14 Septembrie

Înălțarea Cinstitei și de Viață Făcătoarei Cruci.

UTRENIA
Preotul: Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.
Poporul: Amin.
Preotul: Mărire Ție, Dumnezeul nostru, mărire Ție. Împărate ceresc…

Poporul: Sfinte Dumnezeule… Mărire… Și acum… Preasfântă Treime… Doamne, îndură-te spre noi… Mărire… Și acum… Tatăl nostru…
Preotul: Că a ta este împărăția, și puterea, și mărirea, a Tatălui, a Fiului, și a Sfântului Spirit, acum și pururea, și în vecii vecilor.
Poporul: Amin. Întru numele Domnului, binecuvântează, Părinte!

Preotul: Mărire sfintei, celei de o fiinţă, şi de viaţă făcătoarei, şi nedespărţitei Treimi, totdeauna, acum şi pururea, şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.
Apoi:
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire.
Doamne, buzele mele vei deschide, şi gura mea va vesti lauda ta.
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire.
Doamne, buzele mele vei deschide, şi gura mea va vesti lauda ta.
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire.

Cei șase psalmi ai Utreniei

Psalmul 3

Doamne, cât s-au înmulţit, cei ce mă necăjesc,
mulţi împotriva mea se ridică!
Mulţi zic sufletului meu:
nu este lui mântuire, întru Dumnezeul lui.
Iar Tu, Doamne, sprijinitorul meu eşti,
gloria mea, şi Cel ce înalţi capul meu.
Cu glasul meu către Domnul am strigat,
şi din muntele Lui cel sfânt m-a auzit.
Culcatu-m-am şi am adormit;
deşteptatu-m-am iarăşi, căci Domnul mă ocrotea.
Nu mă voi teme de miile mulţimii,
de cei ce din toate părţile mă împresoară.
Scoală, Doamne,
mântuieşte-mă, Dumnezeul meu.
Că Tu ai bătut pe toţi cei ce zadarnic mă duşmănesc;
dinţii celor păcătoşi i-ai zdrobit.
A Domnului este mântuirea;
şi peste poporul Tău vină binecuvântarea Ta.
Şi iarăşi: Culcatu-m-am şi am adormit;
deşteptatu-m-am iarăşi, căci Domnul mă ocrotea.

Psalmul 37

Doamne, cu mânia Ta să nu mă mustri,
nici cu urgia Ta să mă cerţi,
Că săgeţile Tale m-au lovit,
şi ai apăsat peste mine mâna Ta.
Nu este vindecare în trupul meu, din cauza mâniei Tale;
nu este pace întru oasele mele, din cauza păcatelor mele.
Că fărădelegile mele au covârşit capul meu,
ca o sarcină grea s-au îngreunat asupra mea.
Rănile mele miros urât şi-s pline de puroi,
din cauza nebuniei mele.
Chinuit sunt, şi m-am gârbovit de tot;
ziua întreagă, mâhnindu-mă umblam.
Că şalele mele s-au umplut de putreziciune,
şi nu este sănătate în trupul meu.
Batjocorit am fost şi m-am umilit foarte;
răcnit-am, de suspinarea inimii mele.
Doamne, înaintea Ta e toată dorinţa mea,
şi suspinul meu dinaintea Ta nu s-a ascuns.
Inima mea s-a tulburat, părăsitu-m-a tăria mea
şi lumina ochilor mei, nici aceasta, nu este cu mine.
Prietenii mei şi vecinii mei spre mine s-au apropiat şi s-au oprit;
şi cei mai de aproape ai mei, departe au stat.
Şi se sileau, cei ce căutau sufletul meu,
şi, cei ce căutau cele rele mie, grăiau deşertăciuni,
şi vicleşuguri ziua întreagă puneau la cale.
Iar eu, ca un surd, nu auzeam:
şi ca un mut, ce nu-şi deschide gura sa.
Şi m-am făcut ca un om, ce nu aude,
şi în gura sa nu are cuvinte de răspuns.
Că, întru Tine, Doamne, am nădăjduit;
Tu mă vei auzi, Doamne Dumnezeul meu.
Că am zis: Nu cumva să se bucure de mine duşmanii mei;
şi când s-au clătinat picioarele mele, asupra mea cu îngâmfare au grăit.
Că eu la lovituri mă aştept,
şi durerea mea înaintea mea este pururea.
Că fărădelegea mea o voi mărturisi,
şi nemângâiat sunt pentru păcatul meu.
Iar duşmanii mei trăiesc şi s-au întărit mai mult decât mine
şi s-au înmulţit cei ce mă urăsc pe nedrept.
Cei ce-mi răsplătesc rele, în locul celor bune, de rău mă vorbeau,
pentru că eu căutam bunătatea.
Nu mă părăsi, Doamne Dumnezeul meu,
nu Te depărta de mine.
Ia aminte spre ajutorul meu,
Doamne al mântuirii mele.
Şi iarăşi: Nu mă părăsi, Doamne, Dumnezeul meu, nu Te depărta de mine.
Ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mântuirii mele.

Psalmul 62
Dumnezeule, Dumnezeul meu,
pe Tine Te caut dis-de-dimineață.
Însetat-a de Tine sufletul meu, precum şi trupul meu,
în pământ pustiu, şi neumblat, şi fără apă.
De aceea, în locașul Tău cel sfânt m-am arătat Ție,
ca să văd puterea Ta şi gloria Ta.
Că mai bună e mila Ta, decât bucuriile vieţii;
buzele mele Te vor lăuda.
Pentru aceea, bine Te voi cuvânta în viaţa mea,
şi întru numele Tău voi înălţa mâinile mele.
Întocmai ca de măduvă şi de grăsime, sătura-se-va sufletul meu
şi cu buze de bucurie Te va lăuda gura mea.
Adusu-mi-am aminte de Tine în aşternutul meu,
în revărsatul zorilor m-am gândit la Tine.
Că ai fost ajutorul meu;
sub acoperământul aripilor Tale mă voi bucura.
Lipitu-s-a de Tine sufletul meu,
şi dreapta Ta m-a sprijinit.
Iar ei în zadar au căutat sufletul meu,
cufunda-se-vor în cele mai de jos ale pământului;
Da-se-vor în mâinile sabiei,
pradă vor fi şacalilor.
Iar regele se va veseli de Dumnezeu;
lăudat va fi tot cel ce jură întru Dânsul,
că s-a astupat gura celor ce grăiesc nedreptăţi.
Şi iarăşi: În revărsatul zorilor m-am gândit la Tine,
că ai fost ajutorul meu,
şi sub acoperământul aripilor Tale mă voi bucura.
Lipitu-s-a de Tine sufletul meu,
şi dreapta Ta m-a sprijinit.

Psalmul 87

Doamne, Dumnezeul mântuirii mele,
ziua am strigat, şi noaptea, înaintea Ta.
Pătrundă la Tine rugăciunea mea;
pleacă urechea Ta spre ruga mea,
Că de rele s-a umplut sufletul meu,
şi viaţa mea de iad s-a apropiat.
Socotit am fost cu cei ce se coboară în groapă;
făcutu-m-am ca un om neajutorat,
între morţi voi fi liber.
Asemenea unor răniţi ce dorm în mormânt,
de care nu Ți-ai mai adus aminte,
şi care din mâna Ta au fost lepădaţi.
Aşezatu-m-au în groapa cea mai dedesubt,
întru întuneric, şi în umbra morţii.
Asupra mea s-a coborât mânia Ta,
şi toate valurile Tale le-ai revărsat peste mine.
Depărtat-ai de la mine pe cunoscuţii mei;
pusu-m-au lor urâciune.
Închis sunt, şi nu pot ieşi;
ochii mei au slăbit de sărăcie.
Strigat-am către Tine, Doamne, ziua întreagă,
întins-am către Tine mâinile mele.
Oare pentru cei morţi vei face minuni?
Sau doctorii vor scula din morţi, şi Te vor mărturisi pe Tine?
Oare va povesti cineva în mormânt mila Ta,
şi adevărul Tău, în locul de pierzare?
Oare cunoaşte-se-vor întru întuneric minunile Tale,
şi dreptatea Ta, în pământ dat uitării?
Iar eu, către Tine, Doamne, am strigat,
şi dimineaţa rugăciunea mea Te va întâmpina.
Pentru ce, Doamne, lepezi sufletul meu,
întorci faţa Ta de către mine?
Amărât sunt eu şi întru necazuri, din tinereţele mele;
iar, când m-am ridicat, fui umilit şi fără nădejde.
Peste mine au venit urgiile Tale,
înfricoşările Tale m-au tulburat.
Înconjuratu-m-au asemenea apei,
toată ziua m-au împresurat deodată.
Depărtat-ai de la mine prieten şi vecin,
şi pe cunoscuţii mei, pentru ticăloşie.
Şi iarăşi: Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua am strigat, şi noaptea, înaintea Ta.
Pătrundă la Tine rugăciunea mea;
pleacă urechea Ta spre ruga mea.
Psalmul 102

Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul
şi toate cele dinlăuntrul meu, numele cel sfânt al Lui!
Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul,
şi nu uita toate binefacerile Lui.
Pe Cel ce iartă toate fărădelegile tale,
pe Cel ce vindecă toate bolile tale.
Pe Cel ce răscumpără din stricăciune viaţa ta,
pe Cel ce te încununează cu milă şi cu îndurări.
Pe Cel ce umple de bunătăţi pofta ta;
înnoi-se-vor ca ale vulturului tinereţele tale.
Cel ce face milostenie, Domnul,
şi judecată dreaptă, tuturor celor ce li se face strâmbătate.
Cunoscute a făcut căile Sale lui Moise,
fiilor lui Izrael, hotărârile Sale.
Îndurător şi milostiv e Domnul, îndelung răbdător şi mult milostiv;
nu până în sfârşit se va mânia, nici până în veac va ţine mânie.
Nu după fărădelegile noastre a făcut nouă,
nici după păcatele noastre ne-a răsplătit nouă.
Că, după cât e cerul de înalt de la pământ,
a sporit Domnul mila Sa, peste cei ce se tem de Dânsul.
Pe cât e de departe răsăritul de la apus,
a depărtat de la noi fărădelegile noastre.
Precum miluieşte un tată pe fii;
aşa a miluit Domnul pe cei ce se tem de Dânsul,
Că El a cunoscut făptura noastră,
adusu-şi-a aminte, că ţărână suntem.
Omul, ca iarba zilele lui,
ca floarea câmpului, aşa va înflori;
Că vânt trece peste dânsa, şi nu va mai fi,
şi nu se va cunoaşte nici locul ei.
Iar mila Domnului din veac şi până în veac,
spre cei ce se tem de Dânsul,
Şi dreptatea Lui spre fiii fiilor, cei ce păzesc legătura Lui,
şi-şi aduc aminte, ca să împlinească poruncile Lui.
Domnul în cer şi-a gătit scaunul
şi împărăţia Lui toate le stăpâneşte.
Binecuvântaţi pe Domnul toţi îngerii Lui, cei tari în virtute,
care împliniţi cuvântul Lui,
ascultând de glasul poruncilor Lui.
Binecuvântaţi pe Domnul, toate puterile Lui,
slujitorii Lui, care faceţi voia Lui.
Binecuvântaţi pe Domnul toate lucrurile Lui,
în tot locul stăpânirii Lui;
binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul.
Şi iarăși: În tot locul stăpânirii Lui,
binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul.

Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea,
ascultă cererea mea, întru adevărul Tău,
auzi-mă, întru dreptatea Ta.
Şi să nu intri la judecată cu robul Tău,
căci drept, înaintea Ta, nu se va găsi nimeni dintre cei vii.
Că a prigonit duşmanul sufletul meu,
smerit-a până la pământ viaţa mea.
Aşezatu-m-a întru întuneric, ca pe morţii veacului,
și s-a mâhnit întru mine spiritul meu,
întru mine s-a tulburat inima mea.
Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult,
gânditu-m-am la toate lucrurile Tale,
la faptele mâinilor Tale am cugetat.
Întins-am spre Tine mâinile mele,
sufletul meu, spre Tine, ca un pământ fără de apă.
Degrabă auzi-mă, Doamne,
că a slăbit spiritul meu.
Să nu întorci faţa Ta de către mine,
ca să nu mă aseamăn celor ce se coboară în groapă.
Fă-mă să aud dis-de-dimineaţă mila Ta,
că întru Tine am nădăjduit.
Arată-mi mie, Doamne, calea, pe care voi merge,
că la Tine am ridicat sufletul meu.
Scoate-mă de la duşmanii mei, Doamne,
că la Tine am găsit scăpare.
Învaţă-mă, să fac voia Ta,
că Tu eşti Dumnezeul meu.
Spiritul Tău Cel bun mă va povăţui la pământ drept,
pentru numele Tău, Doamne, îmi vei da viaţă.
Întru dreptatea Ta scoate-vei din necaz, sufletul meu,
şi întru mila Ta vei zdrobi pe duşmanii mei.
Şi vei pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu,
căci robul Tău sunt eu.
Şi iarăşi: Auzi-mă, Doamne, întru dreptatea Ta,
şi să nu intri la judecată cu robul Tău. (De 3 ori.)
Apoi: Spiritul Tău cel bun mă va povăţui la pământ drept.
Mărire…. Și acum….
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeului nostru, mărire ție.

Rugăciunile Utreniei

Rugăciunea I
Mulţumim Ție, Doamne Dumnezeul nostru, celui ce ne-ai ridicat din aşternuturile noastre, şi ai dat în gura noastră cuvânt de laudă, ca să ne închinăm, şi să chemăm numele tău cel sfânt; şi să ne rugăm îndurărilor tale, celor ce pururea le ai pentru viaţa noastră. Şi acum trimite ajutorul tău peste cei ce stau înaintea feţei măririi tale celei sfinte, şi aşteaptă de la tine bogată milă; şi le dă lor, ca slujind ţie totdeauna cu frică şi cu dragoste, să laude bunătatea ta cea negrăită. — Că ţie se cuvine toată mărirea, cinstea, şi închinăciunea, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea II
Din zori aleargă sufletul nostru la tine, Dumnezeul nostru, pentru că lumină sunt poruncile tale pe pământ. Înţelepţeşte-ne, să facem întru frica ta dreptate şi sfinţenie; că pe tine te mărim, cel cu adevărat Dumnezeul nostru; pleacă urechea ta, şi ne auzi pe noi; şi pomeneşte, Doamne, pe cei ce împreună cu noi sunt de faţă, şi se roagă, pe toţi pe nume, şi-i mântuieşte cu puterea ta; binecuvântează poporul tău şi sfinţeşte moştenirea ta; pace dăruieşte lumii tale, bisericilor tale, preoţilor, şi tot poporului tău. — Că bine s-a cuvântat, și s-a preamărit preacinstitul, şi de mare-cuviinţă numele tău, al Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea III
Din zori aleargă sufletul nostru la tine, Dumnezeule, pentru că lumină sunt poruncile tale; învaţă-ne pe noi, Dumnezeule, dreptatea ta, poruncile tale, şi îndreptările tale; luminează ochii minţii noastre, ca să nu adormim vreodată în păcate spre moarte; risipeşte toată negura de pe inimile noastre; dăruieşte-ne nouă soarele dreptăţii, şi nevătămată păzeşte viaţa noastră, cu pecetea sfântului tău Spirit; îndreptează paşii noştri în calea păcii; dă-ne, să vedem zorile zilei şi ziua întru bucurie, ca să-ţi înălţăm rugăciunile de dimineaţa. — Că a ta este stăpânirea, şi a ta este împărăţia, şi puterea, şi mărirea, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea IV
Stăpâne Dumnezeule, cel ce eşti sfânt şi necuprins, care ai zis să strălucească lumina întru întuneric, cel ce ne-ai odihnit în somnul de noapte, şi ne-ai ridicat spre lauda şi ruga bunătăţii tale, fiind îmblânzit de singură milostivirea ta: primeşte-ne pe noi, cei ce şi acum ne închinăm ţie, şi după putinţă îţi mulţumim; şi ne dăruieşte toate cererile cele spre mântuire; arată-ne pe noi fii ai luminii, şi ai zilei, şi moştenitori ai bunătăţilor tale cele veşnice. Pomeneşte, Doamne, întru mulţimea îndurărilor tale, şi pe tot poporul tău, ce este de faţă, şi se roagă împreună cu noi, şi pe toţi fraţii noştri, care sunt pe uscat, pe mare, şi în tot locul stăpânirii tale, care aşteaptă iubirea ta de oameni; şi tuturor le dăruieşte mila ta cea mare. — Ca mântuiţi fiind cu sufletul şi cu trupul, pururea stăruind cu îndrăzneală, să preamărim numele tău cel minunat şi binecuvântat, al Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea V
Vistierule al bunătăţilor, izvorule ce pururea izvorăşti, Părinte sfinte, făcătorule de minuni, atotputernice şi atotstăpâni-torule, toţi ne închinăm, şi ne rugăm ţie, chemând milele tale şi îndurările tale, spre ajutorul şi paza smereniei noastre. Pomeneşte, Doamne, pe robii tăi, şi primeşte rugăciunile cele de dimineaţa ale noastre ale tuturor, ca o tămâie înaintea ta, şi nu socoti nici pe unul din noi netrebnic; ci pe toţi ne păzeşte cu îndurările tale. Pomeneşte, Doamne, pe cei ce priveghează şi cântă, spre mărirea ta, şi a unuia născut Fiului tău şi Dumnezeului nostru, şi al sfântului tău Spirit. Fii lor ajutor şi păzitor; primeşte rugăciunile lor întru altarul tău cel mai presus de ceruri şi înţelegător. — Că tu eşti Dumnezeul nostru, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea VI
Mulţumim ţie, Doamne Dumnezeul mântuirilor noastre, că toate le faci spre facerea de bine a vieţii noastre, ca totdeauna la tine să ne uităm, la Mântuitorul şi Făcătorul de bine al suflete-lor noastre; că ne-ai odihnit pe noi în măsura nopţii ce a trecut, şi ne-ai ridicat din aşternuturile noastre, şi ne-ai pus la închinarea cinstitului tău nume. Pentru aceasta ne rugăm ţie, Doamne: dă-ne har, şi putere, ca să ne învrednicim a cânta ţie cu înţelegere, şi a te ruga neîncetat cu frică şi cu cutremur, îngrijindu-ne de a noastră mântuire, cu ajutorul Hristosului tău. Pomeneşte, Doamne, şi pe cei ce strigă către tine noaptea; auzi-i pe dânşii, şi-i miluieşte; şi sfărâmă sub picioarele lor pe duşmanii cei nevăzuţi şi potrivnici luptători. — Că tu eşti împăratul păcii, şi Mântuitorul sufletelor noastre, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor.

Rugăciunea VII
Dumnezeule şi Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, cel ce ne-ai ridicat din aşternuturile noastre, şi împreună ne-ai adunat la ceasul rugăciunii: dă-ne har întru deschiderea gurii noastre, şi primeşte ale noastre mulţumiri cele după putinţă; şi ne învaţă îndreptările tale; pentru că a ne ruga, precum se cuvine, nu ştim, de nu ne vei povăţui tu, Doamne, cu Spiritul tău cel sfânt. Pentru aceasta ne rugăm ţie: orice am greşit până în ceasul de acum, cu cuvântul, sau cu lucrul, sau cu gândul, cu voia sau fără de voie, slăbeşte, lasă, iartă. Că de te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va putea suferi? Că la tine este mântuirea. Tu singur eşti sfânt, ajutător puternic, păzitor al vieţii noastre, şi întru tine este cântarea noastră pururea. — Fie stăpânirea împărăţiei tale pururea binecuvântată şi preamărită, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea VIII
Doamne Dumnezeul nostru, cel ce ai alungat de la noi trândă-via somnului, şi cu chemare sfântă împreună ne-ai chemat, ca şi noaptea să înălţăm mâinile noastre, şi să te mărturisim pe tine întru judecăţile dreptăţii tale: primeşte rugăciunile noas-tre, cererile, mărturisirile, slujbele cele de noapte; şi ne dăruieşte, Dumnezeule, credinţă ne ruşinată, nădejde tare, dragoste nefă-ţarnică; binecuvântează intrările şi ieşirile, faptele, lucrurile, cu-vintele, gândurile noastre; şi ne dă nouă, să ajungem la înce-puturile zilei, lăudând, cântând, şi binecuvântând bunătatea milei tale celei negrăite. — Că s-a binecuvântat preasfânt numele tău, şi s-a preamărit împărăţia ta, a Tatălui, şi a Fiului, şi a Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea IX
Străluceşte în inimile noastre, iubitorule de oameni Stăpâne, lumina cea nestricăcioasă a cunoştinţei dumnezeirii tale, şi deschide ochii minţii noastre spre înţelegerea evanghelicelor tale propovăduiri: pune întru noi şi frica fericitelor tale porunci, ca toate poftele trupului călcându-le, viaţă sufletească să petrecem, toate cele ce sunt spre bunăplăcerea ta gândind şi făcând. — Că tu eşti sfinţirea şi luminarea noastră, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea X
Doamne, Dumnezeul nostru, cel ce prin pocăinţă, iertare ai dăruit oamenilor, şi pildă a cunoaşterii de păcate, şi a mărturisirii, ne-ai arătat pocăinţa proorocului David spre iertare: însuţi, Stăpâne, pe noi cei căzuţi în multe şi mari greşeli, miluieşte-ne după mare mila ta, şi după mulţimea îndurărilor tale curăţeşte fărădelegile noastre. Că ţie ţi-am greşit, Doamne, celui ce ştii şi cele nearătate şi ascunse ale inimilor oamenilor, şi celui ce singur ai putere, de a ierta păcatele; şi inimă curată zi-dind întru noi, şi cu spirit stăpânitor întărindu-ne, şi bucuria mântuirii tale arătându-ne-o, nu ne lepăda de la faţa ta: ci binevoieşte, ca un bun şi iubitor de oameni, până la suflarea noastră cea mai de pe urmă, să-ţi aducem jertfă de dreptate, şi prinos, întru sfintele tale altare.— Cu mila, şi cu îndurările, şi cu iubirea de oameni a unuia-născut Fiului tău, cu care împreună bine eşti cuvântat, cu preasfântul, şi bunul, şi de viaţă făcătorul tău Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea XI
Dumnezeule Dumnezeul nostru, cel ce ai aşezat puteri cuvân-tătoare şi înţelegătoare cu vrerea ta, pe tine te rugăm, şi ţie ne cucerim: primeşte preamărirea noastră, cea după putinţă, împreună cu a tuturor făpturilor tale, şi ne răsplăteşte cu darurile cele bogate ale bunătăţii tale; că ţie se pleacă tot genunchiul, al celor cereşti, şi al celor pământeşti, şi al celor dedesubt, şi toată suflarea şi făptura laudă mărirea ta cea neajunsă; pentru că singur eşti Dumnezeu adevărat şi mult milostiv. — Că pe tine te laudă toate puterile cereşti, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea XII
Lăudămu-te, cântăm, bine te cuvântăm, şi mulţumim ţie, Dumnezeul părinţilor noştri, că ne-a trecut umbra nopţii, şi ne-ai arătat iarăşi lumina zilei; ci ne rugăm bunătăţii tale: fii milostiv păcatelor noastre, şi primeşte rugăciunea noastră, întru mare mila ta; că la tine scăpăm, la Dumnezeul cel milostiv şi atotputernic. Străluceşte în inimile noastre soarele cel adevărat al dreptăţii tale; luminează mintea noastră, şi simţurile toate le păzeşte, ca umblând ca ziua cu bunăcuviinţă pe calea poruncilor tale, să ajungem la viaţa cea veşnică — pentru că la tine este izvorul vieţii — şi să ne învrednicim a fi întru desfătarea luminii tale celei neapropiate. — Că tu eşti Dumnezeul nostru, şi ţie mărire înălţăm, Tatălui, şi Fiului, şi Sfântului Spirit, acum, şi pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Ectenia mare
Preotul: Cu pace Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pentru pacea de sus și pentru mântuirea sufletelor noastre, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pentru pacea a toată lumea, pentru bunăstarea sfintelor lui Dumnezeu biserici, și pentru unirea tuturor, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pentru sfânt locașul acesta, și pentru cei ce cu credință, cu bună cucernicie, și cu frică de Dumnezeu intră într-însul, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pentru Sfântul Părinte Papa (N), pentru Preafericitul Părinte Arhiepiscop (N), pentru (Înalt) Preasfințitul (Arhi) Episcopul nostru (N), și pentru cinstita Preoțime, întru Hristos Diaconime, pentru tot Clerul și poporul, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pentru autoritățile și oștirea țării noastre, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pentru țara noastră, orașul (sau satul) acesta și pentru toate orașele și satele, și pentru cei ce cu credință locuiesc într-însele, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pentru bună liniștea aerului, și pentru înmulțirea roadelor pământului, și pentru timpuri de pace, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pentru cei ce călătoresc, pentru cei bolnavi, pentru cei ce se ostenesc, și pentru cei robiți, și pentru mântuirea lor, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pentru ca să fim mântuiți de tot necazul, mânia, primejdia și nevoia, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Apără, mântuiește, miluiește, și ne păzește, Dumnezeule, cu harul Tău.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pe preasfânta, Curata, Preabinecuvântata, mărita, Doamna noastră de Dumnezeu Născătoarea, și pururea Fecioară Maria, cu toți Sfinții pomenind-o, pe noi înșine, și unul pe altul, și toată viața noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ție Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Ție se cuvine toată mărirea, cinstirea, și închinarea, Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit, acum, și pururea, și în vecii vecilor.

Poporul: Amin

Se cântă Dumnezeu este Domnul, cu stihurile, glas 1
Dumnezeu este Domnul, şi s-a arătat nouă; binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului.

Stih 1. Mărturisiţi-vă Domnului că este bun, că în veac este mila Lui.

Dumnezeu este Domnul, şi s-a arătat nouă; binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului.

Stih 2. Toate neamurile m-au împresurat, şi întru numele Domnului le-am înfrânt.

Dumnezeu este Domnul, şi s-a arătat nouă; binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului.

Stih 3. Nu voi muri, ci voi fi viu, şi voi spune lucrurile Domnului.

Dumnezeu este Domnul, şi s-a arătat nouă; binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului.

Stih 4. Piatra, pe care nu au socotit-o ziditorii, aceasta a ajuns cap al unghiului: de la Domnul s-a făcut aceasta, şi este minunată în ochii noştri.

Dumnezeu este Domnul, şi s-a arătat nouă; binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului.

Apoi:

Troparul Crucii, glas 1
Mântuieşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta; biruinţă drept credincioşilor creştini asupra potrivnicilor dăruieşte; şi cu Crucea Ta păzeşte pe poporul Tău. (de 3 ori).

Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că a Ta este stăpânirea și a Ta este împărăția și puterea și mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Primul rând de Sedelne, glas 1, din Minei
Lemnului Crucii Tale ne închinăm, Iubitorule de oameni, că pe el Te-ai pironit, Viața tuturor; raiul ai deschis, Mântuitorule, tâlharului celui ce cu credință a venit la Tine, și desfătării s-a învrednicit, mărturisindu-se Ție: Pomenește-mă, Doamne. Primește-ne precum ai primit pe acela și pe noi care strigăm: Greșit-am toți milostivirii Tale, nu ne trece pe noi cu vederea.

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Lemnului Crucii Tale ne închinăm, Iubitorule de oameni, că pe el Te-ai pironit, Viața tuturor; raiul ai deschis, Mântuitorule, tâlharului celui ce cu credință a venit la Tine, și desfătării s-a învrednicit, mărturisindu-se Ție: Pomenește-mă, Doamne. Primește-ne precum ai primit pe acela și pe noi care strigăm: Greșit-am toți milostivirii Tale, nu ne trece pe noi cu vederea.

Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că bun și iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție mărire înălțăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Al doilea rând de Sedelne, glas 6, din Minei
Îndată ce s-a înfipt lemnul Crucii Tale, Hristoase, temeliile morții s-au clătinat, Doamne, că pe Cel pe care L-a înghițit cu poftă iadul, L-a dat afară cu cutremur. Arătat-ai nouă mântuirea Ta, Sfinte, și Te mărim pe Tine, Fiul lui Dumnezeu, îndură-Te spre noi.

Mărire Tatălui, și Fiului, și Sfântului Spirit,

Și acum, și pururea, și în vecii vecilor. Amin.

Îndată ce s-a înfipt lemnul Crucii Tale, Hristoase, temeliile morții s-au clătinat, Doamne, că pe Cel pe care L-a înghițit cu poftă iadul, L-a dat afară cu cutremur. Arătat-ai nouă mântuirea Ta, Sfinte, și Te mărim pe Tine, Fiul lui Dumnezeu, îndură-Te spre noi.

Polieleul

Psalmul 134

Robii, robii Domnului! Aliluia.
Lăudați numele Domnului, lăudați, robi, pe Domnul! Aliluia.
Cei ce stați în casa Domnului, în curțile casei Dumnezeului nostru.
Lăudați pe Domnul că este bun Domnul, cântați numelui Lui că este bun.
Că pe Iacob și-a ales sieși Domnl,
Pe Israel spre moștenire Lui.
Că eu am cunoscut că mare este Domnul,
Și Dumnezeul nostru peste toți dumnezeii.
Toate, câte a voit Domnul, a făcut,
În cer și pe pământ, în mări și în toate adâncurile.
Ridicând nori de la marginea pănântului,
Fulgerele spre ploaie le-a făcut, cel ce scoate vânturile din visteriile sale.
Cel ce a bătut cele întâi născute ale Egiptului, de la om până la dobitoc,
Trmis-a semne și minuni în mijlocul tău, Egipte,
Lui Faraon și tuturor slujitorilor lui.
Cel ce a bătut neamuri multe și a ucis împărați tari.
Pe Sion împăratul Amoreilor și pe Og împăratul Basanului, și toate împărățiile lui Hanaan.
Și pământul lor l-a dat moștenire, moștenire lui Israel poporului său.
Doamne, numele tău e în veac și pomenirea Ta în neam și neam.
Că va judeca Domnul pe poporul Său și de robii săi se va îndura.
Idolii neamurilor, argint sunt și aur, lucruri de mâini omenești.
Gură au și nu vor grăi, ochi au și nu vor vedea.
Urechi au și nu vor auzi, că nu este suflare în gura lor.
Asemenea lor să fie cei ce fac acestea, și toți cei ce nădăjduiesc într-înșii.
Casa lui Israel, binecuvântați pe Domnul,
Casa lui Aron, binecuvântați pe Domnul,
Casa lui Levi, binecuvântați pe Domnul,
Cei ce vă temeți de Domnul, binecuvântați pe Domnul,
Binecuvântat este Domnul din Sion,
Cel ce locuiește în Ierusalim.

Psalmul 135
Mărturisiţi-vă Domnului, că e bun, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Mărturisiţi-vă Dumnezeului dumnezeilor, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Mărturisiţi-vă Domnului domnilor, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Celui ce singur face minuni mari, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Celui ce a făcut cerurile cu înţelegere, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Celui ce a întărit pământul peste ape, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Celui ce însuşi a făcut luminătorii cei mari, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Soarele spre stăpânirea zilei, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Luna şi stelele spre stăpânirea nopţii, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Celui ce a bătut Egiptul cu cei întâi-născuţi ai lor, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Şi a scos pe Israel din mijlocul lor, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Cu mână tare şi cu braţ înalt, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Celui ce a împărţit Marea Roşie întru despărţiri, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Şi a trecut pe Israel prin mijlocul ei, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Şi a aruncat pe Faraon şi puterea Lui în Marea Roşie, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Celui ce a trecut pe poporul Său în pustie, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Celui ce a bătut împăraţi mari, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Şi a ucis împăraţi tari, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Pe Sion, împăratul Amoreilor, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Şi pe Og, împăratul Vasanului, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Şi pământul lor l-a dat moştenire, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Moştenire lui Israel robului Său, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Că întru necazul nostru şi-a adus aminte de noi Domnul, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Şi ne-a scăpat de duşmanii noştri, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.
Cel ce dă nutremânt la tot trupul, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia,
Mărturisiţi-vă Dumnezeului cerului, Aliluia;
că în veac e mila Lui, Aliluia.

Pripelele Praznicului
Stih 1: Judecă, Doamne, pe cei ce-mi fac mie strâmbătate; luptă împotriva celor ce se luptă cu mine (Ps 34,1).

Pripeală: Dat-ai semn celor ce se tem de Tine, Crucea Ta, Hristoase Dumnezeule, ca să fugă de la fața arcului.

Stih 2: Însemnatu-s-a peste noi lumina feței Tale, Doamne (Ps 4,6).

Stih 3: Văzut-au toate marginile pământului mântuirea Dumnezeului nostru (Ps 97,5).

Stih 4: Iar Dumnezeu, Împăratul nostru, mai înainte de veci a făcut mântuire în mijlocul pământului (Ps 73,13).

Stih 5: Înălțați pe Domnul Dumnezeul nostru și vă închinați așternutului picioarelor Lui, că sfânt este (Ps 98,5).

Stih 6: Mântuiește, Doamne, poporul Tău și binecuvântează moștenirea Ta și paște-o pe ea și o sprijinește în veac și în veacul veacului (Ps 27,12).

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Mărire Ție, Treime Sfântă, Părinte, Cuvântule și Spirite Sfinte: Mărire Ție, Dumnezeule.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Bucură-te, ceea ce eşti cu dar dăruită Marie, Domnul este cu tine: şi prin tine cu noi.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, Mărire ție Dumnezeului nostru, mărire ție.

Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că S-a binecuvântat numele Tău și s-a preamărit împărăția Ta, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Sedealna după Polieleu, glas 8
Mai înainte a închipuit cu taină Isus al lui Navi de demult chipul Crucii, mâinile întinzându-și cruciș; și a stat soarele până ce a zdrobit pe vrăjmașii cei ce stăteau împotriva Ta, Dumnezeule; iar acum soarele a apus, văzându-Te pe cruce pe Tine, Cel ce ai stricat stăpânirea morții, și toată lumea împreună ai ridicat, Mântuitorul meu.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Mai înainte a închipuit cu taină Isus al lui Navi de demult chipul Crucii, mâinile întinzându-și cruciș; și a stat soarele până ce a zdrobit pe vrăjmașii cei ce stăteau împotriva Ta, Dumnezeule; iar acum soarele a apus, văzându-Te pe cruce pe Tine, Cel ce ai stricat stăpânirea morții, și toată lumea împreună ai ridicat, Mântuitorul meu.

Antifonul I al
glasului 4

Din tinereţile mele multe patimi se luptă cu mine; ci Însuţi mă sprijineşte şi mă mântuieşte, Mântuitorul meu.

Cei ce urâţi Sionul, ruşinaţi veţi fi de Domnul; că precum iarba de foc, aşa veţi fi uscaţi.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit,

Prin Spiritul Sfânt tot sufletul viază şi prin curăţie se înalţă, luminează-se prin Unimea Treimii, cu sfinţenie de taină.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Prin Spiritul Sfânt izvorăsc râurile harului, care adapă toată făptura spre rodire de viaţă.

Preotul: Înțelepciune! Să luăm aminte.

Prochimen, glas 4
Văzut-au toate marginile pământului mântuirea Dumnezeului nostru (Ps 97,5).

Stih: Cântați Domnului cântare nouă, că lucruri minunate a făcut Domnul (Ps. 97,1).

Văzut-au toate marginile pământului mântuirea Dumnezeului nostru. (Ps 97,5).

Preotul: Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te, spre noi.

Preotul: Că sfânt eşti Dumnezeul nostru și întru Sfinți Te odihnești și Ție mărire înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Se cântă Toată suflarea… pe glasul 1
Toată suflarea să laude pe Domnul. — Toată suflarea și toată făptura să laude numele Domnului. — Lăudaţi pe Dumnezeu întru Sfinţii lui.

Apoi:
Preotul: Şi pentru ca să ne învrednicim a asculta Sfânta Evanghelie, pe Domnul Dumnezeu să-l rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-te spre noi, (de 3 ori.)
Preotul: Înţelepciune, drepţi să ascultăm Sfânta Evanghelie. Pace tuturor!
Poporul: Şi spiritului tău.
Preotul: Din Sfânta Evanghelie după Sfântul apostol și evanghelist Ioan, citire:
Poporul: Mărire Ţie, Doamne, mărire Ţie.
Preotul: Să luăm aminte.

Evanghelia Praznicului se citește dintre ușile împărătești

Evanghelia după Ioan (12, 28-36):

Zis-a Domnul: Părinte, preamărește numele Tău! Atunci a venit glas din cer: Şi L-am preamărit şi iarăşi Îl voi preamări. Iar mulţimea care sta şi auzea zicea: A fost tunet! Alţii ziceau: Înger I-a vorbit! Isus a răspuns şi a zis: Nu pentru Mine s-a făcut glasul acesta, ci pentru voi. Acum este judecata acestei lumi; acum stăpânitorul lumii acesteia va fi aruncat afară. Iar Eu, când Mă voi înălţa de pe pământ, îi voi trage pe toţi la Mine. Iar aceasta zicea, arătând cu ce moarte avea să moară. I-a răspuns deci mulţimea: Noi am auzit din Lege că Hristosul rămâne în veac; şi cum zici Tu că Fiul Omului trebuie să fie înălţat? Cine este acesta, Fiul Omului? Deci le-a zis Isus: Încă puţină vreme Lumina este cu voi. Umblaţi cât aveţi Lumina ca să nu vă prindă întunericul. Căci cel ce umblă în întuneric nu ştie unde merge. Cât aveţi Lumina, credeţi în Lumină, ca să fiţi fii ai Luminii.

Poporul: Mărire Ţie, Doamne, mărire Ţie.

Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm sfântului Domn, lui Isus unuia celui fără de păcat. Crucii tale ne închinăm, Hristoase, şi sfântă învierea ta o lăudăm şi o preamărim. Că tu eşti Dumnezeul nostru: afară de tine pe altul nu ştim, numele tău numim. Veniţi toţi credincioşii, să ne închinăm sfintei Învierii lui Hristos; că iată a venit, prin Cruce, bucurie în toată lumea. Totdeauna binecuvântând pe Domnul, lăudăm Învierea lui: că răstignire răbdând pentru noi, cu moartea pe moarte a stricat.

Nu se scoate sfânta Evanghelie spre închinare.

Psalmul 50

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta,
și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea.
Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea
și de păcatul meu curățește-mă.
Că fărădelegea mea eu o cunosc
și păcatul meu înaintea mea este pururea.
Ție unuia am greșit
și ce este rău înaintea Ta am făcut,
Ca să te arăți drept întru cuvintele Tale
și biruitor să ieși când te vor judeca.
Că iată întru fărădelegi am fost conceput
și în păcate m-a născut maica mea.
Că iată adevărul ai iubit;
cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale, le-ai arătat mie.
Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți;
spăla-mă-vei și mai mult decât zăpada mă voi albi.
Auzului meu vei da bucurie și veselie;
bucura-se-vor oasele mele cele umilite.
Întoarce fața Ta de la păcatele mele
și toate fărădelegile mele șterge-le.
Inimă curată zidește intru mine, Dumnezeule
și Spirit drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele.
Nu mă lepăda de la fața Ta
și Spiritul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine.
Dă-mi iarăși bucuria mântuirii Tale
și cu Spirit stăpânitor mă întărește.
Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale
și cei păcătoși la Tine se vor întoarce.
Mântuiește-mă de sângiuri, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele;
bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
Doamne, buzele mele vei deschide
și gura mea va vesti lauda Ta.
Că de ai fi voit jertfă, ți-aș fi adus;
arderile de tot nu le vei binevoi.
Jertfa lui Dumnezeu: spirit umilit;
inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
Bine fă, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului,
și să se zidească zidurile Ierusalimului.
Atunci bineplăcute-Ți vor fi jertfa dreptății,
prinosul și arderile de tot;
atunci vor aduce pe altarul Tău viței.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Tu-mi ești acoperământul cel tare, Crucea lui Hristos, cea în trei împărțită; sfințește-mă pe mine cu puterea ta, ca să mă închin ție și să te măresc cu credință și cu dragoste.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tu-mi ești acoperământul cel tare, Crucea lui Hristos, cea în trei împărțită; sfințește-mă pe mine cu puterea ta, ca să mă închin ție și să te măresc cu credință și cu dragoste.

Stih, glas 6
Miluieşte-ne, Dumnezeule, după mare mila ta, şi după mulţimea îndurărilor tale şterge fărădelegile noastre.

Stihiră, glas 6
Crucea lui Hristos, nădejdea creștinilor, povățuitoarea celor rătăciți, limanul celor înviforați; ceea ce ești în războaie biruință, lumii întărire, bolnavilor vindecare, celor morți înviere, îndură-te spre noi.

Preotul: Mântuieşte, Dumnezeule, poporul tău şi binecuvântează moştenirea ta; cercetează lumea ta cu milă şi cu îndurări; înalţă puterea creştinilor dreptcredincioşi; şi trimite peste noi milele tale cele bogate: pentru rugăciunile Preacuratei Doamnei noastre, Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci; cu mijlocirile cinstitelor cereşti Puteri ale celor fără de trupuri, ale cinstitului mărit profet Înaintemergător şi Botezător Ioan; ale sfinţilor măriţi şi întru tot lăudaţi Apostoli; ale celor dintru sfinţi Părinţii noştri şi ai lumii mari Dascăli şi Ierarhi Vasile cel Mare, Grigore Teologul, şi Ioan Gură-de-aur; şi ale celui dintru sfinţi părintelui nostru Nicolae Arhiepiscopul de la Mira Liciei, făcătorul de minuni, ale celui dintru sfinţi părintelui nostru Nichita al Remesianei, apostolul românilor; ale sfinţilor măriţi şi bine învingători Martiri ale preacuvioşilor şi de Dumnezeu purtători Părinţilor noştri; ale sfinţilor şi drepţilor dumnezeieşti părinţi Ioachim și Ana și ale tuturor Sfinţilor, rugămu-te, mult milostive Doamne, auzi-ne pe noi păcătoşii, care ne rugăm ţie, şi te îndură spre noi.

Poporul: Doamne, îndură-te spre noi — (de 12 ori.)

Preotul, cu glas înalt:
Cu mila, şi cu îndurările, şi cu iubirea de oameni a unuia născut Fiului tău, cu care împreună bine eşti cuvântat, cu preasfântul, şi bunul, şi de viaţă făcătorul tău Spirit, acum şi pururea, şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

CANOANELE

Canonul Cinstitei Cruci, glas 8, din Minei.
Catavasiile Crucii, glas 8

Cântarea I, glas 8
Irmos:
Cruce însemnând Moise cu toiagul, Marea Roşie a despărţit-o lui Israel, celui ce pedestru a trecut-o; iar, de-a curmezişul lovind-o, a împreunat-o împotriva carelor lui Faraon, deasupra scriind nebiruita armă. Pentru aceea, lui Hristos să-I cântăm, Dumnezeului nostru, că S-a preamărit.

Chipul preacuratei pătimiri, întru sine mai înainte le-a arătat Moise, în mijlocul preoților stand. Și ca o cruce închipuindu-se cu întinderea mâinilor, a biruit puterea lui Amalec cel atotpierzător. Pentru aceasta, să cântăm lui Hristos, Dumnezeului nostrum, că s-a preamărit.

Pus-a Moise pe stâlp doctorie împotriva mușcării celei stricătoare și înveninată, și cu lemnul cel în chipul Crucii, pe șarpele ce se tîra pe pământ, l-a legat, vătămarea cea potrivnică într-însul biruind. Pentru aceasta, să cântăm lui Hristos, Dumnezeului nostru, că s-a preamărit.

Arătat-a cerul biruința Crucii creștinului și de Dumnezeu înțelepțitului Împărat și înverșunarea vrăjmașilor celor pizmătăreți, într-însa s-a surpat, înșelăciunea a pierit și credința cea dumnezeiască la marginile pământului s-a răspândit. Pentru aceasta, să cântăm lui Hristos, că s-a preamărit.

Cântarea I a Catavasiilor Crucii, glas 8

Cruce însemnând Moise cu toiagul, Marea Roşie a despărţit-o lui Israel, celui ce pedestru a trecut-o; iar, de-a curmezişul lovind-o, a împreunat-o împotriva carelor lui Faraon, deasupra scriind nebiruita armă. Pentru aceea, lui Hristos să-I cântăm, Dumnezeului nostru, că S-a preamărit.

Cântarea III, glas 8
Irmos:
Toiagul spre închipuirea Tainei se primeşte, că prin odrăslire a ales preot; iar pentru Biserica cea mai înainte neroditoare, acum a înflorit Lemnul Crucii, spre putere şi spre întărire.

Fiind lovită piatra cea vârtoasă, a izvorât apă poporului celui neplecat şi împietrit la inimă şi a arătat Taina Bisericii celei de Dumnezeu chemate; care are Crucea putere şi întărire.

Coasta Ta Cea Preacurată cu suliţa fiind împunsă, apă şi sânge a izvorât, care înnoiesc Legea şi spală păcatul. Că Crucea este lauda credincioşilor şi puterea şi întărirea dreptcredincioşilor creştini.

Cântarea a III a a Catavasiilor Crucii, glas 8

Toiagul spre închipuirea Tainei se primeşte; căci cu odrăslire a ales preot, iar Bisericii celei mai înainte neroditoare, acum a înflorit lemnul Crucii, spre putere şi spre întărire.

Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Tu ești Dumnezeul nostru și Ție mărire înălțăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Sedealna Crucii, glas 8
În rai de demult, lemnul m-a dezgolit prin mâncare, vrăjmaşul pricinuindu-mi omorârea; iar lemnul Crucii, aducând haina vieţii oamenilor, s-a înfipt pe pământ şi lumea toată s-a umplut de toată bucuria. Pentru aceasta, văzând-o înălţată, lui Dumnezeu cu credinţă popoare să strigăm: Plină este de mărire casa ta.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

În rai de demult, lemnul m-a dezgolit prin mâncare, vrăjmaşul pricinuindu-mi omorârea; iar lemnul Crucii, aducând haina vieţii oamenilor, s-a înfipt pe pământ şi lumea toată s-a umplut de toată bucuria. Pentru aceasta, văzând-o înălţată, lui Dumnezeu cu credinţă popoare să strigăm: Plină este de mărire casa ta.

Cântarea IV, glas 8
Irmos:
Auzit-am, Doamne, Taina iconomiei Tale; înţeles-am lucrurile Tale, şi am preamărit Dumnezeirea Ta.

Izvoarele cele de fel amare le-a prefăcut cu lemnul Moise în pustie de demult, arătând mai înainte mutarea cea prin Cruce a păgânilor la credinţă.

Iordanul ce primise în sânul adâncimii sale securea, a întors-o în sus prin lemn, însemnând prin Cruce şi prin Botez, tăierea înşelăciunii.

Cu sfinţenie se îmbulzeşte poporul cel alcătuit de patru părţi, mergând înaintea Crucii, ce închipuieşte cortul mărturiei; şi cu starea sa cea cruciş se sfinţeşte, preamărindu-se.

Cu minune fiind întinsă Crucea, au strălucit raze ca soarele şi au spus cerurile: Mărire Dumnezeului nostru!

Cântarea a IV a a Catavasiilor Crucii, glas 8

Auzit-am, Doamne, taina iconomiei Tale, înţeles-am lucrurile Tale şi am preamărit Dumnezeirea Ta.

Cântarea V, glas 8
Irmos:
O, de trei ori fericite lemn, pe care S-a răstignit Hristos, Împăratul şi Domnul, prin care a căzut cel ce a înşelat cu lemnul, înşelat fiind de Cel ce a fost răstignit pe tine cu trupul, de Dumnezeu, Care dă pace sufletelor noastre.

De tine Cruce, lemnul cel pururea lăudat, pe care S-a răstignit Hristos, s-a sfiit sabia care păzea Edenul, învârtindu-se; şi înfricoşătorul Heruvim s-a plecat lui Hristos, Cel ce a fost răstignit pe tine, Care dăruieşte pace sufletelor noastre.

Puterile cele de dedesubt, cele potrivnice Crucii, se înfricoşează de semnul cel însemnat în văzduh, întru care umblă neamul celor cereşti; iar pământenii îşi pleacă genunchii lui Hristos, Celui ce dă pace sufletelor noastre.

Cu raze nestricăcioase, arătându-se dumnezeiasca Cruce, neamurilor celor întunecate, care zăceau în rătăcirea înşelăciunii, dumnezeiască lumină le-a strălucit şi la Hristos, Cel ce S-a răstignit pe ea, le-a povăţuit, Cel ce dăruieşte pace sufletelor noastre.

Cântarea a V a a Catavasiilor Crucii, glas 8

O, de trei ori fericite lemn, pe care a fost răstignit Hristos, Împăratul şi Domnul; prin care a căzut cel ce a înşelat cu lemnul, înşelat fiind de Cel ce a fost pironit pe tine cu trupul, de Dumnezeu, Care dă pace sufletelor noastre.

Cântarea VI, glas 8
Irmos:
În pântecele fiarei celei din apă, Ioná palmele întinzându-şi în chipul Crucii, mântuitoarea Pătimire mai înainte a închipuit-o lămurit; de unde a treia zi ieşind, Învierea cea mai presus de lume a însemnat, a lui Hristos Dumnezeu, Cel ce S-a răstignit cu trupul, iar cu Învierea cea de a treia zi lumea a luminat.

Cel de bătrâneţe gârbovit şi de neputinţă slăbănogit, Iacob, se îndrepta cu schimbarea mâinilor, arătând lucrarea Crucii celei de viaţă purtătoare; pe care răstgnit fiind Dumnezeu cu trupul, boala cea de suflet pierzătoare a înşelăciunii a tămăduit-o şi vechimea Scripturii, a Legii celei umbroase, a înnoit-o.

Punându-şi palmele dumnezeiescul Israel pe capetele tinerilor cruciş, a arătat semnul cel de viaţă purtător; şi părându-i-se lui Iosif că s-a înşelat, socotind mai de cinste poporul Legii celei vechi, nu şi-a schimbat Israel mâinile, ci a strigat: că va întrece poporul lui Hristos cel de curând alcătuit şi cu Crucea îngrădit.

Cântarea a VI a a Catavasiilor Crucii, glas 8

În pântecele fiarei celei din apă, Iona, palmele întinzându-şi în chipul Crucii, mântuitoarea patimă mai înainte a închipuit-o vădit, de unde, a treia zi ieşind, Învierea cea mai presus de lume a însemnat, a lui Hristos Dumnezeu, Cel ce a fost răstignit cu trupul şi cu Învierea cea de a treia zi lumea a luminat.

Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Tu eşti împăratul păcii şi Mântuitorul sufletelor noastre şi Ţie mărire înălţăm: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Condacul Crucii, glas 4
Cel ce Te-ai înălțat pe Cruce de bunăvoie, poporului Tău celui nou numit cu numele Tău, îndurările Tale dăruiește-i, Hristoase Dumnezeule. Veselește cu puterea Ta pe dreptcredincioșii creștini, dăruindu-le biruință asupra celui potrivnic, având ajutorul Tău armă de pace, nebiruită biruință.

Icosul
Cel ce până la al treilea cer a fost răpit în rai și a auzit cuvinte nespuse și dumnezeiești, care nu este cu putință de limbi omenești a fi grăite, scrie către galateni: Ca niște râvnitori ai Scripturilor, ați citit și ați cunoscut; Mie, zice, să nu-mi fie a mă lăuda, fără numai în Crucea Domnului, pe care, pătimind, a omorât patimile. Deci și noi cu osârdie să ținem Crucea Domnului, lauda tuturor: Lemnul ce ne este nouă dat spre mântuire, armă de pace, nebiruită biruință.

Sinaxar
În această lună, în ziua a paisprezecea, celebrăm amintirea Înălţării cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci.
Prin puterea Crucii, o, Hristoase Dumnezeule, îndură-Te de noi şi ne mântuieşte. Amin.

Cântarea VII, glas 8
Irmos:
Nebuna poruncă a tiranului celui păgân pe popoare le-a tulburat, suflând cu îngrozire şi cu hulă urâtă împotriva lui Dumnezeu; însă pe cei trei tineri nu i-a înfricoşat mânia cea de fiară, nici focul cel mistuitor; ci, cu spirit de rouă aducător, ce împotrivă răsuna, împreună cu focul fiind, cântau: Prealăudate, Dumnezeul Părinţilor şi al nostru, bine eşti cuvântat.

Din lemn gustând omul cel dintâi, în stricăciune a căzut; şi, cu izgonirea cea cumplită din viaţă osândindu-se, ca şi cu o boală trupească vătămătoare, toată firea omenească a murdărit-o. Dar, prin Lemnul Crucii, câştigându-ne iarăşi tămăduirea, cântăm: Cel ce eşti prealăudat, Dumnezeul Părinţilor şi al nostru, bine eşti cuvântat.

Călcat-a porunca lui Dumnezeu neascultarea şi gustarea din pom cea fără de vreme a pricinuit moarte neamului omenesc; şi s-a oprit cu pază de atunci pomul vieţii de a mai împărtăşi viaţa cea preascumpă; de care s-a învrednicit tâlharul cel mulţumitor, prin cumplita moarte a crucii, strigând: Dumnezeul Părinţilor şi al nostru, bine eşti cuvântat.

Israel cel ce vedea cele ce aveau să fie, de vârful toiagului său s-a rezemat, când s-a întâmpinat cu Iosif, arătând mai înainte, că întru Preamărita Cruce se va rezema puterea Împărăţiei. Că este laudă de biruinţă Crucea, şi lumina celor ce cu credinţă cântă: Cel ce eşti prealăudat, Dumnezeul părinţilor şi al nostru, bine eşti cuvântat.

Cântarea a VII a a Catavasiilor Crucii, glas 8

Nebuna poruncă a tiranului celui păgân, pe popoare le-a tulburat, suflând cu îngrozire şi cu hulă urâtă lui Dumnezeu; însă pe cei trei tineri nu i-a înfricoşat mânia cea de fiară, nici focul cel mistuitor; ci cu spirit de rouă aducător ce împotrivă răsuna, împreună cu focul fiind, cântau: Prealăudate Dumnezeul părinţilor şi al nostru, binecuvântat ești.

Cântarea VIII, glas 8
Irmos:
Binecuvântaţi, tineri cei întocmai cu numărul Treimii, pe Făcătorul Dumnezeu-Părintele, lăudaţi pe Cuvântul Cel ce S-a coborât şi focul în rouă l-a prefăcut, şi preaînălţaţi pe Spiritul cel Preasfânt, Care dă viaţă tuturor, întru toţi vecii.

Înălţându-se lemnul cel udat cu sângele Cuvântului lui Dumnezeu, Cel ce S-a întrupat, lăudaţi puterilor cereşti chemarea pământenilor şi o prăznuiţi; popoarelor, închinaţi-vă Crucii lui Hristos, prin care s-a făcut ridicarea lumii în veci.

Pământenii, cei ce sunteţi chivernisitori ai harului, cu preoţească cuviinţă înălţaţi cu mâinile Crucea, pe care a stat Hristos Dumnezeu, şi suliţa care a străbătut trupul Cuvântului lui Dumnezeu; ca, văzând toate neamurile mântuirea lui Dumnezeu, să-L preamărească în veci.

Cei mai înainte aleşi prin dumnezeiasca pronie, credincioşi împăraţi creştini, veseliţi-vă şi vă lăudaţi cu arma cea purtătoare de biruinţă a Crucii, care de la Dumnezeu vi s-a dăruit; că întru aceasta se risipesc în veci neamurile cele potrivnice, care năvălesc cu îndrăznire.

Cântarea a VIII a a Catavasiilor Crucii, glas 8

Stih: Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Binecuvântaţi, tineri, cei întocmai cu numărul Treimii, pe Făcătorul Dumnezeu, Părintele; lăudaţi pe Cuvântul cel ce S-a coborât şi focul în rouă l-a prefăcut; şi preaînălţaţi pe Spiritul cel preasfânt, Care dă viaţă tuturor întru toţi vecii.

Preotul: Pe Născătoarea de Dumnezeu şi Maica luminii în cântări cinstind-o, să o mărim!

Nu se cântă: Ceea ce ești mai cinstită… ci îndată aceste stihuri cu troparele lor.

Cântarea IX, glas 8
Stih: Măreşte, suflete al meu, Preacinstită Crucea Domnului.

Irmos:
Rai de Taină eşti, Născătoare de Dumnezeu, care ai odrăslit nelucrat pe Hristos, întru Care Lemnul Crucii cel de viaţă purtător pe pământ a fost sădit. Pentru aceasta, acum înălţat fiind, închinându-ne lui, pe tine te mărim.

Stih: Măreşte, suflete al meu, Preacinstită Crucea Domnului.

Să se bucure toţi pomii dumbravei, pentru că li s-a sfinţit firea de la Săditorul lor, Hristos, Cel ce a fost răstignit pe lemn; acela înălţându-Se acum, ne închinăm Lui şi Îl mărim.

Stih: Măreşte, suflete al meu, Preacinstită Crucea Domnului.
Crucea lui Hristos, capul tuturor, s-a înălţat corn sfinţit celor binecredincioşi; întru care se sfărâmă toate coarnele viclenilor demoni. Pentru aceasta, acum fiind înălţată, închinându-ne ei, pe tine, Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Stih: Măreşte, suflete al meu, înălţarea Cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci a Domnului.

Irmos:
Moartea, ce a venit neamului omenesc prin mâncarea din pom, prin Cruce s-a stricat astăzi; pentru că blestemul strămoaşei cel atotneamul s-a dezlegat prin Rodul Preacuratei Maici a lui Dumnezeu, pe care toate puterile cereşti o măresc.

Stih: Măreşte, suflete al meu, Înălţarea Cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci a Domnului.

Nemailăsând amărăciunea lemnului a fi pierzătoare, desăvârşit prin Cruce ai tămăduit-o, Doamne. Pentru aceasta, şi lemnul ce a prefăcut oarecând amărăciunea apelor Marei a închipuit lucrarea Crucii; pe care toate puterile cereşti o măresc.

Stih: Măreşte, suflete al meu, Înălţarea Cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci a Domnului.
Pe noi, cei căzuţi pururea prin greşeala strămoşului, astăzi ne-ai ridicat prin Crucea Ta, Doamne. Şi, precum prin neînfrânare se cuprinsese firea omenească de înşelăciune, aşa iarăşi pe toţi ne-a mântuit lumina Crucii Tale, pe care credincioşii o mărim.

Stih: Măreşte, suflete al meu, Înălţarea Cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci a Domnului.

Ca să arăţi că preamăritul chip al Crucii Tale, Doamne, se cuvine a fi închinat de toată lumea, cu lumină necuprinsă l-ai închipuit pe cer, înaintea credinciosului împărat armă nebiruită; pentru aceasta, Puterile Cereşti te măresc.

Cântarea a IX a a Catavasiilor Crucii, glas 8
Rai de Taină eşti, Născătoare de Dumnezeu, care ai odrăslit nelucrat pe Hristos, de Care lemnul Crucii cel de viaţă purtător, pe pământ a fost sădit. Pentru aceasta, acum înălţat fiind şi închinându-ne Lui, pe tine te mărim.

Preotul: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu-Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că pe Tine Te laudă toate Puterile cereşti şi Ţie mărire înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Luminătoarea Praznicului
Crucea este păzitoarea a toată lumea; Crucea, podoaba Bisericii; Crucea, stăpânia împăraţilor; Crucea, întărirea credincioșilor; Crucea, mărirea îngerilor, şi demonilor rană.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Altă luminătoare
Crucea se înalță astăzi și lumea se sfințește. Că Cel ce este împreună cu Tatăl și cu Spiritul Sfânt, pe aceasta mâinile Şi-a întins; și toată lumea ai adus-o la cunoștința Ta, Hristoase. Deci pe cei ce nădăjduiesc în Tine, învrednicește-i de dumnezeiasca Ta mărire.

La Stihoavnă
(Stihirile laudelor)

Stihirile Laudelor Praznicului, din Minei, glas 8
Toată suflarea să laude pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul din ceruri, lăudaţi pe El întru cele înalte; Ţie se cuvine cântare, Dumnezeule. (Ps. 148, 1)

Lăudaţi pe El toţi îngerii Lui, Lăudaţi pe El toate puterile Lui; Ţie se cuvine cântare, Dumnezeule. (Ps. 148, 2)

Lăudaţi-L pe El întru puterile Lui, lăudaţi-L pe El după mulţimea măririi Lui. (Ps. 150, 2)

O, preamărită minune! Pomul cel de viață purtător, preasfânta Cruce, la înălțime ridicată se arată astăzi. Toate marginile o măresc și toți demonii se îngrozesc. O, ce dar s-a dăruit pământenilor! Prin care, Hristoase, mântuiește sufletele noastre, ca un milostiv.

Lăudaţi-L pe El în glas de trâmbiţă, lăudaţi-L pe El în psaltire şi în alăută. (Ps. 150, 3)

O, preamărită minune! Pomul cel de viață purtător, preasfânta Cruce, la înălțime ridicată se arată astăzi. Toate marginile o măresc și toți demonii se îngrozesc. O, ce dar s-a dăruit pământenilor! Prin care, Hristoase mântuiește sufletele noastre, ca un milostiv.

Lăudaţi-L pe El în timpane şi în horă, lăudaţi-L pe El în strune şi în organe. (Ps. 150, 4)

O, preamărită minune! Crucea ce a purtat pe Cel Preaînalt, ca pe un strugure plin de viață se înalță astăzi de pe pământ; prin care la Dumnezeu toți am fost trași și moartea de tot s-a omorât. O, preacinstite lemn, prin care ne împărtășim de nemuritoarea haină, cea din Eden, pe Hristos mărind.

Lăudaţi-L pe El în chimvale bine-răsunătoare; lăudaţi-L pe El în chimvale de strigare. Toată suflarea să laude pe Domnul. (Ps. 150, 5-6)

O, preamărită minune! Lățimea și lungimea Crucii cu a cerului se aseamănă, căci cu dumnezeiescul har sfințește toate. Întru aceasta neamurile păgâne se biruiesc; întru aceasta sceptrele împăraților se întăresc. O, dumnezeiască scară, prin care ne-am suit la ceruri, înălțând, întru cântări, pe Hristos Domnul.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Glas 6
Astăzi înainte merge Crucea Domnului și credincioșii o primesc pe ea cu dragoste și câștigă tămăduiri sufletului și trupului. Pe aceasta o sărutăm cu bucurie și cu frică; cu frică pentru păcat, că nevrednici suntem; iar cu bucurie, pentru mântuirea pe care o dă lumii Cel ce a fost răstignit pe ea, Hristos Domnul, Care are mare milă.

Preotul: Mărire ţie, celui ce ne-ai arătat nouă lumina!
Doxologia mare
Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bună voire.
Lăudămu-Te, bine Te cuvântăm, ne închinăm Ție,
Te mărim pe Tine: Îţi mulţumim Ție, pentru mare mărirea Ta.
Doamne Împărate, Dumnezeule ceresc, Părinte atotţinătorule: Doamne Fiule unule născut, Isuse Hristoase, şi Spirite Sfinte.
Doamne Dumnezeule, Mieluşelul lui Dumnezeu, Fiul Părintelui, Cel ce ridici păcatul lumii, miluieşte-ne pe noi, Cel ce ridici păcatele lumii.
Primeşte rugăciunea noastră, Cel ce şezi de-a dreapta Tatălui,
şi te îndură spre noi.
Că Tu eşti unul Sfânt, Tu eşti unul Domn Isus Hristos:
întru mărirea lui Dumnezeu Tatăl. Amin.
În toate zilele bine Te voi cuvânta,
şi voi lăuda numele Tău în veac, şi în veacul veacului,
Învredniceşte-ne, Doamne, în ziua aceasta,
fără de păcat a ne păzi.
Bine eşti cuvântat, Doamne, Dumnezeul Părinţilor noştri,
şi lăudat şi preamărit este numele Tău în veci. Amin.
Fie, Doamne, mila Ta spre noi,
precum am nădăjduit şi noi întru Tine.
Bine eşti cuvântat, Doamne:
învaţă-mă îndreptările Tale. De 3 ori.
Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă în neam şi în neam. Eu am zis: Doamne, miluieşte-mă, vindecă sufletul meu, că am greşit Ție.
Doamne, la Tine am scăpat, învaţă-mă, să fac voia Ta,
că Tu eşti Dumnezeul meu.
Că la Tine este izvorul vieţii,
întru lumina Ta vom vedea lumină.
Tinde mila Ta, celor ce Te cunosc pe Tine.

Sfinte Dumnezeule… De 3 ori, cu 3 închinăciuni.
Mărire… Şi acum… Sfinte fără de moarte, îndură-Te spre noi.

Apoi,
RÂNDUIALA SCOATERII SFINTEI CRUCI

Cântându-se Doxologia mare, preotul, fiind îmbrăcat în toate veşmintele, ia cădelniţa cu tămâie, vine în faţa sfintei mese pe care este aşezată Sfânta Cruce şi o cădeşte de 3 ori la cele patru laturi. Apoi ridică deasupra capului Sfânta Cruce, ocoleşte sfânta masă şi iese din sfântul altar pe uşa dinspre miazănoapte, mergând înainte diaconul cu lumânarea şi cădelniţa sau, în lipsă, doi credincioşi cu sfeşnice şi, ajungând pe solee se opreşte în faţa uşilor împărăteşti. Terminându-se cântarea Doxologiei, şi ultimul Sfinte Dumnezeule…, preotul, însemnând cruciş cu Sfânta Cruce, rosteşte cu glas mare Înţelepciune, drepţi! şi imediat se întoarce spre Apus, mergând în faţa analogului unde depune Sfânta Cruce.

Preotul cântă troparul, glas 1: Mântuieşte, Doamne, poporul Tău… apoi primeşte cădelniţa şi cădeşte Sfânta Cruce în cele patru laturi ale analogului în timp ce se cântă troparul încă de 2 ori.

Preotul stând în faţa Sfintei Cruci, cântă pe glasul al 6-lea:

Crucii Tale ne închinăm, Hristoase, şi sfântă Învierea Ta o lăudăm şi o mărim.

Strana cântă acelaşi tropar şi preotul face trei metanii.

Până când poporul se închină Sfintei Cruci, strana cântă stihira aceasta glasul al 6-lea.

Glasurile profeţilor, pe acest sfânt lemn mai înainte l-au vestit. Prin care s-a mântuit Adam din blestemul morţii cel de demult; şi, fiind înălţată astăzi, înalţă glas împreună şi făptura, cerând de la Dumnezeu multă îndurare. Cel care eşti Stăpânul nemăsuratei mile, fi-ne curăţire şi mântuieşte sufletele noastre.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit,

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin

Glas 8
S-a împlinit glasul profetului Tău Moise, Dumnezeule, care zice: veţi vedea Viaţa voastră spânzurată înaintea ochilor voştri. Astăzi Crucea se înalţă şi lumea din înşelăciune se eliberează; astăzi Învierea lui Hristos se înnoieşte şi marginile pământului se bucură, în chimvale ca David cântare îţi aduce, zicând: lucrat-ai mântuire în mijlocul pământului, Dumnezeule: Crucea şi Învierea; prin care ne-ai mântuit Bunule, Iubitorule de oameni, Atotputernice Doamne, mărire Ţie.

În timp ce se cântă Şi acum…, spre sfârşitul cântării, preotul iese din sfântul altar, prin uşile Împărăteşti, vine în faţa analogului, cădeşte Sfânta Cruce şi ridicând-o pe cap, o duce şi o aşează în locul icoanei de praznicare, care a fost ridicată mai înainte. Preotul intră în Sfântul Altar și după terminarea cântării, dacă nu se intră în Sfânta Liturghie, face ecteniile și dezlegarea deplină.

Preotul: Miluieşte-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru Sfântul Părinte Papa (N.), pentru Preafericitul Părinte Arhiepiscop (N.), pentru (Înalt) Preasfinţit (Arhi) Episcopul nostru (N.) şi pentru toţi fraţii noştri cei întru Hristos.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru autorităţile şi oştirea ţării, pentru pacea, sănătatea şi mântuirea lor.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru fericiţii şi pururea pomeniţii ctitori ai sfintei Bisericii acesteia.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, ştergerea şi iertarea păcatelor robilor lui Dumnezeu, fraţii sfintei Bisericii acesteia.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi

Preotul: Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri şi fac bine în sfânta şi preacinstita biserica aceasta, pentru cei ce trudesc, pentru cei ce cântă şi pentru poporul ce este de faţă şi aşteaptă de la Tine mare şi multă milă.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Încă ne rugăm pentru toți fraţii noştri și pentru toți dreptcredincioșii creștini.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul, cu glas înalt:
Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi Ţie mărire Îţi înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Preotul: Să plinim rugăciunile noastre cele de dimineață, Domnului.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Apără, mântuieşte, miluieşte, şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu darul Tău.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Ziua toată desăvârşit sfântă, cu pace şi fără de păcate, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Înger de pace, credincios călăuzitor, păzitor sufletelor şi trupurilor noastre, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Milă şi iertare de păcatele şi de greşelile noastre, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Cele bune şi de folos sufletelor noastre, şi pace lumii, de la Domnul să cerem.
Poporul: Dă-ne, Doamne.

Cealaltă vreme a vieţii noastre în pace, şi întru pocăinţă a o săvârşi, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Sfârşit creştinesc vieţii noastre, fără de patimă, ne ruşinat, cu pace, şi răspuns bun la înfricoşătoarea judecată a lui Hristos, de la Domnul să cerem.

Poporul: Dă-ne, Doamne.

Pe preasfânta, curata, Preabinecuvântata, mărita Doamna noastră de Dumnezeu Născătoarea, şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine, şi unul pe altul, şi toată viaţa noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Preotul, cu glas înalt:
Că Dumnezeul milei şi al îndurărilor şi al iubirii de oameni eşti şi Ţie mărire înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin

Preotul: Pace tuturor.

Poporul: Şi spiritului tău.

Preotul: Capetele noastre Domnului să le plecăm.

Poporul: Ţie, Doamne.

Rugăciunea plecării capetelor
Doamne Sfinte, Care întru cele de sus locuieşti şi spre cei smeriţi priveşti şi, cu ochiul Tău cel a toate văzător, priveşti peste toată făptura, Ţie am plecat cerbicea sufletului şi trupului nostru şi ne rugăm Ţie, Sfinte al sfinţilor: Întinde mâna Ta cea nevăzută, din sfântul Tău locaş, şi ne binecuvintează pe toţi; şi orice am greşit, cu voie sau fără de voie, ca un Dumnezeu bun şi iubitor de oameni, iartă, dăruindu-ne bunătăţile Tale cele din lume şi cele mai presus de lume.

Preotul, cu glas înalt:
Că Ție ți se cuvine a ne milui şi a ne mântui pe noi, Dumnezeul nostru, şi Ţie mărire înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin

Apolisul
(Dezlegarea deplină)
Preotul: Înţelepciune.
Poporul: Binecuvântează, Părinte.
Preotul: Cel ce este binecuvântat, Hristos, Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.
Poporul: Amin. Întăreşte, Dumnezeule, sfânta şi dreapta credinţă a cucernicilor şi dreptcredincioşilor creştini, împreună cu sfântă biserica aceasta, în vecii vecilor.
Preotul: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi.
Poporul: Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea întru adevăr Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Preotul: Mărire Ție, Hristoase Dumnezeul nostru, nădejdea noastră, mărire Ție.
Poporul: Mărire Tatălui și Fiului și Spiritului Sfânt și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Doamne, îndură-Te spre noi, de 3 ori. — Părinte, binecuvântează.
Preotul: Cel ce a înviat din morți, Hristos, Adevăratul nostru Dumnezeu, pentru rugăciunile preacuratei Maicii Sale, cu puterea cinstitei și de viață făcătoarei cruci, pentru rugăciunile sfinților, drepților și dumnezeieștilor Părinți Ioachim și Ana și ale tuturor Sfinților, să ne miluiască și să ne mântuiască pe noi, fiind bun și iubitor de oameni.

Poporul: Amin

Preotul: Pentru rugăciunile sfinților Părinților noștri, Doamne Isuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi.

Poporul: Amin.