18 Mai

Duminica a V-a Paștilor. A Samarinencei.
Dupăprăznuirea Înjumătățirii Praznicului Cincizecimii.
Sfinții martiri Petru, Dionisie, Andrei, Pavel, Cristina, Iraclie și Venedim

Preotul: ^*1Mărire sfintei, celei de o fiinţă, şi de viaţă făcătoarei, şi nedespărţitei Treimi, totdeauna, acum şi pururea, şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.
Preotul: Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le.

Poporul: Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le.

Preotul: Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând,

Poporul: Și celor din morminte viață dăruindu-le.

Apoi:
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire.
Doamne, buzele mele vei deschide, şi gura mea va vesti lauda ta.
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire.
Doamne, buzele mele vei deschide, şi gura mea va vesti lauda ta.
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire.

Psalmul 3

Doamne, cât s-au înmulţit, cei ce mă necăjesc,
mulţi împotriva mea se ridică!
Mulţi zic sufletului meu:
nu este lui mântuire, întru Dumnezeul lui.
Iar Tu, Doamne, sprijinitorul meu eşti,
gloria mea, şi Cel ce înalţi capul meu.
Cu glasul meu către Domnul am strigat,
şi din muntele Lui cel sfânt m-a auzit.
Culcatu-m-am şi am adormit;
deşteptatu-m-am iarăşi, căci Domnul mă ocrotea.
Nu mă voi teme de miile mulţimii,
de cei ce din toate părţile mă împresoară.
Scoală, Doamne,
mântuieşte-mă, Dumnezeul meu.
Că Tu ai bătut pe toţi cei ce zadarnic mă duşmănesc;
dinţii celor păcătoşi i-ai zdrobit.
A Domnului este mântuirea;
şi peste poporul Tău vină binecuvântarea Ta.
Şi iarăşi: Culcatu-m-am şi am adormit;
deşteptatu-m-am iarăşi, căci Domnul mă ocrotea.

Psalmul 37

Doamne, cu mânia Ta să nu mă mustri,
nici cu urgia Ta să mă cerţi,
Că săgeţile Tale m-au lovit,
şi ai apăsat peste mine mâna Ta.
Nu este vindecare în trupul meu, din cauza mâniei Tale;
nu este pace întru oasele mele, din cauza păcatelor mele.
Că fărădelegile mele au covârşit capul meu,
ca o sarcină grea s-au îngreunat asupra mea.
Rănile mele miros urât şi-s pline de puroi,
din cauza nebuniei mele.
Chinuit sunt, şi m-am gârbovit de tot;
ziua întreagă, mâhnindu-mă umblam.
Că şalele mele s-au umplut de putreziciune,
şi nu este sănătate în trupul meu.
Batjocorit am fost şi m-am umilit foarte;
răcnit-am, de suspinarea inimii mele.
Doamne, înaintea Ta e toată dorinţa mea,
şi suspinul meu dinaintea Ta nu s-a ascuns.
Inima mea s-a tulburat, părăsitu-m-a tăria mea
şi lumina ochilor mei, nici aceasta, nu este cu mine.
Prietenii mei şi vecinii mei spre mine s-au apropiat şi s-au oprit;
şi cei mai de aproape ai mei, departe au stat.
Şi se sileau, cei ce căutau sufletul meu,
şi, cei ce căutau cele rele mie, grăiau deşertăciuni,
şi vicleşuguri ziua întreagă puneau la cale.
Iar eu, ca un surd, nu auzeam:
şi ca un mut, ce nu-şi deschide gura sa.
Şi m-am făcut ca un om, ce nu aude,
şi în gura sa nu are cuvinte de răspuns.
Că, întru Tine, Doamne, am nădăjduit;
Tu mă vei auzi, Doamne Dumnezeul meu.
Că am zis: Nu cumva să se bucure de mine duşmanii mei;
şi când s-au clătinat picioarele mele, asupra mea cu îngâmfare au grăit.
Că eu la lovituri mă aştept,
şi durerea mea înaintea mea este pururea.
Că fărădelegea mea o voi mărturisi,
şi nemângâiat sunt pentru păcatul meu.
Iar duşmanii mei trăiesc şi s-au întărit mai mult decât mine
şi s-au înmulţit cei ce mă urăsc pe nedrept.
Cei ce-mi răsplătesc rele, în locul celor bune, de rău mă vorbeau,
pentru că eu căutam bunătatea.
Nu mă părăsi, Doamne Dumnezeul meu,
nu Te depărta de mine.
Ia aminte spre ajutorul meu,
Doamne al mântuirii mele.
Şi iarăşi: Nu mă părăsi, Doamne, Dumnezeul meu, nu Te depărta de mine.
Ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mântuirii mele.

Psalmul 62
Dumnezeule, Dumnezeul meu,
pe Tine Te caut dis-de-dimineață.
Însetat-a de Tine sufletul meu, precum şi trupul meu,
în pământ pustiu, şi neumblat, şi fără apă.
De aceea, în locașul Tău cel sfânt m-am arătat Ție,
ca să văd puterea Ta şi gloria Ta.
Că mai bună e mila Ta, decât bucuriile vieţii;
buzele mele Te vor lăuda.
Pentru aceea, bine Te voi cuvânta în viaţa mea,
şi întru numele Tău voi înălţa mâinile mele.
Întocmai ca de măduvă şi de grăsime, sătura-se-va sufletul meu
şi cu buze de bucurie Te va lăuda gura mea.
Adusu-mi-am aminte de Tine în aşternutul meu,
în revărsatul zorilor m-am gândit la Tine.
Că ai fost ajutorul meu;
sub acoperământul aripilor Tale mă voi bucura.
Lipitu-s-a de Tine sufletul meu,
şi dreapta Ta m-a sprijinit.
Iar ei în zadar au căutat sufletul meu,
cufunda-se-vor în cele mai de jos ale pământului;
Da-se-vor în mâinile sabiei,
pradă vor fi şacalilor.
Iar regele se va veseli de Dumnezeu;
lăudat va fi tot cel ce jură întru Dânsul,
că s-a astupat gura celor ce grăiesc nedreptăţi.
Şi iarăşi: În revărsatul zorilor m-am gândit la Tine,
că ai fost ajutorul meu,
şi sub acoperământul aripilor Tale mă voi bucura.
Lipitu-s-a de Tine sufletul meu,
şi dreapta Ta m-a sprijinit.

Psalmul 87

Doamne, Dumnezeul mântuirii mele,
ziua am strigat, şi noaptea, înaintea Ta.
Pătrundă la Tine rugăciunea mea;
pleacă urechea Ta spre ruga mea,
Că de rele s-a umplut sufletul meu,
şi viaţa mea de iad s-a apropiat.
Socotit am fost cu cei ce se coboară în groapă;
făcutu-m-am ca un om neajutorat,
între morţi voi fi liber.
Asemenea unor răniţi ce dorm în mormânt,
de care nu Ți-ai mai adus aminte,
şi care din mâna Ta au fost lepădaţi.
Aşezatu-m-au în groapa cea mai dedesubt,
întru întuneric, şi în umbra morţii.
Asupra mea s-a coborât mânia Ta,
şi toate valurile Tale le-ai revărsat peste mine.
Depărtat-ai de la mine pe cunoscuţii mei;
pusu-m-au lor urâciune.
Închis sunt, şi nu pot ieşi;
ochii mei au slăbit de sărăcie.
Strigat-am către Tine, Doamne, ziua întreagă,
întins-am către Tine mâinile mele.
Oare pentru cei morţi vei face minuni?
Sau doctorii vor scula din morţi, şi Te vor mărturisi pe Tine?
Oare va povesti cineva în mormânt mila Ta,
şi adevărul Tău, în locul de pierzare?
Oare cunoaşte-se-vor întru întuneric minunile Tale,
şi dreptatea Ta, în pământ dat uitării?
Iar eu, către Tine, Doamne, am strigat,
şi dimineaţa rugăciunea mea Te va întâmpina.
Pentru ce, Doamne, lepezi sufletul meu,
întorci faţa Ta de către mine?
Amărât sunt eu şi întru necazuri, din tinereţele mele;
iar, când m-am ridicat, fui umilit şi fără nădejde.
Peste mine au venit urgiile Tale,
înfricoşările Tale m-au tulburat.
Înconjuratu-m-au asemenea apei,
toată ziua m-au împresurat deodată.
Depărtat-ai de la mine prieten şi vecin,
şi pe cunoscuţii mei, pentru ticăloşie.
Şi iarăşi: Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua am strigat, şi noaptea, înaintea Ta.
Pătrundă la Tine rugăciunea mea;
pleacă urechea Ta spre ruga mea.
Psalmul 102

Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul
şi toate cele dinlăuntrul meu, numele cel sfânt al Lui!
Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul,
şi nu uita toate binefacerile Lui.
Pe Cel ce iartă toate fărădelegile tale,
pe Cel ce vindecă toate bolile tale.
Pe Cel ce răscumpără din stricăciune viaţa ta,
pe Cel ce te încununează cu milă şi cu îndurări.
Pe Cel ce umple de bunătăţi pofta ta;
înnoi-se-vor ca ale vulturului tinereţele tale.
Cel ce face milostenie, Domnul,
şi judecată dreaptă, tuturor celor ce li se face strâmbătate.
Cunoscute a făcut căile Sale lui Moise,
fiilor lui Izrael, hotărârile Sale.
Îndurător şi milostiv e Domnul, îndelung răbdător şi mult milostiv;
nu până în sfârşit se va mânia, nici până în veac va ţine mânie.
Nu după fărădelegile noastre a făcut nouă,
nici după păcatele noastre ne-a răsplătit nouă.
Că, după cât e cerul de înalt de la pământ,
a sporit Domnul mila Sa, peste cei ce se tem de Dânsul.
Pe cât e de departe răsăritul de la apus,
a depărtat de la noi fărădelegile noastre.
Precum miluieşte un tată pe fii;
aşa a miluit Domnul pe cei ce se tem de Dânsul,
Că El a cunoscut făptura noastră,
adusu-şi-a aminte, că ţărână suntem.
Omul, ca iarba zilele lui,
ca floarea câmpului, aşa va înflori;
Că vânt trece peste dânsa, şi nu va mai fi,
şi nu se va cunoaşte nici locul ei.
Iar mila Domnului din veac şi până în veac,
spre cei ce se tem de Dânsul,
Şi dreptatea Lui spre fiii fiilor, cei ce păzesc legătura Lui,
şi-şi aduc aminte, ca să împlinească poruncile Lui.
Domnul în cer şi-a gătit scaunul
şi împărăţia Lui toate le stăpâneşte.
Binecuvântaţi pe Domnul toţi îngerii Lui, cei tari în virtute,
care împliniţi cuvântul Lui,
ascultând de glasul poruncilor Lui.
Binecuvântaţi pe Domnul, toate puterile Lui,
slujitorii Lui, care faceţi voia Lui.
Binecuvântaţi pe Domnul toate lucrurile Lui,
în tot locul stăpânirii Lui;
binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul.
Şi iarăși: În tot locul stăpânirii Lui,
binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul.

Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea,
ascultă cererea mea, întru adevărul Tău,
auzi-mă, întru dreptatea Ta.
Şi să nu intri la judecată cu robul Tău,
căci drept, înaintea Ta, nu se va găsi nimeni dintre cei vii.
Că a prigonit duşmanul sufletul meu,
smerit-a până la pământ viaţa mea.
Aşezatu-m-a întru întuneric, ca pe morţii veacului,
și s-a mâhnit întru mine spiritul meu,
întru mine s-a tulburat inima mea.
Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult,
gânditu-m-am la toate lucrurile Tale,
la faptele mâinilor Tale am cugetat.
Întins-am spre Tine mâinile mele,
sufletul meu, spre Tine, ca un pământ fără de apă.
Degrabă auzi-mă, Doamne,
că a slăbit spiritul meu.
Să nu întorci faţa Ta de către mine,
ca să nu mă aseamăn celor ce se coboară în groapă.
Fă-mă să aud dis-de-dimineaţă mila Ta,
că întru Tine am nădăjduit.
Arată-mi mie, Doamne, calea, pe care voi merge,
că la Tine am ridicat sufletul meu.
Scoate-mă de la duşmanii mei, Doamne,
că la Tine am găsit scăpare.
Învaţă-mă, să fac voia Ta,
că Tu eşti Dumnezeul meu.
Spiritul Tău Cel bun mă va povăţui la pământ drept,
pentru numele Tău, Doamne, îmi vei da viaţă.
Întru dreptatea Ta scoate-vei din necaz, sufletul meu,
şi întru mila Ta vei zdrobi pe duşmanii mei.
Şi vei pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu,
căci robul Tău sunt eu.
Şi iarăşi: Auzi-mă, Doamne, întru dreptatea Ta,
şi să nu intri la judecată cu robul Tău. (De 3 ori.)
Apoi: Spiritul Tău cel bun mă va povăţui la pământ drept.

Mărire…. Și acum….
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeului nostru, mărire ție.

Rugăciunile Utreniei

Rugăciunea I
Mulţumim Ție, Doamne Dumnezeul nostru, celui ce ne-ai ridicat din aşternuturile noastre, şi ai dat în gura noastră cuvânt de laudă, ca să ne închinăm, şi să chemăm numele tău cel sfânt; şi să ne rugăm îndurărilor tale, celor ce pururea le ai pentru viaţa noastră. Şi acum trimite ajutorul tău peste cei ce stau înaintea feţei măririi tale celei sfinte, şi aşteaptă de la tine bogată milă; şi le dă lor, ca slujind ţie totdeauna cu frică şi cu dragoste, să laude bunătatea ta cea negrăită. — Că ţie se cuvine toată mărirea, cinstea, şi închinăciunea, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea II
Din zori aleargă sufletul nostru la tine, Dumnezeul nostru, pentru că lumină sunt poruncile tale pe pământ. Înţelepţeşte-ne, să facem întru frica ta dreptate şi sfinţenie; că pe tine te mărim, cel cu adevărat Dumnezeul nostru; pleacă urechea ta, şi ne auzi pe noi; şi pomeneşte, Doamne, pe cei ce împreună cu noi sunt de faţă, şi se roagă, pe toţi pe nume, şi-i mântuieşte cu puterea ta; binecuvântează poporul tău şi sfinţeşte moştenirea ta; pace dăruieşte lumii tale, bisericilor tale, preoţilor, şi tot poporului tău. — Că bine s-a cuvântat, și s-a preamărit preacinstitul, şi de mare-cuviinţă numele tău, al Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea III
Din zori aleargă sufletul nostru la tine, Dumnezeule, pentru că lumină sunt poruncile tale; învaţă-ne pe noi, Dumnezeule, dreptatea ta, poruncile tale, şi îndreptările tale; luminează ochii minţii noastre, ca să nu adormim vreodată în păcate spre moarte; risipeşte toată negura de pe inimile noastre; dăruieşte-ne nouă soarele dreptăţii, şi nevătămată păzeşte viaţa noastră, cu pecetea sfântului tău Spirit; îndreptează paşii noştri în calea păcii; dă-ne, să vedem zorile zilei şi ziua întru bucurie, ca să-ţi înălţăm rugăciunile de dimineaţa. — Că a ta este stăpânirea, şi a ta este împărăţia, şi puterea, şi mărirea, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea IV
Stăpâne Dumnezeule, cel ce eşti sfânt şi necuprins, care ai zis să strălucească lumina întru întuneric, cel ce ne-ai odihnit în somnul de noapte, şi ne-ai ridicat spre lauda şi ruga bunătăţii tale, fiind îmblânzit de singură milostivirea ta: primeşte-ne pe noi, cei ce şi acum ne închinăm ţie, şi după putinţă îţi mulţumim; şi ne dăruieşte toate cererile cele spre mântuire; arată-ne pe noi fii ai luminii, şi ai zilei, şi moştenitori ai bunătăţilor tale cele veşnice. Pomeneşte, Doamne, întru mulţimea îndurărilor tale, şi pe tot poporul tău, ce este de faţă, şi se roagă împreună cu noi, şi pe toţi fraţii noştri, care sunt pe uscat, pe mare, şi în tot locul stăpânirii tale, care aşteaptă iubirea ta de oameni; şi tuturor le dăruieşte mila ta cea mare. — Ca mântuiţi fiind cu sufletul şi cu trupul, pururea stăruind cu îndrăzneală, să preamărim numele tău cel minunat şi binecuvântat, al Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea V
Vistierule al bunătăţilor, izvorule ce pururea izvorăşti, Părinte sfinte, făcătorule de minuni, atotputernice şi atotstăpâni-torule, toţi ne închinăm, şi ne rugăm ţie, chemând milele tale şi îndurările tale, spre ajutorul şi paza smereniei noastre. Pomeneşte, Doamne, pe robii tăi, şi primeşte rugăciunile cele de dimineaţa ale noastre ale tuturor, ca o tămâie înaintea ta, şi nu socoti nici pe unul din noi netrebnic; ci pe toţi ne păzeşte cu îndurările tale. Pomeneşte, Doamne, pe cei ce priveghează şi cântă, spre mărirea ta, şi a unuia născut Fiului tău şi Dumnezeului nostru, şi al sfântului tău Spirit. Fii lor ajutor şi păzitor; primeşte rugăciunile lor întru altarul tău cel mai presus de ceruri şi înţelegător. — Că tu eşti Dumnezeul nostru, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea VI
Mulţumim ţie, Doamne Dumnezeul mântuirilor noastre, că toate le faci spre facerea de bine a vieţii noastre, ca totdeauna la tine să ne uităm, la Mântuitorul şi Făcătorul de bine al sufletelor noastre; că ne-ai odihnit pe noi în măsura nopţii ce a trecut, şi ne-ai ridicat din aşternuturile noastre, şi ne-ai pus la închinarea cinstitului tău nume. Pentru aceasta ne rugăm ţie, Doamne: dă-ne har, şi putere, ca să ne învrednicim a cânta ţie cu înţelegere, şi a te ruga neîncetat cu frică şi cu cutremur, îngrijindu-ne de a noastră mântuire, cu ajutorul Hristosului tău. Pomeneşte, Doamne, şi pe cei ce strigă către tine noaptea; auzi-i pe dânşii, şi-i miluieşte; şi sfărâmă sub picioarele lor pe duşmanii cei nevăzuţi şi potrivnici luptători. — Că tu eşti împăratul păcii, şi Mântuitorul sufletelor noastre, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor.

Rugăciunea VII
Dumnezeule şi Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, cel ce ne-ai ridicat din aşternuturile noastre, şi împreună ne-ai adunat la ceasul rugăciunii: dă-ne har întru deschiderea gurii noastre, şi primeşte ale noastre mulţumiri cele după putinţă; şi ne învaţă îndreptările tale; pentru că a ne ruga, precum se cuvine, nu ştim, de nu ne vei povăţui tu, Doamne, cu Spiritul tău cel sfânt. Pentru aceasta ne rugăm ţie: orice am greşit până în ceasul de acum, cu cuvântul, sau cu lucrul, sau cu gândul, cu voia sau fără de voie, slăbeşte, lasă, iartă. Că de te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va putea suferi? Că la tine este mântuirea. Tu singur eşti sfânt, ajutător puternic, păzitor al vieţii noastre, şi întru tine este cântarea noastră pururea. — Fie stăpânirea împărăţiei tale pururea binecuvântată şi preamărită, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea VIII
Doamne Dumnezeul nostru, cel ce ai alungat de la noi trândă-via somnului, şi cu chemare sfântă împreună ne-ai chemat, ca şi noaptea să înălţăm mâinile noastre, şi să te mărturisim pe tine întru judecăţile dreptăţii tale: primeşte rugăciunile noas-tre, cererile, mărturisirile, slujbele cele de noapte; şi ne dăruieşte, Dumnezeule, credinţă ne ruşinată, nădejde tare, dragoste nefă-ţarnică; binecuvântează intrările şi ieşirile, faptele, lucrurile, cu-vintele, gândurile noastre; şi ne dă nouă, să ajungem la înce-puturile zilei, lăudând, cântând, şi binecuvântând bunătatea milei tale celei negrăite. — Că s-a binecuvântat preasfânt numele tău, şi s-a preamărit împărăţia ta, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea IX
Străluceşte în inimile noastre, iubitorule de oameni Stăpâne, lumina cea nestricăcioasă a cunoştinţei dumnezeirii tale, şi deschide ochii minţii noastre spre înţelegerea evanghelicelor tale propovăduiri: pune întru noi şi frica fericitelor tale porunci, ca toate poftele trupului călcându-le, viaţă sufletească să petrecem, toate cele ce sunt spre bunăplăcerea ta gândind şi făcând. — Că tu eşti sfinţirea şi luminarea noastră, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea X
Doamne, Dumnezeul nostru, cel ce prin pocăinţă, iertare ai dăruit oamenilor, şi pildă a cunoaşterii de păcate, şi a mărturisirii, ne-ai arătat pocăinţa proorocului David spre iertare: însuţi, Stăpâne, pe noi cei căzuţi în multe şi mari greşeli, miluieşte-ne după mare mila ta, şi după mulţimea îndurărilor tale curăţeşte fărădelegile noastre. Că ţie ţi-am greşit, Doamne, celui ce ştii şi cele nearătate şi ascunse ale inimilor oamenilor, şi celui ce singur ai putere, de a ierta păcatele; şi inimă curată zidind întru noi, şi cu spirit stăpânitor întărindu-ne, şi bucuria mântuirii tale arătându-ne-o, nu ne lepăda de la faţa ta: ci binevoieşte, ca un bun şi iubitor de oameni, până la suflarea noastră cea mai de pe urmă, să-ţi aducem jertfă de dreptate, şi prinos, întru sfintele tale altare.— Cu mila, şi cu îndurările, şi cu iubirea de oameni a unuia-născut Fiului tău, cu care împreună bine eşti cuvântat, cu preasfântul, şi bunul, şi de viaţă făcătorul tău Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea XI
Dumnezeule Dumnezeul nostru, cel ce ai aşezat puteri cuvân-tătoare şi înţelegătoare cu vrerea ta, pe tine te rugăm, şi ţie ne cucerim: primeşte preamărirea noastră, cea după putinţă, împreună cu a tuturor făpturilor tale, şi ne răsplăteşte cu darurile cele bogate ale bunătăţii tale; că ţie se pleacă tot genunchiul, al celor cereşti, şi al celor pământeşti, şi al celor dedesubt, şi toată suflarea şi făptura laudă mărirea ta cea neajunsă; pentru că singur eşti Dumnezeu adevărat şi mult milostiv. — Că pe tine te laudă toate puterile cereşti, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea XII
Lăudămu-te, cântăm, bine te cuvântăm, şi mulţumim ţie, Dumnezeul părinţilor noştri, că ne-a trecut umbra nopţii, şi ne-ai arătat iarăşi lumina zilei; ci ne rugăm bunătăţii tale: fii milostiv păcatelor noastre, şi primeşte rugăciunea noastră, întru mare mila ta; că la tine scăpăm, la Dumnezeul cel milostiv şi atotputernic. Străluceşte în inimile noastre soarele cel adevărat al dreptăţii tale; luminează mintea noastră, şi simţurile toate le păzeşte, ca umblând ca ziua cu bunăcuviinţă pe calea poruncilor tale, să ajungem la viaţa cea veşnică — pentru că la tine este izvorul vieţii — şi să ne învrednicim a fi întru desfătarea luminii tale celei neapropiate. — Că tu eşti Dumnezeul nostru, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Ectenia mare
Cu pace Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne îndură-Te, spre noi.
Pentru pacea de sus și pentru mântuirea sufletelor noastre, Domnului să ne rugăm.
Pentru pacea a toată lumea, pentru bunăstarea sfintelor lui Dumnezeu biserici, și pentru unirea tuturor, Domnului să ne rugăm.
Pentru sfânt lăcașul acesta, și pentru cei ce cu credință, cu bună cucernicie, și cu frică de Dumnezeu intră într-însul, Domnului să ne rugăm.
Pentru Sfântul Părinte Papa (N), pentru Preafericitul Părinte Arhiepiscop (N), pentru (Înalt) Preasfințitul (Arhi) Episcopul nostru (N), și pentru cinstita Preoțime, întru Hristos Diaconime, pentru tot Clerul și poporul, Domnului să ne rugăm.
Pentru autoritățile și oștirea țării noastre, Domnului să ne rugăm.
Pentru țara noastră, orașul (sau satul) acesta și pentru toate orașele și satele, și pentru cei ce cu credință locuiesc într-însele, Domnului să ne rugăm.
Pentru bună liniștea aerului, și pentru înmulțirea roadelor pământului, și pentru timpuri de pace, Domnului să ne rugăm.
Pentru cei ce călătoresc, pentru cei bolnavi, pentru cei ce se ostenesc, și pentru cei robiți, și pentru mântuirea lor, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să fim mântuiți de tot necazul, mânia, primejdia și nevoia, Domnului să ne rugăm.
Apără, mântuiește, miluiește, și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.
Pe preasfânta, Curata, Preabinecuvântata, mărita, Doamna noastră de Dumnezeu Născătoarea, și pururea Fecioară Maria, cu toți Sfinții pomenind-o, pe noi înșine, și unul pe altul, și toată viața noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Ție se cuvine toată mărirea, cinstirea, și închinarea, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor.

Poporul: Amin

Se cântă Dumnezeu este Domnul, cu stihurile, glas 4
Dumnezeu este Domnul, şi s-a arătat nouă; bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului.

Stih 1. Mărturisiţi-vă Domnului că este bun, că în veac este mila Lui.

Dumnezeu este Domnul, şi s-a arătat nouă; bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului.

Stih 2. Toate neamurile m-au împresurat, şi întru numele Domnului le-am înfrânt.

Dumnezeu este Domnul, şi s-a arătat nouă; bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului.

Stih 3. Nu voi muri, ci voi fi viu, şi voi spune lucrurile Domnului.

Dumnezeu este Domnul, şi s-a arătat nouă; bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului.

Stih 4. Piatra, pe care nu au socotit-o ziditorii, aceasta a ajuns cap al unghiului: de la Domnul s-a făcut aceasta, şi este minunată în ochii noştri.

Dumnezeu este Domnul, şi s-a arătat nouă; bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului.
Apoi:

Troparul Învierii, glas 4
Prredicarea Învierii cea luminată înţelegându-o de la Înger ucenițele Domnului şi lepădând osândirea cea strămoşească, Apostolilor, lăudându-se, au zis: prădatu-s-a moartea, sculatu-S-a Hristos-Dumnezeu, dăruind lumii mare milă.

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Al Înjumătățirii Praznicului Cincizecimii, glas 8
Înjumătăţindu-se Praznicul, sufletul meu cel însetat adapă-l cu apele dreptei cinstiri de Dumnezeu, Mântuitorule; că tuturor ai zis: Cel însetat, să vină la Mine şi să bea! Izvorule al vieţii, Hristoase Dumnezeule, mărire Ţie!

Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că a Ta este stăpânirea și a Ta este împărăția și puterea și mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Primul rând de Sedelne ale glasului 4
Căutând la intrarea mormântului şi nerăbdând strălucirea îngerului, mironosiţele cu cutremur s-au mirat, zicând: Au doar a fost furat Cel ce a deschis tâlharului Raiul? Au doar S-a sculat Cel ce şi mai-nainte de patimă a vestit învierea? Cu adevărat a înviat Hristos Dumnezeu, dăruind celor din iad viaţă şi înviere.

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Înviat-ai din mormânt ca un nemuritor, Mântuitorule, împreună ai ridicat lumea Ta, cu puterea Ta, Hristoase Dumnezeul nostru; zdrobit-ai cu tărie puterea morţii; arătat-ai, Milostive, tuturor, Învierea. Pentru aceasta, Te şi mărim, Unule, Iubitorule de oameni.

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Taina cea din veac ascunsă şi de îngeri neştiută, prin tine, Născătoare de Dumnezeu, celor de pe pământ s-a arătat: Dumnezeu întrupându-Se în unire neamestecată şi Crucea de bună voie pentru noi primind; prin care înviind pe cel întâi-zidit, a mântuit din moarte sufletele noastre.

Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că bun și iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție mărire înălțăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Al doilea rând de Sedelne ale glasului 4
Din înălţimile cele de sus coborându-se Gabriel, şi venind la piatra unde era Piatra vieţii, în alb fiind îmbrăcat, a grăit celor ce plângeau: încetaţi tânguirea cea cu plângere, voi care aveţi de-a pururea bună milostivire; îndrăzniţi, că Cel pe care-L căutaţi plângând, cu adevărat S-a sculat. Pentru aceasta, spuneţi Apostolilor că a înviat Domnul!

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Cu sfatul Tău cel de voie Crucea ai răbdat, Mântuitorule, şi în mormânt nou, oamenii cei muritori Te-au pus pe Tine, Cel ce cu cuvântul ai aşezat marginile lumii. Pentru aceasta, vrăjmaşul fiind legat, moartea cumplit s-a prădat, şi toţi cei din iad au strigat învierii Tale, celei de viaţă purtătoare: A înviat Hristos, Dătătorul de viaţă, Cel ce rămâne în veci!

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Spăimântatu-s-a Iosif, lucru mai presus de fire văzând şi în minte a avut ploaia cea de pe lână, în zămislirea ta cea fără de sămânţă, Născătoare de Dumnezeu, rugul cel nears în foc, toiagul lui Aaron, cel ce a odrăslit. Şi mărturisind logodnicul şi ocrotitorul tău, preoţilor a grăit: Fecioara naşte, şi după naştere rămâne tot fecioară.

Binecuvântările Învierii, glas 5
Stih: Binecuvântat ești, Doamne, învaţă-mă îndreptările tale.

Adunarea îngerească s-a mirat, văzându-te pe tine între cei morţi socotit fiind, şi puterea morţii stricând, Mântuitorule, şi împreună cu tine pe Adam ridicându-l, şi din iad pe toţi eliberându-i.

Stih: Binecuvântat ești, Doamne, învaţă-mă îndreptările tale.

Pentru ce, din compătimire, miruri cu lacrimi amestecaţi, o, învăţăcele? – grăit-a îngerul, cel ce a strălucit în mormânt, către Purtătoarele de mir; vedeţi voi mormântul, şi cunoaşteţi, că Mântuitorul din mormânt a înviat.

Stih: Binecuvântat ești, Doamne, învaţă-mă îndreptările tale.

Foarte de dimineaţă Purtătoarele de mir au alergat la mormântul Tău, tânguindu-se; ci înaintea lor a stat îngerul, şi a zis: Vremea tânguirii a trecut, nu plângeţi, ci spuneţi Apostolilor învierea.

Stih: Binecuvântat ești, Doamne, învaţă-mă îndreptările tale.

Purtătoarele de mir femei, cu miruri venind la mormântul tău, Mântuitorule, au plâns; iar îngerul către dânsele a grăit zicând: Pentru ce socotiţi cu cei morţi pe cel viu? Că a înviat din mormânt, ca un Dumnezeu.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit.

A Treimii.
Inchinămu-ne Tatălui, şi Fiului acestuia, şi Spiritului celui sfânt: Sfintei Treimi întru o fiinţă, cu Serafimii strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti, Doamne.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei de Dumnezeu.
Pe Dătătorul de viaţă născându-l, Fecioară, de păcat pe Adam l-ai mântuit, şi bucurie Evei, în locul întristării, ai dăruit; şi pe cei căzuţi din viaţă la aceeaşi i-a îndreptat: cel ce s-a întrupat din tine, Dumnezeu şi om.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeului nostru, mărire ție.
Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că S-a binecuvântat numele Tău și s-a preamărit împărăția Ta, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Ipacoiul glasului 4

Mai înainte alergând mironosiţele, au vestit Apostolilor cele despre învierea Ta cea minunată, Hristoase: că ai înviat, ca un Dumnezeu, dăruind lumii mare milă.

Antifoanele glasului 4

Antifonul I
Din tinereţile mele multe patimi se luptă cu mine; ci Însuţi mă sprijineşte şi mă mântuieşte, Mântuitorul meu!

Cei ce urâţi Sionul, ruşinaţi veţi fi de Domnul; că precum iarba de foc, aşa veţi fi uscaţi.

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Prin Sfântul Spirit tot sufletul viază şi cu curăţie se înalţă, se luminează în unimea Treimii, cu sfinţenie de taină.

Antifonul II
Strigat-am Ţie, Doamne, cu căldură, din adâncul sufletului meu; şi să-mi fie spre ascultare dumnezeieştile Tale urechi.

Tot cel ce şi-a pus nădejdea în Domnul, mai presus este decât toţi cei ce îl întristează.

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Prin Sfântul Spirit izvorăsc izvoarele harului, care adapă toată făptura, spre rodire de viaţă.

Antifonul III
Inima mea către Tine, Cuvinte, să se înalţe, şi nimic din dulceţile lumii nu mă va amăgi, spre dorirea celor de jos.

Precum are cineva dragoste spre maica sa, spre Domnul mai cu fierbinte dragoste datori suntem.

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Prin Sfântul Spirit este bogăţia cunoaşterii de Dumnezeu, a gândirii la cele de sus şi a înţelepciunii; că întru Dânsul toate dogmele părinteşti le descoperă Cuvântul.

Preotul: Înțelepciune! Să luăm aminte!

Prochimenul glasului 4
Scoală-Te Doamne, ajută-ne nouă, şi ne mântuiește pe noi, pentru numele Tău. (Ps. 43, 28)

Stih: Dumnezeule, cu urechile noastre am auzit, şi părinţii noştri ne-au spus nouă. (Ps. 43, 1)

Scoală-Te Doamne, ajută-ne nouă, şi ne mântuiește pe noi, pentru numele Tău. . (Ps. 43, 28)

Preotul: Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.

Preotul: Că sfânt eşti Dumnezeul nostru și întru Sfinți Te odihnești și Ție mărire înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Se cântă Toată suflarea… pe glasul 4
Toată suflarea să laude pe Domnul. — Toată suflarea și toată făptura să laude numele Domnului. — Lăudaţi pe Dumnezeu întru Sfinţii lui.
Apoi:
Preotul: Şi pentru ca să ne învrednicim a asculta Sfânta Evanghelie, pe Domnul Dumnezeu să-l rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-te spre noi, (de 3 ori.)
Preotul: Înţelepciune, drepţi să ascultăm Sfânta Evanghelie. Pace tuturor!
Poporul: Şi spiritului tău.
Preotul: Din Sfânta Evanghelie după Sfântul apostol și evanghelist Ioan, citire:
Poporul: Mărire Ţie, Doamne, mărire Ţie.
Preotul: Să luăm aminte.

Evanghelia a VII-a a Învierii. Evanghelia după Ioan (20, 1-10)

În ziua cea dintâi a săptămânii, dis-de-dimineaţă, pe când era încă întuneric, Maria Magdalena a venit la mormânt şi a văzut piatra ridicată de pe mormânt. Atunci a alergat şi a venit la Simon Petru și la celălalt discipol, pe care-l iubea Isus, şi le-a zis: Au luat pe Domnul din mormânt şi nu ştim unde L-au pus. Deci, au ieşit Petru şi celălalt discipol şi veneau la mormânt. Şi cei doi alergau împreună, dar celălalt discipol, alergând înainte, mai repede decât Petru, a sosit cel dintâi la mormânt. Şi, aplecându-se, a văzut giulgiurile puse jos, dar n-a intrat. A sosit după el Simon Petru şi a intrat în mormânt şi a văzut giulgiurilepuse jos, iar mahrama, care fusese pe capul lui Isus, nu era pusă împreună cu giulgiurile, ci deosebi înfăşurată, într-un loc. Atunci a intrat şi celălalt discipol, care sosise întâi la mormânt, şi a văzut şi a crezut. Căci încă nu ştiau Scriptura, că Isus trebuia să învie din morţi. Şi s-au întors discipolii iarăşi la ai lor.

Poporul: Mărire Ţie, Doamne, mărire Ţie.

Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm sfântului Domn, lui Isus unuia celui fără de păcat. Crucii tale ne închinăm, Hristoase, şi sfântă învierea ta o lăudăm şi o preamărim. Că tu eşti Dumnezeul nostru: afară de tine pe altul nu ştim, numele tău numim. Veniţi toţi credincioşii, să ne închinăm sfintei Învierii lui Hristos; că iată a venit, prin Cruce, bucurie în toată lumea. Totdeauna binecuvântând pe Domnul, lăudăm Învierea lui: că răstignire răbdând pentru noi, cu moartea pe moarte a stricat. (de trei ori).

Psalmul 50

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta,
și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea.
Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea
și de păcatul meu curățește-mă.
Că fărădelegea mea eu o cunosc
și păcatul meu înaintea mea este pururea.
Ție unuia am greșit
și ce este rău înaintea Ta am făcut,
Ca să te arăți drept întru cuvintele Tale
și biruitor să ieși când te vor judeca.
Că iată întru fărădelegi am fost conceput
și în păcate m-a născut maica mea.
Că iată adevărul ai iubit;
cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale, le-ai arătat mie.
Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți;
spăla-mă-vei și mai mult decât zăpada mă voi albi.
Auzului meu vei da bucurie și veselie;
bucura-se-vor oasele mele cele umilite.
Întoarce fața Ta de la păcatele mele
și toate fărădelegile mele șterge-le.
Inimă curată zidește intru mine, Dumnezeule
și Spirit drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele.
Nu mă lepăda de la fața Ta
și Spiritul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine.
Dă-mi iarăși bucuria mântuirii Tale
și cu Spirit stăpânitor mă întărește.
Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale
și cei păcătoși la Tine se vor întoarce.
Mântuiește-mă de sângiuri, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele;
bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
Doamne, buzele mele vei deschide
și gura mea va vesti lauda Ta.
Că de ai fi voit jertfă, ți-aș fi adus;
arderile de tot nu le vei binevoi.
Jertfa lui Dumnezeu: spirit umilit;
inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
Bine fă, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului,
și să se zidească zidurile Ierusalimului.
Atunci bineplăcute-Ți vor fi jertfa dreptății,
prinosul și arderile de tot;
atunci vor aduce pe altarul Tău viței.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Pentru rugăciunile Apostolilor tăi, milostive, şterge mulțimea păcatelor noastre.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, milostive, şterge mulţimea păcatelor noastre.

Stih, glas 6
Miluieşte-ne, Dumnezeule, după mare mila ta, şi după mulţimea îndurărilor tale şterge fărădelegile noastre.

Stihiră, glas 6
Înviind Isus din mormânt, precum a zis mai înainte, ne-a dăruit nouă viaţă veşnică şi mare milă.

Preotul: Mântuieşte, Dumnezeule, poporul tău şi binecuvântează moştenirea ta; cercetează lumea ta cu milă şi cu îndurări; înalţă puterea creştinilor dreptcredincioşi; şi trimite peste noi milele tale cele bogate: pentru rugăciunile Preacuratei Doamnei noastre, Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci; cu mijlocirile cinstitelor cereşti Puteri ale celor fără de trupuri, ale cinstitului mărit profet Înaintemergător şi Botezător Ioan; ale sfinţilor măriţi şi întru tot lăudaţi Apostoli; ale celor dintru sfinţi Părinţii noştri şi ai lumii mari Dascăli şi Ierarhi Vasile cel Mare, Grigore Teologul, şi Ioan Gură-de-aur; şi ale celui dintru sfinţi părintelui nostru Nicolae Arhiepiscopul de la Mira Liciei, făcătorul de minuni, ale celui dintru sfinţi părintelui nostru Nichita al Remesianei, apostolul românilor; ale sfinţilor măriţi şi bine învingători Martiri ale preacuvioşilor şi de Dumnezeu purtători Părinţilor noştri; ale sfinţilor şi drepţilor dumnezeieşti părinţi Ioachim și Ana și ale tuturor Sfinţilor, rugămu-te, mult milostive Doamne, auzi-ne pe noi păcătoşii, care ne rugăm ţie, şi te îndură spre noi.

Poporul: Doamne, îndură-te spre noi — (de 12 ori.)

Preotul, cu glas înalt:
Cu mila, şi cu îndurările, şi cu iubirea de oameni a unuia născut Fiului tău, cu care împreună bine eşti cuvântat, cu preasfântul, şi bunul, şi de viaţă făcătorul tău Spirit, acum şi pururea, şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

CANONUL

Canonul Învierii
Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Canonul al II-lea al Înjumătățirii Praznicului Cincizecimii
Canonul Samarinencei
Catavasiile Învierii, glas 1

Canonul Învierii

Cântarea I, glas 1
Irmos
Ziua Învierii, popoare, să ne luminăm! Paştile Domnului, Paştile! Că din moarte la viaţă şi de pe pământ la cer, Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi, cei ce cântăm cântare de biruinţă.

Stih: Hristos a înviat din morți…
Să ne curăţim simţirile, şi să vedem pe Hristos strălucind, cu neapropiata lumină a Învierii. Şi cântându-I cântare de biruinţă, luminat să-L auzim zicând: Bucuraţi-vă!

Stih: Hristos a înviat din morți…
Cerurile după cuviinţă să se veselească şi pământul să se bucure. Şi să prăznuiască toată lumea cea văzută şi cea nevăzută; că a înviat Hristos, Bucuria cea veşnică.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Hotarul morţii l-ai stricat, născând pe Hristos, Viaţa cea veşnică, Cel ce a răsărit astăzi din mormânt şi lumea a luminat, Fecioară cu totul fără prihană.

Văzând pe Fiul tău şi Dumnezeu înviat, bucură-te împreună cu Apostolii, curată, de Dumnezeu cu har dăruită. Bucură-te, ceea ce eşti pricina Bucuriei tuturor, Maica lui Dumnezeu, cu totul fară prihană.

Canonul al II-lea Înjumătățirii Praznicului Cincizecimii
Bateţi din palme, neamurilor, plângeţi, iudeilor, că Hristos, Dătătorul de viaţă, a rupt legăturile iadului, pe morţi i-a înviat şi bolile a vindecat cu cuvântul. Acesta este Dumnezeul nostru, Cel ce dă viaţă celor ce cred în numele Lui.

Minune ai arătat, schimbând apa în vin, Stăpâne, Cel ce în Egipt ai prefăcut râurile în sânge; şi pe morţi i-ai înviat, săvârşind această a doua minune. Mărire, Mântuitorule, voii Tale celei negrăite; mărire smereniei Tale, prin care ne-ai înnoit pe noi.

Izvor pururea curgător de viaţă adevărată fiind, Doamne, Tu eşti învierea noastră; voind Te-ai ostenit, Mântuitorul meu, şi de bună voie ai însetat, legilor firii supunându-Te; şi la Sihar venind cu trupul, ai cerut samarinencei apă să bei.

Tu singură, Născătoare de Dumnezeu, ai cuprins în pântece pe Făcătorul tău, şi L-ai născut cu trup în chip de negrăit şi fecioară ai rămas, nicicum stricându-se fecioria. Pe Acesta, roagă-L neîncetat, curată, ca pe Fiul tău şi Dumnezeu, pentru turma ta, pururea.

Canonul Samarinencei
Cel îngropat S-a sculat şi împreună a ridicat cu Sine neamul omenesc. Să se bucure astăzi toată făptura şi norii cei spirituali să reverse dreptate, în chip văzut.

Doamne, Cel ce acoperi cu ape culmile cele mai înalte, fiind Apa Vieţii, ai dat sfintele Tale ape samarinencei, care cerea, şi care a cunoscut milostivirea Ta.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

O, Treime, mântuieşte pe cei ce Te preamăresc pe Tine cu credinţă curată, Părinte şi Fiule şi Spirite, ca un Făcător a toate, şi ne dăruieşte nouă ispăşire de păcate ca Cel ce eşti preabun.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Bucură-te, scaun de foc! Bucură-te, sfeşnic cu totul de aur! Bucură-te, nor al luminii! Bucură-te, palat al Cuvântului şi masă spirituală, ceea ce ai purtat cu vrednicie pe Hristos, Pâinea vieţii.

Cântarea 1 a Catavasiilor Învierii, glas 1
Ziua învierii, să ne luminăm, popoare! Paştile Domnului, Paştile! Că din moarte la viaţă şi de pe pământ la cer, Hristos Dumnezeu ne a trecut pe noi, cei ce cântăm cântare de biruinţă.

Canonul Învierii

Cântarea III, glas 1
Irmos
Veniţi să bem băutură nouă, nu din piatră seacă făcută cu minuni, ci din izvorul nestricăciunii, cel izvorât din mormântul lui Hristos, întru care ne întărim.

Stih: Hristos a înviat din morți….
Acum toate s-au umplut de lumină; şi cerul şi pământul şi cele dedesubt. Deci, să prăznuiască toată făptura Învierea lui Hristos, întru Care s-a întărit.

Stih: Hristos a înviat din morți…
Ieri m-am îngropat împreună cu Tine, Hristoase, astăzi mă ridic împreună cu tine, Cel ce ai înviat. Răstignitu-m-am ieri împreună cu Tine; Însuţi împreună mă preamăreşte, Mântuitorule, întru Împărăţia Ta.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu
La viaţa cea nestricăcioasă mă întorc astăzi, curată, prin bunătatea Celui ce S-a născut din tine, şi tuturor marginilor lumină a strălucit.

Pe Dumnezeu, pe Care L-ai născut cu trup, văzându-L înviat din morţi, precum a zis, dănţuieşte, curată; şi pe Acesta, ca pe un Dumnezeu preamărește-L, Preacinstită.

Canonul al II-lea al Înjumătățirii Praznicului Cincizecimii
Nu judecaţi cu judecată făţarnică, iudeilor, zis-a Stăpânul învăţând, precum este scris, când a venit în templu la înjumătăţirea Praznicului celui legiuit.

Nu judecaţi cu judecată făţarnică, iudeilor! Că a venit Hristos, despre Care au spus profeții că va veni din Sion, şi lumea la Sine va chema.

De nu credeţi cuvintelor, credeţi măcar faptelor Stăpânului, iudeilor; pentru ce vă amăgiţi, lepădându-vă de Cel sfânt, despre Care a scris în Lege Moise?

Unul din Treime fiind, ai fost văzut făcându-Te trup, neschimbându-Ţi fiinţa, Doamne, şi nici arzând pântecele cel nestricat al celei ce Te-a născut, deşi eşti în totul Dumnezeu şi foc.

Canonul Samarinencei
De bună voie Te-ai înălţat pe lemn, Cuvinte, şi pietrele văzându-Te s-au despicat; toată făptura s-a cutremurat şi morţii s-au sculat din morminte, ca dintr-un somn.

Cel ce eşti Viaţă şi Izvor al nemuririi, ai şezut lângă fântână, îndurate, şi ai săturat cu prea înţeleptele Tale ape pe samarineanca, cea care a cerut de la Tine şi care Te lăuda.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Un Dumnezeu peste toate este lăudat în Treime: Tatăl şi Fiul şi dumnezeiescul Spirit, pe Care îl măresc cu frică cetele cereşti, luminat grăind: Sfânt, sfânt, sfânt eşti în toţi vecii!

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Zămislind în chip neînţeles pe Dumnezeul tuturor, în pântecele tău, Fecioară-maică, L-ai născut mai presus de cuget şi de cuvânt, rămânând fecioară, ca şi mai-nainte de naştere, dumnezeiască-Mireasă.

Cântarea a 3-a a Catavasiilor Învierii, glas 1
Veniţi să bem băutură nouă, nu din piatră stearpă făcută cu minuni, ci din izvorul nestricăciunii, cel izvorât din mormântul lui Hristos, întru care ne întărim.

Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Tu ești Dumnezeul nostru și Ție mărire înălțăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Caondacul Înjumătățirii Praznicului Cincizecimii, glas 4
Înjumătăţindu-se Praznicul Legii, Făcătorule a toate şi Stăpâne, ziceai către cei care erau de faţă, Hristoase Dumnezeule: Veniţi şi scoateţi apa nemuririi! Pentru aceasta la Tine cădem şi cu credinţă grăim: Dăruieşte nouă îndurările Tale, că Tu eşti Izvorul vieţii noastre.

Icosul
Sufletul meu cel înţelenit în fărădelegile greşelilor, adapă-l cu şuvoaiele sângiurilor Tale, şi arată-l roditor de fapte bune. Că Tu ai zis tuturor să vină la Tine, Cuvinte al lui Dumnezeu Preasfinte, şi să scoată apa cea vie, a nestricăciunii, care spală păcatele celor ce laudă mărita şi dumnezeiasca Ta înviere, dând, Bunule, celor ce Te cunosc pe Tine Dumnezeu, puterea Spiritului, Care cu adevărat S-a coborât de sus peste ucenicii Tăi; că Tu eşti Izvorul vieţii noastre.

Sedealna Samarinencei, glas 4
Să se bucure cerul! Să dănţuiască cele de pe pământ! Că Hristos, arătându-Se din Fecioară ca un om, a mântuit din stricăciune toată firea omenească prin însăşi moartea Sa; iar cu minunile strălucind, cerând apă femeii samarinence, i-a dat izvorul vindecărilor, ca Cel ce singur este fară de moarte.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit

Şi acum şi pururea şi-n vecii vecilor. Amin.

Sedealna Înjumătățirii Praznicului Cincizecimii, glas 4
Dătătorule de înţelepciune şi Stăpâne, când a sosit praznicul cel legiuit, stând în templu, învăţai zicând către toţi aşa: Veniţi cei însetaţi, beţi din apa ce vă dau Eu acum; prin care vă veţi îndulci toţi oamenii, de viaţă şi de desfătare dumnezeiască.

Canonul Învierii

Cântarea IV, glas 1
Irmos
La dumnezeiasca strajă, de Dumnezeu grăitorul Avacum să stea împreună cu noi, şi să arate pe îngerul cel purtător de lumină, grăind cu mare glas: Astăzi este mântuirea lumii, că a înviat Hristos, ca un atotputernic.

Stih: Hristos a înviat din morți…
Parte bărbătească a fost Hristos, ca Unul ce a deschis pântecele fecioresc, iar ca o hrană, Mieluşel S-a chemat; şi fără prihană a fost Paştile noastre, ca Cel ce n-a gustat întinăciune; iar ca un Dumnezeu adevărat, desăvârşit S-a numit.

Stih: Hristos a înviat din morți…
Ca un Mieluşel de un an, Cununa cea binecuvântată de noi, Hristos, de voie pentru toţi S-a jertfit, Paştile cele curăţitoare; şi iarăşi din mormânt a strălucit nouă, frumos, Soarele dreptăţii.

Stih: Hristos a înviat din morți…
Dumnezeiescul părinte David înaintea chivotului umbrei a săltat, jucând; iar noi, poporul cel sfânt al lui Dumnezeu, plinirea închipuirilor văzând, să ne veselim dumnezeieşte, că a înviat Hristos, ca un atotputernic.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Cel ce a zidit pe Adam, pe strămoşul tău, curată, S-a zămislit din tine; şi cu moartea Sa a surpat, astăzi, pe moartea, care ne-a venit prin acela, şi pe toţi a luminat cu dumnezeieştile raze ale Învierii.

Pe Hristos, pe Care L-ai născut, văzându-L frumos strălucind din morţi astăzi, curată, ceea ce eşti bună şi fără prihană şi frumoasă între femei, spre mântuirea tuturor, preamărește-L împreună cu Apostolii, bucurându-te.

Canonul al II-lea al Înjumătățirii Praznicului Cincizecimii
Dacă trebuia să vină Mesia, iar Hristos este Mesia, pentru ce nu credeţi într-însul, călcătorilor de lege? Iată, a venit, şi mărturisesc aceasta cele ce însuşi face: apa în vin a prefăcut-o şi pe slăbănog cu cuvântul l-a întărit.

Neînţelegând Scripturile, vă amăgiţi cu toţii, fariseilor fară de lege; că Hristos cu adevărat a venit, şi pe toţi a luminat, şi a făcut între voi multe semne şi minuni; ci în zadar vă lepădaţi de Viaţa cea adevărată.

Un lucru am arătat vouă şi, iată, toţi vă miraţi, grăia Hristos către iudei, zicând: Voi tăiaţi împrejur şi sâmbăta pe om; pentru ce dar Mă mai clevetiţi pe Mine, Cel ce am ridicat cu cuvântul pe slăbănog?

Ceea ce ai încăput în pântecele tău pe Dumnezeu Cel necuprins, dumnezeiască Mireasă-Fecioară Maică, curată, nu înceta rugându-te pentru noi, ca să ne izbăvim prin tine din strâmtorări, că la tine pururea scăpăm.

Canonul Samarinencei
Cerurile să se veselească şi să prăznuiască toată făptura! Că S-a sculat Domnul şi S-a arătat tuturor înţelepţilor Săi Apostoli.

Samarinencei, care a cerut de la Tine apă, i-ai dat, Doamne, cunoştinţa puterii Tale. Pentru aceasta, în veci nu va mai înseta, lăudându-Te pe Tine.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

O, Treime mai presus de fiinţă! Părinte, Cuvinte şi Spiritule dumnezeiesc, deopotrivă puternic, împreună fără de început, mântuieşte-ne pe toţi cei ce cu credinţă Te lăudăm.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rug nears te-a văzut pe tine de demult, dătătorul de lege; iar Daniel munte sfânt te-a înţeles, Stăpână, ceea ce eşti una Maică şi Fecioară!

Cântarea a 4-a a Catavasiilor Învierii, glas 1
La dumnezeiasca strajă, de Dumnezeu grăitorul Avacum să stea împreună cu noi şi să arate pe îngerul cel purtător de lumină, grăind cu mare glas: Astăzi este mântuirea lumii, că a înviat Hristos, ca Cel atotputernic.

Canonul Învierii

Cântarea V, glas 1
Irmos
Să alergăm dis-de-dimineaţă, şi în loc de mir, cântare să aducem Stăpânului; şi să vedem pe Hristos, Soarele dreptăţii, tuturor viaţă răsărind.

Stih: Hristos a înviat din morți…
Milostivirea Ta cea nemăsurată văzând-o cei ţinuţi în legăturile iadului, spre lumină se grăbeau, Hristoase, cu picioare vesele, lăudând Paştile cele veşnice.

Stih: Hristos a înviat din morți…
Să ne apropiem, purtătorilor de lumină, de Hristos, Cel ce a ieşit din mormânt ca un Mire; şi să prăznuim, împreună cu cetele cele iubitoare de praznice, Paştile lui Dumnezeu cele mântuitoare.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Luminează-te cu razele cele dumnezeieşti şi de viaţă purtătoare, ale Învierii Fiului tău, Maică a lui Dumnezeu, Preacurată, şi se umple de bucurie adunarea celor binecredincioşi.

N-ai deschis porţile Fecioarei când Te-ai întrupat, şi nici peceţile mormântului nu le-ai stricat, Împărate al făpturii: Pentru aceasta văzându-Te pe Tine înviat, s-a bucurat.

Canonul al II-lea al Înjumătățirii Praznicului Cincizecimii
Cu minuni ai împodobit pe Apostolii Tăi, Mântuitorul nostru; cu semne ai mărit pe ucenici, în toată lumea mărindu-i şi dându-le lor împărăţia Ta.

Toate marginile pământului le-au luminat Ucenicii cu minuni şi cu învăţături, în felurite chipuri propovăduind cuvântul împărăţiei Tale, Hristoase Mântuitorule.

Laudă înălţăm împărăţiei Tale şi cântare aducem Ţie, Celui ce pentru noi Te-ai arătat pe pământ şi lumea ai luminat, iar pe Adam l-ai chemat din nou.

Făcutu-s-a pântecele tău, masă sfântă, Născătoare de Dumnezeu, având pe ea Pâinea cea cerească, din care tot cel ce mănâncă nu moare, precum a zis Hrănitorul tuturor.

Canonul Samarinencei
La sfântul Tău mormânt ajungând, de dimineaţă, mironosiţele au văzut un tânăr strălucind şi s-au spăimântat, fiind înştiinţate despre Învierea Ta, Hristoase.

Izvor de viaţă fiind, Doamne, ai dăruit odinioară apa iertării şi a cunoştinţei, femeii samarinence, care o ceruse de la Tine; pentru aceea lăudăm îndurările Tale cele negrăite.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Pe Unimea cea în trei feţe, Treimea cea de o fiinţă, pe Tatăl, pe Cuvântul şi pe Spiritul Sfânt, cinstim; pe unul Dumnezeu nedespărţit cu firea, pe Făcătorul şi Domnul şi Stăpânul a toate.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Pe tine, curată, te numim: poartă neumblată, ţarină nearată, chivot care ai purtat mana, amforă şi sfeşnic şi cădelniţă a cărbunelui celui fără de materie.

Cântarea a 5-a a Catavasiilor Învierii, glas 1
Să alergăm dis-de-dimineață şi, în loc de mir, cântare să aducem Stăpânului; şi să vedem pe Hristos, Soarele dreptăţii, tuturor viaţă răsărind.

Canonul Învierii

Cântarea VI, glas 1
Irmos
Coborâtu-Te-ai în cele mai de jos ale pământului, şi ai sfărâmat încuietorile cele veşnice, care ţineau pe cei legaţi, Hristoase; iar a treia zi, ca şi Iona din chit, ai înviat din mormânt.

Stih: Hristos a înviat din morți…
Păzind peceţile întregi, Hristoase, ai înviat din mormânt, Cel ce n-ai stricat cheile Fecioarei prin naşterea Ta, şi ne-ai deschis nouă uşile Raiului.

Stih: Hristos a înviat din morți…
Mântuitorul meu, Jertfa cea vie şi nejertfită, ca un Dumnezeu, pe Tine Însuţi de voie aducându-Te Tatălui, ai sculat pe Adam împreună cu tot neamul, înviind din mormânt.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Firea cea mult stăpânită de moarte şi de stricăciune, a fost adusă la viaţa cea nestricăcioasă şi veşnică, prin Cel ce S-a întrupat din preacurat pântecele tău, Născătoare de Dumnezeu, Fecioară.

Coborâtu-S-a întru cele mai de jos ale pământului, Cel ce S-a coborât în pântecele tău, curată, şi S-a întrupat mai presus de minte, şi a ridicat împreună cu Sine pe Adam, înviind din mormânt.

Canonul al II-lea al Înjumătățirii Praznicului Cincizecimii
Când s-a înjumătăţit Praznicul, Isuse, Cel ce porţi grija tuturor marginilor lumii, suitu-Te-ai în templu şi ai învăţat pe mulţimi cuvântul adevărului, precum spune Ioan.

Deschis-ai buzele Tale, Stăpâne, propovăduit-ai lumii că eşti de aceeaşi fire cu Tatăl cel fără de început şi cu Preasfântul Spirit, păstrând-o cu Amândoi şi după întrupare.

Lucrul Tatălui ai săvârşit, cu faptele ai adeverit cuvintele Tale, vindecări şi semne săvârşind, Mântuitorule, pe slăbănog îndreptându-l, pe leproşi curăţind şi pe cei morţi înviindu-i.

Fecioară după naştere te lăudăm pe tine, Fecioară şi Maică te mărim pe tine, una curată, dumnezeiască Mireasă-Fecioară; că din tine S-a întrupat cu adevărat Dumnezeu, înnoindu-ne pe noi.

Canonul Samarinencei
Pe cruce Te-au pironit ucigaşii, Isuse, şi cu suliţa Te-au împuns, Hristoase, iar Iosif cel cu bun chip în mormânt nou Te-a îngropat; din care, cu mărire înviind, ai înviat împreună cu Tine toată făptura, care laudă puterea Ta, Mântuitorule.

Doamne, Cel ce eşti râu îndestulat al vieţii şi adâncul milei, Bunule, călătorind, ai şezut lângă fântâna jurământului şi către samarineancă ai grăit: Dă-Mi apă să beau, ca să primeşti apele iertării.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Laud cu credinţă, împreună cu Puterile cele fără de trupuri pe Tatăl cel fără de început, şi pe Fiul cel împreună pe un scaun şezător, şi pe Spiritul cel de o fiinţă: o Fiinţă şi o Fire, o mărire şi o împărăţie, pe Dumnezeu, Făcătorul tuturor şi Cuprinzătorul a toate.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Pe tine, Fecioară, ceea ce singură ai născut şi ţi-ai păzit pântecele nestricat, te lăudăm, curată, ca pe ceea ce eşti scaunul Domnului, şi poartă şi munte şi sfeşnic fară de materie, cămara lui Dumnezeu cu totul luminată şi sălaş al măririi cu strălucire, chivot şi amforă şi masă.

Cântarea a 6-a a Catavasiilor Învierii, glas 1
Coborâtu Te ai în cele mai de jos ale pământului şi ai sfărâmat încuietorile cele veşnice, care ţineau pe cei legaţi, Hristoase; iar a treia zi, precum Iona din chit, ai înviat din mormânt.

Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Tu eşti împăratul păcii şi Mântuitorul sufletelor noastre şi Ţie mărire înălţăm: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Condacul Praznicului, glas 8
Cu credinţă venind la fântână samarineanca, Te-a văzut pe Tine, apa înţelepciunii, din care bând din destul, cea în veci vrednică de laudă a moştenit împărăţia cea de sus!

Icos
Să ascultăm pe Ioan, cel ce ne învaţă pe noi despre cinstitele taine, care s-au făcut în Samaria: cum a vorbit Domnul cu femeia, cerându-i apă, Cel ce a adunat apele în adunările lor; Cel ce este împreună-şezător pe scaun cu Tatăl şi cu Spiritul. Că a venit să caute chipul Său, ca Cel ce este pururea lăudat!

Sinaxar
În această zi, Duminica a V-a a Paștilor, prăznuim sărbătoarea Samarinencei, în care Domnul nostru Isus Hristos s-a revelat pe Sine ca Mesia. Tradiția spune că Samarineanca se numea Fotini și mai târziu a murit ca martiră împreună cu cei șapte copii ai săi.
Pentru rugăciunile ei, Hristoae Dumnezeul nostru, îndură-Te și ne mântuiește pe noi.

Canonul Învierii

Cântarea VII, glas 1
Irmos
Cel ce a mântuit pe tineri din cuptor, făcându-Se om, pătimeşte ca un muritor; şi prin Pătimire, pe cel muritor îl îmbracă în podoaba nestricăciunii, Cel Unul binecuvântat, Dumnezeul părinţilor, şi preamărit.

Stih: Hristos a înviat din morți…
Femeile cele de Dumnezeu înţelepţite, cu miruri în urma Ta au alergat şi, bucurându-se, s-au închinat Ţie, Dumnezeului celui viu, pe Care, ca pe un mort, cu lacrimi Te căutau; şi Paştile cele de taină, Ucenicilor Tăi Hristoase, le-au binevestit.

Stih: Hristos a înviat din morți…
Prăznuim omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi, veşnice; şi săltând, lăudăm pe Pricinuitorul, Cel Unul binecuvântat, Dumnezeul Părinţilor, şi preamărit.

Stih: Hristos a înviat din morți…
Cât este de sfântă, cu adevărat, şi în tot prăznuită această noapte de mântuire şi strălucită, fiind mai înainte vestitoare a zilei celei purtătoare de lumină, a Învierii, întru care Lumina cea fără de ani, din mormânt cu trupul, tuturor a strălucit.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Fiul Tău omorând astăzi moartea, ceea ce eşti cu totul fără prihană, tuturor morţilor viaţa cea veşnică a dăruit; Cel Unul binecuvântat, Dumnezeul Părinţilor, şi preamărit.

Cel ce împărăţeşte peste toată făptura, făcându-Se om, S-a sălăşluit în pântecele tău, ceea ce eşti de Dumnezeu cu daruri dăruită; şi cruce şi moarte răbdând, a înviat cu dumnezeiască cuviinţă, împreună ridicându-ne şi pe noi, ca un Atotputernic.

Canonul al II-lea al Înjumătățirii Praznicului Cincizecimii
Trupeşte ai ostenit, Cel ce eşti odihna tuturor; de bună voie ai însetat, Izvorule al minunilor; apă ai cerut, Isuse, apa cea vie făgăduind.

Cu femeia samarineancă ai vorbit, Doamne, vădind nebunia fariseilor celor fără de lege; că aceea a crezut că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, iar ei s-au lepădat de Tine.

Apa vie, cea săltătoare, apa nemuririi ai făgăduit să dai, Izvorule cel pururea viu, celor ce primesc cu credinţă Spiritul Tău, Mântuitorule, Care din Tatăl purcede.

În pântecele tău ai încăput pe Cuvântul cel neîncăput; la sânul tău ai alăptat pe Hrănitorul lumii; în braţe ai purtat pe Făcătorul a toate, Născătoare de Dumnezeu, curată.

Canonul Samarinencei
Cu cei fără de lege, de bună voie fost-ai socotit, Hristoase, îndurate, în vremea dumnezeieştilor Patimi; şi acestea văzându-le, pământul s-a cutremurat şi pietrele, la un semn atotputernic, s-au despicat, şi cei morţi din veac s-au sculat, Cel ce eşti necuprins cu mintea.

Apă a vieţii eşti, a grăit samarineanca lui Hristos; deci, adapă-mă, Cuvinte, cu dumnezeiescul Tău har, pe mine, cea totdeauna însetată, ca să nu mai fiu stăpânită de uscăciunea necunoştinţei, Isuse Doamne, ci să vestesc măririle Tale.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Lăudăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe dumnezeiescul Spirit, Treimea cea nedespărţită după fire şi despărţită după feţe; o Fiinţă de aceeaşi fire, fără de început, făcătoare a toate şi Dumnezeu, pe Care îl laudă toate cetele cereşti.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

După naşterea cea înfricoşătoare ai rămas fecioară, Curată, Sfântă Născătoare de Dumnezeu. Pentru aceasta, toate cetele îngereşti şi toate neamurile omeneşti, cu glasuri fară de tăcere te laudă pe tine, încăpere curată a Celui neîncăput.

Cântarea a 7-a a Catavasiilor Învierii, glas 1
Cel ce a mântuit pe tineri din cuptor, făcându Se om, pătimeşte ca un muritor; şi prin Pătimire pe cel muritor îl îmbracă în podoaba nestricăciunii, Cel unul binecuvântat, Dumnezeul părinţilor noştri şi preamărit.

Canonul Învierii

Cântarea VIII, glas 1
Irmos
Această aleasă şi sfântă zi, cea dintâi a săptămânii, împărăteasă şi doamnă, praznic al praznicelor este şi sărbătoare a sărbătorilor, întru care binecuvântăm pe Hristos în veci.

Stih: Hristos a înviat din morți…
Veniţi, din rodul Cel nou al viţei, al dumnezeieştii veselii, în ziua cea vestită a Învierii, Împărăţiei lui Hristos să ne împărtăşim, lăudându-L pe Dânsul, ca pe un Dumnezeu, în veci.

Stih: Hristos a înviat din morți…
Ridică împrejur ochii tăi, Sioane, şi vezi; că iată, au venit la tine fiii tăi, ca nişte făclii de Dumnezeu luminate, de la apus şi de la miazănoapte, şi de la mare şi de la răsărit, întru tine binecuvântând pe Hristos în veci.

Stih: Hristos a înviat din morți…
Părinte Atotţiitorule şi Cuvinte şi Spirite, Fire ceea ce eşti una în trei ipostasuri, mai presus de fiinţă şi de Dumnezeire, întru Tine ne-am botezat şi pe Tine Te binecuvântăm întru toţi vecii.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Venit-a prin tine în lume Domnul, Fecioară de Dumnezeu Născătoare; şi zdrobind pântecele iadului, ne-a dăruit nouă, celor muritori, Învierea. Pentru aceasta Îl binecuvântăm întru toţi vecii.

Surpând toată puterea morţii, Fiul tău, Fecioară, întru a Sa Învierea, ca un Dumnezeu tare, ne-a înălţat şi pe noi împreună cu El şi ne-a îndumnezeit. Pentru aceasta Îl lăudăm în veci.

Canonul al II-lea al Înjumătățirii Praznicului Cincizecimii
Veniţi, popoarelor, de vedeţi pe Cel ce şade pe scaunul măririi, hulit de gloatele celor fară de lege; şi văzându-L, lăudaţi pe Mesia, Cel mai înainte vestit de proroci.

Tu eşti cu adevărat Hristos, Cel ce ai venit în lumea aceasta, de la Care este mântuirea şi iertarea păcatului strămoşesc; Tu eşti, cu adevărat, viaţa celor ce cred în Tine.

La Înjumătăţirea Praznicului, precum este scris, a venit înţelepciunea lui Dumnezeu în templu şi a învăţat că El era cu adevărat Mesia-Hristos, prin Care este mântuirea.

Spune cum ai născut pe Cel ce mai înainte a strălucit din Tatăl, fără de ani, Care este lăudat împreună cu Spiritul Sfânt, dacă nu precum Isus ştie Cel ce a binevoit a Se naşte din tine, Născătoare de Dumnezeu?

Canonul Samarinencei
Moarte ai răbdat de bună voie, Cel ce eşti singur fără de moarte; iadul ai robit, porţile cele de aramă le-ai sfărâmat, Împărate ceresc, şi ai scos pe cei ce erau legaţi acolo din veac, care laudă neîncetat puterea bunătăţii Tale.

Şezut-ai lângă fântână, Mântuitorule, în ceasul al şaselea şi ai dat samarinencei apa cea vie şi izvoare de cunoştinţă, pentru multa milostivire; cu care toţi împreună, strigăm, cântând: Binecuvântaţi neîncetat lucrurile Domnului pe Domnul!

Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul și pe Spiritul Sfânt Dumnezeu,

Pe Tatăl cel mai înainte de început, pe Fiul cel împreună fără de început şi pe Spiritul Sfânt lăudăm, pe cei trei un Dumnezeu, neamestecat, nedespărţit, Făcător al tuturor, împărăţie de aceeaşi putere, de sine stăpânitoare, şi grăim: Binecuvântaţi neîncetat lucrurile Domnului pe Domnul.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Cu cărbune se curăţeşte Isaia, prevestind Cărbubele cel nematerialnic, Care S-a întrupat din tine, Fecioară, mai presus de cuget; Care arde toate păcatele cele trupeşti ale oamenilor, şi îndumnezeieşte, din milostivire, firea noastră, ceea ce eşti cu totul fară prihană.

Cântarea a 8-a a Catavasiilor Învierii, glas 1
Stih: Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului cântându-I şi preaînălţăndu-L întru toţi vecii.

Această aleasă şi sfântă zi, cea dintâi a săptămânii, împărăteasă şi doamnă, praznic al praznicelor este şi sărbătoare a sărbătorilor, în care binecuvântăm pe Hristos în veci.

Preotul: Pe Născătoarea de Dumnezeu şi Maica luminii în cântări cinstind-o, să o mărim!

Canonul Învierii

Cântarea IX, glas 1
Irmos
Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime, că mărirea Domnului peste tine a strălucit. Saltă acum şi te bucură, Sioane! Iar tu, Curată Născătoare de Dumnezeu, veseleşte-te întru învierea Fiului tău.

Stih: Hristos a înviat din morți…
O, dumnezeiescul, o, iubitul, o, prea dulcele Tău glas! Căci cu noi ai făgăduit să fii cu adevărat, până la sfârşitul veacului, Hristoase; pe Care întărire de nădejde avându-Te credincioşii, ne bucurăm.

Stih: Hristos a înviat din morți…
O, Paştile cele mari şi Preasfinţite, Hristoase! O, înţelepciunea şi Cuvântul şi Puterea lui Dumnezeu! Dă-ne nouă să ne împărtăşim cu Tine, mai adevărat, în ziua cea neînserată a împărăţiei Tale.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu
Cu un glas te fericim, Fecioară, credincioşii: Bucură-te, uşa Domnului! Bucură-te, cetate însufleţită! Bucură-te, cea prin care ne-a strălucit nouă, astăzi lumina Învierii din morţi, a Celui ce S-a născut din tine.

Veseleşte-te şi te bucură dumnezeiască uşă a Luminii! Că Isus, Cel ce a apus în mormânt, a răsărit, strălucind mai luminos decât soarele, şi a luminat pe toţi credincioşii, stăpână, de Dumnezeu cu har dăruită.

Canonul al II-lea al Înjumătățirii Praznicului Cincizecimii
Înjumătăţindu-se Praznicul iudeilor, Te-ai suit, Mântuitorul meu, în templu şi învăţai pe toţi; iar iudeii se mirau şi ziceau: De unde ştie carte acesta, care nu a învăţat?

Râuri de daruri izvorând Mântuitorul meu, săvârşea minuni şi semne, alungând bolile şi tămăduind pe neputincioşi; dar iudeii se întărâtau pentru mulţimea minunilor Lui.

Pe iudeii cei neascultători mustrându-i, Mântuitorul meu grăia: Nu judecaţi cu părtinire, ci judecaţi judecată dreaptă; că şi legea dezleagă ca orice om să se taie împrejur şi sâmbăta.

Încăput-ai în pântecele tău, Fecioară-Maică, pe Unul din Treime, pe Hristos Dătătorul de viaţă, pe Care îl laudă toată făptura şi de Care se cutremură scaunele cele de sus. Pe Acela roagă-L, Preafericită, să mântuiască sufletele noastre.

Canonul Samarinencei
Iată Hristos, Viaţa tuturor, S-a arătat răstignit pe lemn de bună voie; şi acestea văzându-le, pământul s-a cutremurat şi multe trupuri ale sfinţilor, celor adormiţi, s-au sculat cu adevărat şi temniţa iadului s-a deşertat.

Viaţa celor vii, Izvorul bunătăţilor, Domnul, Cel ce revarsă din belşug apa învăţăturilor, a grăit către femeie: Dă-Mi apă să beau, ca să-ţi dau şi Eu apa care secătuieşte izvoarele păcatelor tale!

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Lumină una, nedespărţită, este Unimea cea întreit strălucitoare, Tatăl cel fără de început, Fiul şi Duhul, Dumnezeire una, Viaţă şi Făcătoare a tuturor. Pe Acesta să-L lăudăm credincioşii, împreună cu cei fără de trupuri, cu cântări întreit sfinte, preamărindu-L cu sfinţenie.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Ceea ce te-ai făcut locaş al Luminii, Curată, luminează ochii sufletului meu cei întunecaţi prin multe meşteşugiţi ale vrăjmaşului; şi mă învredniceşte să văd lămurit, cu inimă curată, Lumina care a strălucit din tine, mai presus de cuget.

Cântarea a 9-a a Catavasiilor Învierii, glas 1
Stih: Îngerul a strigat celei pline de har: Curată Fecioară, bucură-te! Și iarăși zic, bucură-te, că Fiul tău a înviat a treia zi din mormânt și pe morți i-a ridicat. Veseliți-vă popoare.

Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime, că mărirea Domnului peste tine a strălucit. Saltă acum şi te bucură, Sioane! Iar tu, curată Născătoare de Dumnezeu, veseleşte-te întru învierea Fiului tău.

Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că pe Tine Te laudă toate Puterile cereşti şi Ţie mărire înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru. (De 2 ori.)— Înălţaţi pe Domnul Dumnezeul nostru, şi vă închinaţi aşternutului picioarelor lui: că sfânt este Domnul.

Luminătoarea Paștilor
Cu trupul adormind, ca un muritor, împărate şi Doamne, a treia zi ai înviat, pe Adam din stricăciune ridicând şi moartea pierzând-o, Paştile nestricăciunii, lumii de mântuire.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Luminătoarea Samarinencei
În Samaria ai venit, Mântuitorul meu, Atotputernice, şi vorbind cu femeia, ai cerut să bei apă, Cel ce din piatra cea netăiată apă ai izvorât evreilor, pe care la credinţa Ta o ai adus şi acum se bucură de-a pururi de viaţă, în ceruri.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Luminătoarea Înjumătățirii Praznicului Cincizecimii
Înjumătăţindu-se Praznicul, ai venit în templu, Iubitorule de oameni, şi ai zis: Cei cuprinşi de sete, veniţi la Mine şi scoateţi apă vie şi săltătoare, prin care toţi veţi dobândi hrană şi dar şi viaţă nemuritoare.

La Laude

Stihirile laudelor Învierii glasului 4
Toată suflarea să laude pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul din ceruri, lăudaţi pe El întru cele înalte; Ţie se cuvine cântare, Dumnezeule. (Ps. 148, 1)

Lăudaţi pe El toţi îngerii Lui, Lăudaţi pe El toate puterile Lui; Ţie se cuvine cântare, Dumnezeule. (Ps. 148, 2)

Ca să facă între ei judecată cea scrisă; mărirea aceasta este dată tuturor cuvioșilor lui. (Ps. 149, 9)

Cel ce ai suferit Crucea și moartea și ai înviat din morți, Atotputernice Doamne, mărim Învierea Ta.

Lăudaţi pe Domnul întru Sfinţii Lui, lăudaţi-L pe El întru tăria puterii Lui. (Ps. 150, 1)

Cu crucea Ta, Hristoase, din blestemul cel de demult ne-ai mântuit pe noi, și cu moartea Ta pe diavolul, care chinuia firea noastră, l-ai zdrobit; iar cu învierea Ta de bucurie toate le-ai umplut. Pentru aceasta, cântăm Ție: Cel ce ai înviat din morți, Doamne, mărire Ție!

Lăudaţi-L pe El întru puterile Lui, lăudaţi-L pe El după mulţimea măririi Lui. (Ps. 150, 2)

Cu Crucea Ta, Hristoase Mântuitorule, îndreptează-ne pe noi la adevărul Tău și ne scapă de cursele vrăjmașului; Cel ce ai înviat din morți, scoală-ne pe noi, cei căzuți prin păcat, tinzând mâna Ta, Iubitorule de oameni, Doamne, pentru rugăciunile Sfinților Tăi.

Lăudaţi-L pe El în glas de trâmbiţă, lăudaţi-L pe El în psaltire şi în alăută. (Ps. 150, 3)

De sânurile Părintelui Tău nedespărțindu-Te, Unule-Născut, Cuvântul lui Dumnezeu, ai venit pe pământ din iubire de oameni, om făcându-Te fără schimbare, și Cruce și moarte ai răbdat cu trupul, Cel ce ești fără patimă cu Dumnezeirea; dar, înviind din morți, nemurire ai dăruit neamului omenesc, ca un singur Atotputernic.

Lăudaţi-L pe El în timpane şi în horă, lăudaţi-L pe El în strune şi în organe. (Ps. 150, 4)

Moarte ai primit cu trupul, dându-ne nouă nemurire, Mântuitorule; şi în mormânt Te-ai sălăşluit, ca să ne mântuiești pe noi din iad, împreună înviindu-ne cu Tine, pătimind cu adevărat ca un om, dar înviind ca un Dumnezeu. Pentru aceasta, cântăm: Mărire Ție, Dătătorule de viață Doamne, unule Iubitorule de oameni!

Lăudaţi-L pe El în chimvale bine-răsunătoare; lăudaţi-L pe El în chimvale de strigare. Toată suflarea să laude pe Domnul. (Ps. 150, 5-6)

Pietrele s-au despicat Mântuitorule, când s-a înfipt Crucea Ta în locul Căpăţânii; înfricoşatu-s-au portarii iadului, când ai fost pus în mormânt ca un mort; că, zdrobind puterea morţii, tuturor celor morţi nestricăciune le-ai dăruit, prin Învierea Ta, Mântuitorule. Dătătorule de viață, Doamne, mărire Ție!

Scoală-Te Doamne, Dumnezeul meu! Înalţă-Se mâna Ta, nu uita pe săracii Tăi până în sfârșit. (Ps. 9, 32)

Stihirile idiomele ale Samarinencei, glas 3
Să se bucure astăzi cu strălucire cerul şi pământul, că Hristos S-a arătat, întrupându-Se ca un om, ca să scoată din blestem pe Adam cu tot neamul şi S-a făcut vestit prin minuni. Şi în Samaria venind, a stat înaintea femeii, cerând apă, Cel ce îmbracă norii cu ape. Pentru aceasta, toţi credincioşii să ne închinăm Celui ce a sărăcit de voie pentru noi, după sfatul cel plin de milostivire.

Mărturisi-mă-voi Ție, Doamne, din toată inima mea, spune-voi toate minunile Tale. (Ps. 9, 1)

Acestea zice Domnul către samarineancă: De ai fi ştiut darul lui Dumnezeu şi cine este Cel ce-ţi zice ţie: Dă-Mi apă să beau, tu ai fi cerut de la Dânsul şi ţi-ar fi dat ţie să bei, ca să nu mai însetezi în veac, zice Domnul.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

A Samarinencei, glas 6
Izvorul începutului vieţii, Isus, Mântuitorul nostru, venind la fântâna patriarhului Iacob, a cerut de la femeia samarineancă apă să bea. Iar aceea spunându-I că iudeii nu au părtăşie cu ei, înţeleptul Ziditor a îndrumat-o pe ea cu cuvinte pline de blândeţe, mai ales spre cererea apei celei veşnice; pe care şi primind-o, a propovăduit tuturor, zicând: Veniţi de vedeţi pe Cunoscătorul celor ascunse şi Dumnezeu, Care a venit în trup să mântuiască pe om.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei
Preabinecuvântată eşti, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, că, prin Cel ce S-a întrupat din tine, iadul s-a robit, Adam s-a chemat, blestemul s-a pierdut, Eva s-a eliberat, moartea s-a omorât şi noi am înviat. Pentru aceasta, cântând, grăim: Binecuvântat eşti, Hristoase Dumnezeule, Cel ce ai binevoit aşa, mărire Ţie!

Preotul: Mărire ţie, celui ce ne-ai arătat nouă lumina!

Doxologia mare
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bună voire.
Lăudămu-Te, bine Te cuvântăm, ne închinăm Ție,
Te mărim pe Tine: Îţi mulţumim Ție, pentru mare mărirea Ta.
Doamne Împărate, Dumnezeule ceresc, Părinte atotţinătorule: Doamne Fiule unule născut, Isuse Hristoase, şi Spirite Sfinte.
Doamne Dumnezeule, Mieluşelul lui Dumnezeu, Fiul Părintelui, Cel ce ridici păcatul lumii, miluieşte-ne pe noi, Cel ce ridici păcatele lumii.
Primeşte rugăciunea noastră, Cel ce şezi de-a dreapta Tatălui,
şi te îndură spre noi.
Că Tu eşti unul Sfânt, Tu eşti unul Domn Isus Hristos:
întru mărirea lui Dumnezeu Tatăl. Amin.
În toate zilele bine Te voi cuvânta,
şi voi lăuda numele Tău în veac, şi în veacul veacului,
Învredniceşte-ne, Doamne, în ziua aceasta,
fără de păcat a ne păzi.
Bine eşti cuvântat, Doamne, Dumnezeul Părinţilor noştri,
şi lăudat şi preamărit este numele Tău în veci. Amin.
Fie, Doamne, mila Ta spre noi,
precum am nădăjduit şi noi întru Tine.
Bine eşti cuvântat, Doamne:
învaţă-mă îndreptările Tale. De 3 ori.
Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă în neam şi în neam. Eu am zis: Doamne, miluieşte-mă, vindecă sufletul meu, că am greşit Ție.
Doamne, la Tine am scăpat, învaţă-mă, să fac voia Ta,
că Tu eşti Dumnezeul meu.
Că la Tine este izvorul vieţii,
întru lumina Ta vom vedea lumină.
Tinde mila Ta, celor ce Te cunosc pe Tine.

Sfinte Dumnezeule… De 3 ori, cu 3 închinăciuni.
Mărire… Şi acum… Sfinte fără de moarte, îndură-Te spre noi.

Troparul Învierii, glas 4
Astăzi mântuirea a toată lumea s-a făcut; să cântăm Celui ce a înviat din mormânt şi Începătorului vieţii noastre; că, stricând cu moartea pe moarte, biruinţă ne-a dăruit nouă şi mare milă.

Apoi, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur.

Dacă după doxologia mare nu se intră în Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, atunci urmează ecteniile și Apolisul (dezlegarea deplină).

Preotul: Miluieşte-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru Sfântul Părinte Papa (N.), pentru Preafericitul Părinte Arhiepiscop (N.), pentru (Înalt) Preasfinţit (Arhi) Episcopul nostru (N.) şi pentru toţi fraţii noştri cei întru Hristos.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru autorităţile şi oştirea ţării, pentru pacea, sănătatea şi mântuirea lor.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru fericiţii şi pururea pomeniţii ctitori ai sfintei Bisericii acesteia.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, ştergerea şi iertarea păcatelor robilor lui Dumnezeu, fraţii sfintei Bisericii acesteia.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi

Preotul: Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri şi fac bine în sfânta şi preacinstita biserica aceasta, pentru cei ce trudesc, pentru cei ce cântă şi pentru poporul ce este de faţă şi aşteaptă de la Tine mare şi multă milă.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru toți fraţii noştri și pentru toți dreptcredincioșii creștini.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul, cu glas înalt:
Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi Ţie mărire Îţi înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Preotul: Să plinim rugăciunile noastre cele de dimineață, Domnului.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Apără, mântuieşte, miluieşte, şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu darul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Ziua toată desăvârşit sfântă, cu pace şi fără de păcate, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Înger de pace, credincios călăuzitor, păzitor sufletelor şi trupurilor noastre, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Milă şi iertare de păcatele şi de greşelile noastre, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Cele bune şi de folos sufletelor noastre, şi pace lumii, de la Domnul să cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.

Cealaltă vreme a vieţii noastre în pace, şi întru pocăinţă a o săvârşi, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Sfârşit creştinesc vieţii noastre, fără de patimă, ne ruşinat, cu pace, şi răspuns bun la înfricoşătoarea judecată a lui Hristos, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Pe preasfânta, curata, Preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu Născătoarea, şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine, şi unul pe altul, şi toată viaţa noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Dumnezeul milei şi al îndurărilor şi al iubirii de oameni eşti şi Ţie mărire înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin

Preotul: Pace tuturor.

Poporul: Şi spiritului tău.
Preotul: Capetele noastre Domnului să le plecăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Rugăciunea plecării capetelor
Doamne Sfinte, Care întru cele de sus locuieşti şi spre cei smeriţi priveşti şi, cu ochiul Tău cel a toate văzător, priveşti peste toată făptura, Ţie am plecat cerbicea sufletului şi trupului nostru şi ne rugăm Ţie, Sfinte al sfinţilor: Întinde mâna Ta cea nevăzută, din sfântul Tău locaş, şi ne binecuvintează pe toţi; şi orice am greşit, cu voie sau fără de voie, ca un Dumnezeu bun şi iubitor de oameni, iartă, dăruindu-ne bunătăţile Tale cele din lume şi cele mai presus de lume.

Preotul, cu glas înalt:
Că Ție ți se cuvine a ne milui şi a ne mântui pe noi, Dumnezeul nostru, şi Ţie mărire înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin
Apolisul
(Dezlegarea deplină)
Preotul: Înţelepciune.
Poporul: Binecuvântează, Părinte.
Preotul: Cel ce este binecuvântat, Hristos, Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.
Poporul: Amin. Întăreşte, Dumnezeule, sfânta şi dreapta credinţă a cucernicilor şi dreptcredincioşilor creştini, împreună cu sfântă biserica aceasta, în vecii vecilor.
Preotul: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Poporul: Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Preotul: Mărire Ție, Hristoase Dumnezeul nostru, nădejdea noastră, mărire Ție.
Poporul: Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le.

Doamne, îndură-Te spre noi, de 3 ori. — Părinte, binecuvântează.

Preotul: Cel ce a înviat din morți, Hristos, Adevăratul nostru Dumnezeu, pentru rugăciunile preacuratei Maicii Sale, ale drepților și dumnezeieștilor Părinți Ioachim și Ana și ale tuturor Sfinților, să ne miluiască și să ne mântuiască pe noi, fiind și de oameni iubitor.

Poporul: Amin

Preotul: Pentru rugăciunile sfinților Părinților noștri, Doamne Isuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi.

Poporul: Amin.

*1. La Utrenie, de la duminica Tomii până la Înălțarea Domnului, partea introductivă se omite, începându-se direct cu binecuvântarea Utreniei: Mărire sfintei… și Hristos a înviat…(Cf. Anuar liturgic și tipiconal 2025, p. 261). Se face începutul cu binecuvântarea Utreniei: Mărire sfintei… și Hristos a înviat (de 3 ori). În timp ce preotul face obijnuita cădire mare de la începutul Utreniei… Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu… se citește hexapsalmul (cei 6 psalmi) și se spune ectenia mare. (Cf. Penticostar mare, p. 59.)