot pământul și cu veselie lăudați-L, că s-a preamărit.

Canonul Învierii
Cântarea III, glas 2
Irmos:
Înflorit-a pustiul ca un crin, Doamne, Biserica cea stearpă a păgânilor, prin venirea Ta, întru care s-a întărit inima mea.

Făptura la patima Ta s-a schimbat, văzându-te, cu chip sărăcăcios, de cei fără de lege batjocorit, pe Tine, Cel ce toate le-ai făcut cu voia cea dumnezeiască.

Din ţărână, după chipul Tău, cu mâna Ta m-ai zidit şi, fiind iarăşi risipit în ţărâna morţii prin păcat, Hristoase, coborându-Te în iad, împreună m-ai înviat.

A Născătoarei
Cetele îngereşti s-au minunat, Preacurată, şi inimile oamenilor s-au înfricoşat de naşterea ta, Născătoare de Dumnezeu; pentru aceasta, cu credinţă te cinstim.

Canonul Sfinților Trei Tineri
Înţelegere de Dumnezeu învăţată câştigând, Stăpâne, tinerii lui David au păzit cu dumnezeiască insuflare legile cele părinteşti.

Focul n-a ars preacuratele trupuri ale celor binecredincioşi, că s-au adăpat cu postul cel hrănitor de suflet.

Laudă obştească plină de strălucire au cântat cei trei tineri, în mijlocul cuptorului, în chip minunat fiind răcoriţi.

Ca să ne arăţi nouă, Stăpâne, naşterea cea din trup fecioresc, ai mântuit în cuptor trupurile cele fecioreşti.

Canonul Sfinților Strămoși
Se laudă în lume dragostea fierbinte a lui Set faţă de Ziditorul; că prin viaţă fără prihană şi cu râvnă sufletească a slujit cu adevărat pe Dumnezeu şi acum la un loc cu cei vii găsindu-se, strigă: Sfânt eşti, Doamne!

Enoh cel minunat a nădăjduit să cheme cu dumnezeiască înţelegere, cu gura şi cu limba şi cu inima, întru Spiritul, pe Dumnezeu, Stăpânul tuturor.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Cu sfinţite cântări pe Enoh să-l fericim, că bineplăcând Domnului, s-a mutat întru mărire, arătându-se mai puternic decât moartea, precum s-a scris, ca cel ce a fost adevărat slujitor al lui Dumnezeu.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Acum vine nădejdea neamurilor din Fecioară şi Betleemul deschide precum se cuvine Edenul cel încuiat, primind pe Cuvântul întrupat, cu trupul în iesle culcat.

Cântarea a III-a a Catavasiilor Nașterii Domnului, glas 1
Fiului Celui mai înainte de veci născut fără străcăciune din Tatăl, și mai pe urmă din Fecioara întrupat fără de sămânță, lui Hristos Dumnezeu să-I strigăm: Cel ce ai înălțat cornul nostru, Sfânt ești, Doamne.

Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Tu ești Dumnezeul nostru și Ție mărire înălțăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Ipacoiul Sfinților Strămoși, glas 2
Focul în rouă tinerilor s-a mutat, plângerea întru bucurie femeilor s-a schimbat; că îngerul a slujit amânduror minunilor; acelora adică spre odihnă, prefăcând cuptorul, iar acestora vestind Învierea cea de a treia zi; Începătorule al vieţii noastre, Doamne mărire Ție.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Sedealna Sfinților Strămoși, glas 8

Pe Avraam şi pe Isaac şi pe Iacob, cu cântări toţi săi lăudăm; pe David cel preablând, şi pe Isus, şi pe cei doisprezece Patriarhi, împreună şi pe cei trei Tineri, care au stins para focului cu puterea Duhului, şi să strigăm către dânşii: Bucuraţi-vă cei ce vitejeşte aţi defăimat înşelăciunea împăratului celui nebun, şi lui Hristos vă rugaţi, iertare de greşeli să dăruiască, celor ce cinstesc cu dragoste sfântă pomenirea voastră.

Canonul Învierii
Cântarea IV, glas 2
Irmos:
Nu sol, nici înger, ci Tu însuţi, Doamne, venit-ai întrupându-Te din Fecioara, şi m-ai mântuit pe mine, omul întreg. Pentru aceasta, strig Ţie: Mărire puterii Tale, Doamne!

Stat-ai înaintea divanului ca un osândit, Dumnezeul meu, nestrigând, Stăpâne, aducând judecată neamurilor, mântuirea pe care ai lucrat-o lumii prin Patima Ta, Hristoase.

Prin Patima Ta săbiile vrăjmaşului au pierit, iar cetăţile potrivnicilor prin coborârea Ta în iad s-au surpat, şi îndrăzneala tiranului s-a biruit.

A Născătoarei
Pe tine liman de mântuire şi cetate nebiruită te ştim toţi credincioşii, Născătoare de Dumnezeu, Stăpână; că tu, cu rugăciunile tale, mântuiești din primejdii sufletele noastre.

Canonul Sfinților Trei Tineri
Daniel cel preaînţelept, dumnezeieşte luminat fiind la minte, a dezlegat cu har dumnezeiesc visurile împăraţilor.

Străluceşte cu minuni în cuptor nevoinţa Tinerilor, că a robit pe tiranul spre cunoştinţa Ta, Atotputernice.

Organele de cântare cele cu sunet plăcut şi armoniile cele plăcute ale cântării nu au amăgit pe cei viteji, şi chipului celui de aur nu i s-au plecat.

Tinerii din Babilon cinstesc cu cântări pe dumnezeiescul tău Fiu, ceea ce eşti cu totul lăudată, pe Care L-au cunoscut în cuptor.

Canonul Sfinţilor Strămoși
Laudă să aducem lui Dumnezeu, cinstind cu cântări pe Noe, cel ce a fost cu adevărat drept; că în toate, cu dumnezeieştile porunci fiind împodobit, s-a arătat bineplăcut lui Hristos, Căruia cântăm cu credinţă: Mărire puterii Tale, Iubitorule de oameni.

Văzând Dumnezeu cinstea şi curăţia cugetului tău celui întru totul desăvârşit, Noe, te-a arătat limpede începător al unei alte lumi, căreia i-ai păstrat sămânţă din fiecare neam, în potopul cel ce se făcuse simţit, precum Însuşi ţi-a poruncit.

Pe Noe, cel ce bine a păzit Legea lui Dumnezeu nestricată şi s-a aflat drept pe atunci în neamul lui, care în corabia de lemn cea de demult a păstrat neamul necuvântătoarelor din porunca Atotfăcătorului, întru cântări cucernice să-l fericim.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Pomenirea ta, fericite Noe, izvorăşte nouă celor ce te cinstim pe tine vinul umilinţei, care veseleşte totdeauna sufletele şi inimile celor ce cu curăţie fericesc purtarea ta cea cinstită şi viaţa cea dumnezeiască.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Mântuitorul nostru Se culcă acum în iesle şi cu scutece Se înfaşă ca un prunc, iar magii împăraţi vin de la Răsărit să-L vadă pe El şi cu daruri să I se închine cu credinţă, ca unui Dumnezeu şi împărat, Care S-a născut din Preacurata.

Cântarea a IV-a a Catavasiilor Nașterii Domnului, glas 1
Toiag din rădăcina lui Iesei și floare dintr-însa, Hristoase, din Fecioară ai odrăslit, Tu Cel lăudat, din muntele cel cu umbra deasă. Venit-ai întrupându-Te din cea neispitită de bărbat, Cel fără de trup și Dumnezeu, mărire puterii Tale, Doamne!

Canonul Învierii
Cântarea V, glas 2
Irmos:
Mijlocitor între Dumnezeu şi oameni Te-ai făcut, Hristoase Dumnezeule, că prin Tine, Stăpâne, am aflat calea care duce din noaptea necunoştinţei la Părintele Tău, Începătorul luminii.

Ca pe un cedru ai sfărâmat, Hristoase, semeţia vrăjmaşilor, de voie înălţându-Te, Stăpâne, cu trupul pe chiparos şi pe pin şi pe cedru, precum ai binevoit.

În groapa cea mai adâncă Te-am pus, Hristoase, mort fără suflare; dar, cu rana Ta, Mântuitorule, pe cei răniţi, care dormeau părăsiţi în morminte, împreună cu Tine i-ai înviat.

A Născătoarei
Roagă pe Fiul Tău şi Domnul, Fecioară curată, celor robiţi, care şi-au pus nădejdea în tine, mântuire cu pace din strâmtorarea cea potrivnică să le dăruiască.

Canonul Sfinților Trei Tineri
Învăţaţi fiind în Lege, Mântuitorule, robii Tăi, marele Daniel împreună cu cei trei Tineri, de Dumnezeu înţelepţiţi, nu s-au lepădat, ci primind tărie de la Tine, Făcătorule de bine, pe tiran vitejeşte l-a pus pe fugă.

În chip spiritual a înţeles Daniel, Iubitorule de oameni, tainele Tale; că pe Tine Te-a văzut cu limpezimea minţii şezând pe nor, ca un Fiu omenesc şi ca un Judecător şi Împărat al tuturor neamurilor.

Ceata voastră, Tinerilor, s-a arătat mai frumoasă decât strălucirea aurului şi decât piatra de safir; că înflăcărându-vă de râvna dreptei cinstiri de Dumnezeu vă preumblaţi cu bucurie în cuptor şi luaţi parte, bătând din palme, la dănţuirea lumii întregi.

Dumnezeiescul Daniel te-a zugrăvit mai înainte în chip lămurit munte, Fecioară; iar cei trei Tineri văzând văpaia răcorită, au lăudat cu dulci cântări pe Cel dumnezeiesc născut al tău, ca pe Mântuitorul, Ziditorul şi Domnul.

Canonul Sfinților Strămoși
Cu dumnezeieşti laude să fie cinstit Sem, cel ce a cules roadele binecuvântării părinteşti şi s-a arătat înaintea lui Dumnezeu bineplăcut şi cu cetele strămoşilor a fost numărat, şi se odihneşte cu bucurie, în latura celor vii.

Învrednicitu-s-a Avraam a vedea ca un prieten al lui Dumnezeu ziua Ziditorului său şi s-a umplut de bucurie. Pe acesta deci, cinstindu-l cu cuget curat, toţi să-l fericim, ca pe un strămoş al lui Dumnezeu.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Văzut-ai, pe cât este cu putinţă omului a vedea, Treimea şi pe Aceasta ai ospătat-O îndeaproape ca un prieten, preafericite Avraam. Pentru aceasta, ai luat plata găzduirii de străini, ca să fii prin credinţă tată a nesfârşite neamuri.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Cel desăvârşit S-a deşertat în trup pentru noi şi început primeşte Cel mai înainte fără de început; Cel bogat sărăceşte şi Cuvântul lui Dumnezeu fiind, în ieslea necuvântătoarelor Se culcă, ca un prunc, lucrând zidirea din nou celor din veac.

Cântarea a V-a a Catavasiilor Nașterii Domnului, glas 1

Dumnezeu fiind al păcii și Tatăl îndurărilor, pe Îngerul sfatului Tău celui mare dăruindu-ne pace, L-ai trimis nouă. Deci, povățuiți fiind la lumina cunoștinței de Dumnezeu, de noapte alergând, Te mărim, Iubitorule de oameni.

Canonul Învierii
Cântarea VI, glas 2
Irmos:
Întru adâncul păcatelor fiind învăluit, chem adâncul cel neistovit al milostivirii Tale; scoate-mă din stricăciune, Dumnezeule.

Ca un făcător de rele a fost judecat Cel drept şi cu călcătorii de Lege pe lemn a fost pironit, celor vinovaţi dăruindu-Ie iertare cu sângele Său.

Printr-un om, adică prin Adam cel dintâi, a intrat de demult în lume moartea, şi prin unul Fiul lui Dumnezeu s-a arătat învierea.

A Născătoarei
Neispitită de bărbat ai născut, Fecioară, şi rămâi în veac fecioară, arătând semnele adevăratei Dumnezeiri ale Fiului şi Dumnezeului tău.

Canonul Sfinților Trei Tineri
Biruind patimile fireşti cu puterea cuvântului, oblăduitori v-aţi făcut peste ţările neamurilor caldeilor. Că fapta cea bună dă cinste celor ce o dobândesc, înţelepţilor urmaşi ai lui David.

Moarte purtătoare de viaţă îmbrăcând Daniel, de demult, pe balaurul cel prea rău, socotit de caldei, păgâneşte, ca un dumnezeu, prin mâncare l-a ucis, iar pe preoţii păgânilor i-a nimicit.

De Dumnezeu Născătoare, Fecioară, roagă pe Judecătorul şi Fiul tău, să-mi fie mie milostiv şi izbăvitor din nevoi în ziua judecăţii, prin rugăciunile tale, Maică; că numai întru tine mi-am pus nădejdea.

Canonul Sfinților Strămoși
Închipuire lămurită a Pătimirii lui Hristos te-ai făcut, Preafericite Isaac, adus fiind a te jertfi de buna-plăcere părintească. Pentru aceasta, fericit eşti şi prieten de aproape al lui Dumnezeu te-ai arătat cu adevărat, locuind împreună cu toţi drepţii.

Arătatu-s-a Iacob slugă preacredincioasă Dumnezeului tuturor. Pentru aceasta, s-a luptat cu îngerul, fiind numit minte de Dumnezeu văzătoare; şi dormind a văzut dumnezeiasca scară, pe care se sprijinea Dumnezeu, Cel ce S-a îmbrăcat în trup pentru a Sa bunătate.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Iosif iubind ascultarea tatălui său a fost aruncat în groapă şi vândut, spre închipuirea lui Hristos, Cel ce a fost junghiat şi în groapă a fost pus; şi împărţitor de grâu al Egiptului s-a făcut, înţelept fiind şi drept şi cu adevărat stăpân peste patimi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Prunc tânăr S-a cunoscut pe pământ, Cel ce este pururea împreună cu Tatăl şi cu Spiritul; şi în chip vădit a fost înfăşat şi în ieslea necuvântătoarelor culcat, Cel ce înfăşoară pământul cu negura. Acestuia, acum, mai înainte să-i prăznuim Naşterea cea fără de sămânţă, bucurându-ne.

Cântarea a VI-a a Catavasiilor Nașterii Domnului, glas 1
Din pântece pe Ioná ca pe un prunc l-a lepădat fiara mării, precum l-a primit; și în Fecioara sălășluindu-se Cuvântul și trup luând, a ieșit, păzind-o nestricată. Că Cel ce nu a suferit stricăciune, pe ceea ce L-a născut, a păzit-o nevătămată.

Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Tu eşti împăratul păcii şi Mântuitorul sufletelor noastre şi Ţie mărire înălţăm: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Condacul Sfinților Strămoși, glas 6
Chipul cel de mână scris nu l-ați cinstit, ci întrarmându-vă cu Ființa cea nescrisă, de trei ori fericiților, în groapa focului v-ați preamărit; și în mijlocul văpăii celei de nesuferit stând, pe Dumnezeu L-ați chemat: grăbește, o, Îndurate, și ca un milostiv aleargă spre ajutorul nostru, că poți toate câte le voiești.

Icosul Sfinților Strămoși
Tinde-Ți mâna Ta, de care oarecând au luat cunoștință și egiptenii, cei ce purtau război și evreii cei ce erau loviți cu război. Nu ne părăsi pe noi și nu îngădui să ne înghită pe noi moartea, care însetează după noi și satana care ne urăște; ci, Te apropie de noi și Te milostivește spre sufletele noastre, precum Te-ai milostivit oarecând spre ai Tăi, cei din Babilon, care, neîncetat lăudându-Te pe Tine, s-au aruncat în cuptor pentru Tine și din el au strigat către Tine: grăbește, o Îndurate, și aleargă ca un milostiv spre ajutorul nostru, că poți toate câte le voiești.

Sinaxar
În această zi, duminica a XXVIII-a după Cincizecime, sărbătorim amintirea Sfinţilor Strămoşi după trup ai Domnului.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, îndură-Te şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Canonul Învierii
Cântarea VII, glas 2
Irmos:
Porunca cea potrivnică lui Dumnezeu, a tiranului călcător de lege, înaltă văpaie a aprins; iar Hristos a întins tinerilor celor cinstitori de Dumnezeu, roua Spiritului, Cel ce este binecuvântat şi preamărit.

N-ai răbdat, Stăpâne, din bunătate, să vezi pe om asuprit de moarte, ci ai venit şi l-ai mântuit cu sângele Tău, făcându-Te om, Cel ce eşti binecuvântat şi preamărit.

Văzându-Te îmbrăcat în haină de biruinţă, s-au înspăimântat portarii iadului, Hristoase; că pe tiranul cel nemulţumitor, Stăpâne, ai venit să-l robeşti cu mâna, Cel ce eşti binecuvântat şi preamărit.
A Născătoarei
Sfânta sfintelor te cunoaştem pe tine, ca pe singura care ai născut pe Dumnezeu cel neschimbat, Fecioară neprihănită, Maică nenuntită; că tuturor credincioşilor ai izvorât nestricăciune prin dumnezeiască naşterea ta.

Canonul Sfinților Trei Tineri
Glas de Dumnezeu cinstitor s-a înălţat către Atotstăpânitorul, din mijlocul focului. Că Azaria pornind dans dumnezeiesc, cântare a cântat, zicând: Binecuvântat este Dumnezeul Părinţilor noştri!

Alăuta tinerilor a vestit pe Atotţinătorul şi Dumnezeul tuturor, Cel văzut de dânşii lămurit în cuptor, cărui cântare I-au cântat, zicând: Binecuvântat ești, Dumnezeul Părinţilor noştri!

Pe cei trei tineri ce au fost aruncaţi în cuptor văzându-i stăpânitorul, când a zărit chipul Celui de al patrulea, pe Acela L-a propovăduit Fiu al lui Dumnezeu şi tuturor a strigat: Binecuvântat ești, Dumnezeul Părinţilor noştri!

Având mintea luminată de dumnezeiasca strălucire, Daniele, de Dumnezeu fericite, mai înainte ai văzut naşterea Fecioarei, închipuită în chipuri tainice şi ai strigat: Binecuvântat ești, Dumnezeul Părinţilor noştri!

Canonul Sfinților Strămoși
Lăudaţi pe Anania, pe Azaria, şi pe Misail, împreună cu Daniel, cei ce au stins cuptorul cel cu foc, şi au înfrânat năvălirile leilor şi lui Hristos într-un glas au cântat: Dumnezeul Părinţilor, binecuvântat eşti!

După Lege luptându-se cu ispitele şi cu necazurile necurmate, slujitor al lui Dumnezeu preaadevărat Iov s-a numit: blând, fără de răutate, drept, desăvârşit, fără prihană, strigând: Dumnezeule, binecuvântat eşti!

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Cu credinţă să cinstim pe Moise, pe Aaron şi pe Or, lăudând pe Isus al lui Navi şi pe Levi cel preasfinţit, pe Ghedeon şi pe Samson şi să strigăm: Dumnezeul Părinţilor, binecuvântat eşti!

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Iată precum a zis mai înainte prorocul, ceea ce n-a ştiut de nuntă în pântece a zămislit pe Dumnezeu şi vădit merge să nască, în peştera Betleemului pe Cel Căruia toţi Îi cântăm: Dumnezeul Părinţilor, binecuvântat eşti!

Cântarea a VII-a a Catavasiilor Nașterii Domnului, glas 1
Tinerii în bună credință fiind crescuți, păgâneasca poruncă nebăgând-o în seamă, de groaza focului nu s-au spăimântat, ci, în mijlocul văpăii stând, au cântat: Dumnezeul Părinților noştri, binecuvântat eşti.

Canonul Învierii
Cântarea VIII, glas 2
Irmos:
Cuptorul cel cu foc oarecând în Babilon lucrările şi-a despărţit cu dumnezeiască poruncă, pe haldei arzând şi răcorind pe cei credincioşi care cântau: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Cu sângele Tău, Hristoase, văzând haina trupului Tău roşită, cu cutremur s-au mirat cetele îngerilor de multă îndelungă-răbdarea Ta, strigând: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Tu, Îndurate, firea mea cea muritoare ai îmbrăcat-o întru nemurire prin ridicarea Ta. Pentru aceasta, bucurându-se, cu mulţumire cântă Ţie poporul cel ales, Hristoase, strigând Ţie: Înghițitu-s-a moartea cu adevărat întru biruinţă.

A Născătoarei
Tu, pe Cel nedespărţit de Tatăl, pe Cel ce dumnezeieşte şi omeneşte a vieţuit, în pântece fără de sămânţă L-ai zămislit şi în chip de negrăit L-ai născut, Născătoare de Dumnezeu preacurată. Pentru aceasta, pe tine mântuirea noastră a tuturor te ştim.

Canonul Sfinților Trei Tineri
Vrednicia lui Avraam nevoindu-vă a o păstra, aţi câştigat, cuvioşilor, temeiul cel preacunoscut al credinţei şi al nădejdii lui, răbdarea şi statornicia în ispite, cântând neîncetat: Preoţi binecuvântaţi-L, popoare preaînălţaţi-L pe Hristos întru toţi vecii.

Ca nişte luminători strălucind şi pământul cer făcându-l şi cu lumina dreptei cinstiri de Dumnezeu, luminându-l, pornind dănţuire obştească, au cântat Stăpânului şi Mântuitorului din ispite: Tineri binecuvântaţi-L, preoţi lăudaţi-L, popoare preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Cu îndrăzneală stingând cuptorul cel aprins şi încleştând fălcile leilor, urmaşii lui David, bucurându-se, acum cântă Ţie, Stăpânului, Celui ce i-ai izbăvit pe ei din ispite: Tineri binecuvântaţi-L, preoţi lăudaţi-L, popoare preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Daniel cel preaînţelept este îndrumat în cunoaşterea tainelor, Preacurată, iar cei trei tineri, de Dumnezeu înţelepţiţi, zugrăvesc de mai înainte naşterea ta, văzând prin anumite semne pe Cel ce în chip negrăit a ieşit din pântecele tău; pe Care tinerii Îl binecuvintează, preoţii Îl laudă, popoarele Îl preaînalţă întru toţi vecii.

Canonul Sfinților Strămoși
Astăzi să săvârşim dumnezeiasca pomenire a cinstiţilor Părinţi celor din veac, a lui Adam şi Abel, a lui Set şi Noe, şi a lui Enos, a lui Enoh, Avraam şi Melchisedec, şi a lui Iov şi Isaac împreună cu Iacob, strigând cu căldură: Binecuvântaţi pe Domnul şi preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Să lăudăm ceata cea plăcută de Dumnezeu a dumnezeieştilor Părinţi: pe Barac, pe Natan, şi pe Eleazar, pe Iosia şi pe David, pe Ieftae şi pe Samuel, care au văzut prin credinţă cele viitoare şi au strigat: Toată făptura să binecuvinteze pe Domnul.

Cântare de laudă să aducem Prorocilor lui Dumnezeu, lăudând pe Osea şi pe Miheia, pe Sofonie şi pe Avacum, pe Zaharia, pe Iona, pe Agheu şi pe Amos cu Avdie, pe Maleahi, pe Naum, pe Isaia, pe Ieremia şi pe Iezechiel, împreună cu Daniel, cu Ilie şi cu Elisei.

Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Spiritul Sfânt, Dumnezeu

Cu graiuri întreite să lăudăm, credincioşilor, pe Preasfânta Treime: pe Tatăl, Cel fără început, şi pe Fiul şi pe Spiritul Sfânt cel drept, Unimea în trei Ipostasuri, pe Care toată suflarea O slăveşte, strgând: Toată făptura să binecuvinteze pe Domnul şi să-L preaînalţe întru toţi vecii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Arătatu-Te-ai, Hristoase, întrupat din sângiurile fecioreşti cu cuvânt de negrăit şi ca un Prunc desăvârşit în peşteră născut, pentru mulţimea cea mare a milostivirii, Isuse; iar steaua de departe Te-a vestit magilor celor ce au strigat: Lăudaţi cu credinţă şi preaînălţaţi pe Hristos în veci.

Cântarea a VIII-a a Catavasiilor Nașterii Domnului, glas 1

Cuptorul cel răcorit a închipuit chipul minunii celei mai presus de fire, că nu a ars pe tinerii pe care i-a primit, precum nici focul Dumnezeirii nu a ars pântecele Fecioarei în care a intrat. Pentru aceasta, cântând să strigăm: Să laude toată făptura pe Domnul și să-L preaînalțe întru toți vecii.

Preotul: Pe Născătoarea de Dumnezeu şi Maica luminii în cântări cinstind-o, să o mărim!

Stih 1: Mărește, sufletul meu pe Domnul şi s-a bucurat spiritul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu.

Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Stih 2: Că a căutat spre smerenia servei Sale, că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile.

Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Stih 3: Că mi-a făcut mie lucruri mari Cel puternic, și sfânt este numele Lui şi mila Lui în neam și în neam, spre cei ce se tem de El.

Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Stih 4: Făcut-a tărie cu braţul Său Domnul, risipit-a pe cei mândri în cugetul inimii lor.

Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Stih 5: Coborât-a pe cei puternici de pe scaune şi a înălţat pe cei smeriţi, pe cei flămânzi i-a umplut de bunătăţi şi pe cei bogaţi i-a scos afară cu mâinile goale.

Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Stih 6: Primit-a pe Israel, robul Său, că și-a adus aminte de îndurare, precum a grăit către părinţii noştri, lui Avraam şi seminţiei lui până în veac.

Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Canonul Învierii
Cântarea IX, glas 2
Irmos:
Fiul Părintelui celui fără început, Dumnezeu şi Domnul, întrupându-Se din Fecioară, S-a arătat nouă ca să lumineze pe cele întunecate şi să adune pe cele risipite. Pentru aceasta, pe Născătoarea de Dumnezeu cea întru totul lăudată, o mărim.

Lemnul cel de trei ori fericit al preacuratei Tale Cruci fiind sădit în locul Căpăţânii, ca în rai, Mântuitorule, şi adăpat fiind cu sângele şi cu apa cea din coasta Ta cea dumnezeiască, Hristoase, ca dintr-un izvor viaţă ne-a înflorit nouă.

Doborât-ai pe cei puternici, fiind răstignit Tu, Cel atotputernic, şi firea omeneasca care zăcea jos în temniţa iadului ridicând-o, ai pus-o să şadă pe scaunul Tatălui, cu aceasta venind Tu, închinându-ne Ţie, Te mărim.

A Treimii
Pe Unimea cea din trei, pe Treimea cea de o fiinţă, pe Firea cea mai presus de Dumnezeire şi neîmpărţită, în trei străluciri, pe Raza cea neînserată şi una nemuritoare, care a strălucit nouă Lumina, cu credinţă lăudând-o credincioşii, o mărim.

Canonul Sfinților Trei Tineri
Ajuns-aţi la sfârşitul cel dorit şi staţi înaintea Celui ce este culmea doririlor, în cămările cereşti, preafericiţilor.

Bucurându-vă, culegeţi secerătura frumoasei voastre arături, celei cu lacrimi, rodind spicul nestricăciunii.

Răsărit-a vouă strălucirea acum, după vrednicie, şi veselia inimii a înflorit, că v-aţi sălăşluit acolo, de unde a fugit întristarea.

Păşunea morţii ai împiedicat-o, Fecioară, născând pe Dătătorul de viaţă şi Domnul, Cel ce face vii pe cei ce te slăvesc pe tine cu credinţă.

Canonul Sfinților Strămoși
Cu puterea Ta, minuni au făcut de demult fiicele Tale cele mult înţelepțite, Doamne: Ana şi Iudita, Debora, Olda şi Iaila, Estera, Sara, şi Mariam a lui Moise şi Rahila, Rebeca şi Rut.

Pe Sfinţii Tineri, ca pe cei ce au stins focul cuptorului, cu sfinţenie, cu adevărat să-i cinstim, împreună cu Daniel Prorocul, şi cu toţi drepţii care mai înainte de Lege bine au strălucit şi după Lege au slujit Stăpânului.

Ajuns-au dumnezeieştii Proroci preaînţelepţi urmaşi ai lui Avraam, de mai înainte vestind în Spirit pe Cuvântul lui Dumnezeu, Cel ce S-a născut după trup din Avraam şi din Iuda. Pentru rugăciunile lor, Isuse, ai milă de noi, de toţi.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Sfinţitu-s-a toată făptura cu pomenirea voastră şi prăznuind strigă cu umilinţă, zicând: Aduceţi pururea rugăciune Domnului, fericiţilor, ca să dobândească veşnicile bunătăţi cei ce vă laudă pe voi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Cel ce S-a îmbrăcat întru mine a ieşit din Fecioară şi în peşteră neamestecat S-a născut, Cuvântul Tatălui; făptura dănţuieşte, slăvind cu glasuri de mulţumire, preasfânta Lui coborâre, cea din milostivire.

Cântarea a IX-a a Catavasiilor Nașterii Domnului, glas 1
Taină străină văd şi minunată, cer fiind peştera, scaun de Heruvimi, Fecioara, ieslea sălăşluire, întru care s-a culcat Cel neîncăput, Hristos Dumnezeu, pe care lăudându-L Îl mărim.

Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că pe Tine Te laudă toate Puterile cereşti şi Ţie mărire înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru. (De 2 ori.)— Înălţaţi pe Domnul Dumnezeul nostru, şi vă închinaţi aşternutului picioarelor lui: că sfânt este Domnul.

Luminătoarea a V-a. A Învierii
Viaţa şi calea Hristos, din morţi înviind, împreună cu Cleopa şi cu Luca a călătorit, de care a şi fost cunoscut în Emaus, întru frângerea pâinii; ale căror suflete şi inimi erau arzânde, când le grăia lor pe cale, şi le tâlcuia Scripturile ce erau despre el; cu care să strigăm: a înviat, şi s-a arătat şi lui Petru.

Luminătoarea Sfinților Strămoși
Săltând iubitorilor de părinţi, şi adunându-ne după datorie, să lăudăm astăzi pomenirea Părinţilor, a lui Avraam, a lui Isaac, şi a lui Iacob; din care Hristos Domnul, după trup S-a arătat, pentru multă milostivire.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Altă luminătoare a Sfinților Strămoși
Pe Adam să-l lăudăm, pe Abel, pe Set şi pe Enos, pe Enoh şi pe Noe, pe Avraam, pe Isaac, şi pe Iacov, pe Moise, pe Iov şi pe Aaron, pe Eleazar, pe Isus, pe Varac, pe Samson şi pe Ieftae, pe David şi pe Solomon.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei
Soarele cel mare şi Făcătorul, a ieşi din Fecioara cea neispitită de nuntă, se sârguiește spre Betleem, ca să lumineze pe cei din Adam. Pentru aceasta vesteşte minunea, pomenirea Strămoşilor cea prealuminată.

La Laude

Stihirile Laudelor Învierii, glas 2, din Octoih
Toată suflarea să laude pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul din ceruri, lăudaţi pe El întru cele înalte; Ţie se cuvine cântare, Dumnezeule. (Ps. 148, 1)

Lăudaţi pe El toţi îngerii Lui, Lăudaţi pe El toate puterile Lui; Ţie se cuvine cântare, Dumnezeule. (Ps. 148, 2)

Ca să facă între ei judecată cea scrisă; mărirea aceasta este dată tuturor cuvioșilor lui. (Ps. 149, 9)

Toată suflarea şi toată făptura pe Tine Te mărește, Doamne; că prin cruce moartea ai răpus, ca să arăţi popoarelor Învierea Ta cea din morţi, ca un iubitor de oameni.

Lăudaţi pe Domnul întru Sfinţii Lui, lăudaţi-L pe El întru tăria puterii Lui. (Ps. 150, 1)

Să spună iudeii, în ce chip ostaşii, străjuind, au pierdut pe Împăratul? Pentru ce piatra n-a păzit pe Piatra vieţii? Sau pe Cel îngropat să-L dea, sau Celui ce a înviat să se închine împreună cu noi, zicând: Mărire mulţimii îndurărilor Tale, Mântuitorul nostru, mărire Ție.

Lăudaţi-L pe El întru puterile Lui, lăudaţi-L pe El după mulţimea măririi Lui. (Ps. 150, 2)

Bucuraţi-vă, popoare, şi vă veseliţi! Înger a şezut pe piatra mormântului; acela ne-a vestit nouă, zicând: Hristos, Mântuitorul lumii, a înviat din morţi, şi pe toate le-a umplut de bună mireasmă. Bucuraţi-vă, popoare, şi vă veseliţi!

Lăudaţi-L pe El în glas de trâmbiţă, lăudaţi-L pe El în psaltire şi în alăută. (Ps. 150, 3)

Înger mai înainte de zămislirea Ta, Doamne, a grăit celei pline de har: Bucură-te! Și tot un înger, la învierea Ta, piatra măritului Tău mormânt a răsturnat. Acela, în locul întristării, semne de veselie a vestit; iar acesta, în locul morţii, pe Stăpânul cel Dătător de viaţă ne-a propovăduit. Pentru aceasta, grăim către Tine: Binefăcătorule al tuturor, Doamne, mărire Ție.

Lăudaţi-L pe El în timpane şi în horă, lăudaţi-L pe El în strune şi în organe. (Ps. 150, 4)

Stihirile laudelor Sfinților Strămoși, glas 2
Toţi să săvârşim acum pomenirea cinstiţilor Strămoşi, lăudând viaţa lor prin care s-au preamărit.

Lăudaţi-L pe El în chimvale bine-răsunătoare; lăudaţi-L pe El în chimvale de strigare. Toată suflarea să laude pe Domnul. (Ps. 150, 5-6)

Toţi să săvârşim acum pomenirea cinstiţilor Strămoşi, lăudând viaţa lor prin care s-au mărit.

Binecuvântat ești, Doamne Dumnezeul părinţilor noştri, şi lăudat şi preamărit este numele tău în veci. (Cântarea celor Trei Tineri, 1-2)

Stins-au puterea focului tinerii, dănţuind în mijlocul cuptorului, şi lăudând pe Dumnezeu cel Atotputernic.

Şi asupra cetăţii celei sfinte a părinţilor noştri, Ierusalimul. (Cântarea celor Trei Tineri, 1-4)

În groapă fiind închis şi împreună cu fiarele petrecând, Daniel Prorocul nicidecum nu a fost atins de răutatea lor.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Stihira Sfinților Strămoși, glas 7
Veniţi, toţi să sărbătorim cu credinţă pomenirea cea de fiecare an a Strămoşilor celor mai înainte de Lege; a lui Avraam şi a celor împreună cu el; să cinstim după vrednicie seminţia lui Iuda; să lăudăm împreună cu Daniel pe Tinerii cei din Babilon, care au stins văpaia în cuptor, ca pe cei ce sunt chipul Treimii; prorociile prorocilor cu tărie ţinându-le, împreună cu Isaia să strigăm, cu mare glas: Iată, Fecioara în pântece va lua şi va naşte Fiu pe Emanuel, care înseamnă: Dumnezeu este cu noi.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei
Preabinecuvântată eşti, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, că, prin Cel ce S-a întrupat din tine, iadul s-a robit, Adam s-a chemat, blestemul s-a pierdut, Eva s-a eliberat, moartea s-a omorât şi noi am înviat. Pentru aceasta, cântând, grăim: Binecuvântat eşti, Hristoase Dumnezeule, Cel ce ai binevoit aşa, mărire Ţie!

Preotul: Mărire ţie, celui ce ne-ai arătat nouă lumina!

Doxologia mare
Mărire întru cei de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bună voire.
Lăudămu-Te, bine Te cuvântăm, ne închinăm Ție,
Te mărim pe Tine: Îţi mulţumim Ție, pentru mare mărirea Ta.
Doamne Împărate, Dumnezeule ceresc, Părinte atotţinătorule: Doamne Fiule unule născut, Isuse Hristoase, şi Spirite Sfinte.
Doamne Dumnezeule, Mieluşelul lui Dumnezeu, Fiul Părintelui, Cel ce ridici păcatul lumii, miluieşte-ne pe noi, Cel ce ridici păcatele lumii.
Primeşte rugăciunea noastră, Cel ce şezi de-a dreapta Tatălui,
şi te îndură spre noi.
Că Tu eşti unul Sfânt, Tu eşti unul Domn Isus Hristos:
întru mărirea lui Dumnezeu Tatăl. Amin.
În toate zilele bine Te voi cuvânta,
şi voi lăuda numele Tău în veac, şi în veacul veacului,
Învredniceşte-ne, Doamne, în ziua aceasta,
fără de păcat a ne păzi.
Bine eşti cuvântat, Doamne, Dumnezeul Părinţilor noştri,
şi lăudat şi preamărit este numele Tău în veci. Amin.
Fie, Doamne, mila Ta spre noi,
precum am nădăjduit şi noi întru Tine.
Bine eşti cuvântat, Doamne:
învaţă-mă îndreptările Tale. De 3 ori.
Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă în neam şi în neam. Eu am zis: Doamne, miluieşte-mă, vindecă sufletul meu, că am greşit Ție.
Doamne, la Tine am scăpat, învaţă-mă, să fac voia Ta,
că Tu eşti Dumnezeul meu.
Că la Tine este izvorul vieţii,
întru lumina Ta vom vedea lumină.
Tinde mila Ta, celor ce Te cunosc pe Tine.

Sfinte Dumnezeule… De 3 ori, cu 3 închinăciuni.
Mărire… Şi acum… Sfinte fără de moarte, îndură-Te spre noi.

Troparul Învierii, glas 4
Astăzi mântuirea a toată lumea s-a făcut; să cântăm celui ce a înviat din mormânt, şi începătorului vieţii noastre, că stricând cu moartea pe moarte, biruinţă ne-a dat nouă şi mare milă.

Apoi, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur.

Dacă după doxologia mare nu se intră în Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, atunci urmează ecteniile și Apolisul (dezlegarea deplină).

Preotul: Miluieşte-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru Sfântul Părinte Papa (N.), pentru Preafericitul Părinte Arhiepiscop (N.), pentru (Înalt) Preasfinţit (Arhi) Episcopul nostru (N.) şi pentru toţi fraţii noştri cei întru Hristos.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru autorităţile şi oştirea ţării, pentru pacea, sănătatea şi mântuirea lor.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru fericiţii şi pururea pomeniţii ctitori ai sfintei Bisericii acesteia.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, ştergerea şi iertarea păcatelor robilor lui Dumnezeu, fraţii sfintei Bisericii acesteia.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi

Preotul: Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri şi fac bine în sfânta şi preacinstita biserica aceasta, pentru cei ce trudesc, pentru cei ce cântă şi pentru poporul ce este de faţă şi aşteaptă de la Tine mare şi multă milă.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru toți fraţii noştri și pentru toți dreptcredincioșii creștini.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul, cu glas înalt:
Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi Ţie mărire Îţi înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Preotul: Să plinim rugăciunile noastre cele de dimineață, Domnului.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Apără, mântuieşte, miluieşte, şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu darul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Ziua toată desăvârşit sfântă, cu pace şi fără de păcate, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Înger de pace, credincios călăuzitor, păzitor sufletelor şi trupurilor noastre, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Milă şi iertare de păcatele şi de greşelile noastre, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Cele bune şi de folos sufletelor noastre, şi pace lumii, de la Domnul să cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.

Cealaltă vreme a vieţii noastre în pace, şi întru pocăinţă a o săvârşi, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Sfârşit creştinesc vieţii noastre, fără de patimă, ne ruşinat, cu pace, şi răspuns bun la înfricoşătoarea judecată a lui Hristos, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Pe preasfânta, curata, Preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu Născătoarea, şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine, şi unul pe altul, şi toată viaţa noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Dumnezeul milei şi al îndurărilor şi al iubirii de oameni eşti şi Ţie mărire înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin

Preotul: Pace tuturor.

Poporul: Şi spiritului tău.

Preotul: Capetele noastre Domnului să le plecăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Rugăciunea plecării capetelor
Doamne Sfinte, Care întru cele de sus locuieşti şi spre cei smeriţi priveşti şi, cu ochiul Tău cel a toate văzător, priveşti peste toată făptura, Ţie am plecat cerbicea sufletului şi trupului nostru şi ne rugăm Ţie, Sfinte al sfinţilor: Întinde mâna Ta cea nevăzută, din sfântul Tău locaş, şi ne binecuvintează pe toţi; şi orice am greşit, cu voie sau fără de voie, ca un Dumnezeu bun şi iubitor de oameni, iartă, dăruindu-ne bunătăţile Tale cele din lume şi cele mai presus de lume.

Preotul, cu glas înalt:
Că Ție ți se cuvine a ne milui şi a ne mântui pe noi, Dumnezeul nostru, şi Ţie mărire înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin
Apolisul
(Dezlegarea deplină)
Preotul: Înţelepciune.
Poporul: Binecuvântează, Părinte.
Preotul: Cel ce este binecuvântat, Hristos, Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.
Poporul: Amin. Întăreşte, Dumnezeule, sfânta şi dreapta credinţă a cucernicilor şi dreptcredincioşilor creştini, împreună cu sfântă biserica aceasta, în vecii vecilor.
Preotul: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Poporul: Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Preotul: Mărire Ție, Hristoase Dumnezeul nostru, nădejdea noastră, mărire Ție.
Poporul: Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Doamne, îndură-Te spre noi, de 3 ori. — Părinte, binecuvântează.
Preotul: Cel ce a înviat din morți, Hristos, Adevăratul nostru Dumnezeu, pentru rugăciunile preacuratei Maicii Sale, ale Sfinților Strămoși după trup ai Domnului a căror pomenire facem, ale sfinților, drepților și dumnezeieștilor Părinți Ioachim și Ana și ale tuturor Sfinților, să ne miluiască și să ne mântuiască pe noi, fiind bun și iubitor de oameni.

Poporul: Amin

Preotul: Pentru rugăciunile sfinților Părinților noștri, Doamne Isuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi.

Poporul: Amin.