Biserica monument istoric „Episcop Ioan Bob” şi-a celebrat hramul

publicat la 16 aprilie 2015 în Ştiri

În prezenţa Episcopului eparhial de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, a fost sărbătorită cea de-a III-a zi de Paşti, Marţea Luminată, 14 aprilie 2015, la biserica "Episcop Ioan Bob" (str. Episcop Ioan Bob, nr. 5, Cluj-Napoca), care şi-a celebrat astfel hramul, "Învierea Domnului". Celebrarea a marcat şi împlinirea a 20 de ani de la retrocedarea acestei biserici, care încă înainte de 1948 a fost declarat monument istoric, fiind prima biserică românească intra muros din cetatea Napoca.

imagine

Rememorând momentele istorice din viaţa Eparhiei de Cluj-Gherla legate de acest sfânt locaş, PS Florentin a celebrat aici Sfânta Liturghie, împreună cu pr. Cristian Sabău, protopop de Cluj I, pr. Cristian David, cancelar eparhial, pr. paroh Nicolae Ţap, pr. consilier Daniel Avram, vicar parohial şi pr. ceremonier Florin Isac. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corul "Angeli" al bisericii "Bob", cor înfiinţat în 1995 şi dirijat de prof. Angela David.

În cuvântul de învăţătură, pornind de la Evanghelia despre călătoria celor doi ucenici la Emaus (Lc 24, 12-25), Ierarhul de Cluj-Gherla a meditat asupra "trecerii lui Isus prin această lume, a trecerii mântuitoare a lui Isus prin viaţa noastră şi asupra trecerii noastre prin lume", invitând credincioşii să îşi pună întrebarea: "Isus, trecând prin lume, a lăsat urma vieţii, a Învierii. Ce urmă lăsăm noi prin viaţa noastră, prin trecerea noastră prin această lume? Să-L rugăm să putem lăsa urma luminii şi urma Învierii Sale prin viaţa noastră." După Sfânta Jertfă Liturgică, pr. paroh Nicolae Ţap a rostit un cuvânt de mulţumire, menţionând că singurul care a participat la toate celebrările Învierii Domnului în biserica Bob este Preasfinţia Sa Florentin, mulţumindu-i că a revenit an de an în mijlocul comunităţii credincioşilor parohiei "Învierea Domnului".

imagine

Luând cuvântul, PS Florentin a reamintit unul dintre motivele acestei celebrări de sărbătoare, împlinirea a 20 de ani de la retrocedarea bisericii: "În anul 1995 reintram în posesia acestei biserici, prin bunăvoinţa Mitropolitului Bartolomeu Anania, Dumnezeu să îl odihnească cu cei drepţi. A fost printre puţinele lăcaşuri de cult care au fost retrocedate. Tot în 1995, terminam studiile prima generaţie de seminarişti ai Institutului Teologic Sf. Ioan Evanghelistul. Unul dintre tinerii absolvenţi a fost hirotonit în acelaşi an, în septembrie: pr. paroh Nicolae Ţap, care păstoreşte cu vrednicie această parohie şi ne-a invitat să împărtăşim ziua sărbătorească a hramului, Învierea Domnului. De aceea, permiteţi-mi ca în numele Eparhiei de Cluj-Gherla, acum, la împlinirea a 20 de ani de sfântă slujire preoţească, să ne manifestăm recunoştinţa pentru slujirea pe care pr. Nicolae a oferit-o lui Dumnezeu în diferite parohii ale Eparhiei noastre, dar în mod particular în această biserică Episcop Ioan Bob şi să îi dorim, în continuare, mulţi ani sfinţi şi binecuvântaţi." Ca urmare, PS Florentin a înmânat diploma şi crucea "Sf. Iosif" părintelui paroh Nicolae Ţap.

imagine

Sărbătoarea s-a încheiat cu un timp de comuniune în curtea bisericii, aflată acum în renovare exterioară. Biserica, aflându-se pe un teren instabil, de-a lungul timpului a necesitat în repetate rânduri reparaţii şi consolidări, şi în prezent fiind demarate ample proiecte de renovare şi restaurare, pentru care se cere sprijinul credincioşilor, astfel încât acest important centru de spiritualitate românească de pe meleaguri Transilvane să poată dăinui şi rămâne un semn al trecerii şi Învierii Domnului prin timp şi istorie.

imagine

Biserica „Episcop Ioan Bob” – privire retrospectivă

La începutul sec. al XIX-lea, când românilor nu le era permis să îşi zidească biserici în Transilvania, Episcopul Ioan Bob a luat iniţiativa ridicării unui sfânt locaş pentru credincioşii greco-catolici din Cetatea Clujului. Astfel, între 1797-1800 s-a construit această biserică pe cheltuiala Episcopului Ioan Bob. Lucrarea a început sub pretextul construirii unui „magazin de bucate” în str. Cărbunarilor, locuită de români care se ocupau cu transportul şi vinderea cărbunilor, „şi numai după ce s-a adăugat turnul acoperit cu aramă veritabilă şi s-a aşezat crucea, s-a făcut declaraţia publică că se zideşte biserică românească între zidurile vechii cetăţi romane, Napoca”.

Această biserică, timp de peste un secol, a fost singura biserică greco-catolică din Cluj: „Lespezile ei au fost scăldate în lacrimile durerii în vremile de grea restrişte pentru neamul românesc, de la altarul ei s-au ridicat noian de rugăciuni fierbinţi în graiul strămoşesc, iar de la amvonul ei s-a ţinut vie flacăra credinţei creştine şi ideea unirii tuturor românilor, pentru aceasta după plinirea visului străbun a şi fost declarată monument istoric. Lângă această biserică a luat fiinţă Reuniunea Sf. Maria a femeilor greco-catolice române din Cluj şi şi-a început activitatea Şcoala primară confesională Maica Domnului, condusă de dăscăliţele surori călugăriţe, care a rămas singura şcoală primară românească în anii de prigoană hortistă 1940-1944, când majoritatea credincioşilor a trebuit să se refugieze în Ţara neocupată. În această biserică au slujit şi predicat arhiereii: dr. Mihail Pavel, dr. Vasile Hossu, dr. Demetriu Radu, şi a primit aleasa vizită a primului Nunţiu Apostolic în România Excelenţa Sa Carol Marmaggi, devenit Cardinal roman, care a împărtăşit binecuvântarea Apostolică în numele Sf. Părinte Papa Pius al XI-lea” (Curierul Creştin, nr. 13, 1 iulie 1947).

Odată cu finalizarea bisericii, în anul 1800, s-a înfiinţat parohia greco-catolică din Cluj, primul preot paroh fiind Ioan Nemeş, parohie ridicată în 1802 la rangul de protopopiat. Dacă la începuturile sale, parohia număra aproximativ 100 de credincioşi, după 99 de ani, în 1899, ea număra 3.965 de credincioşi români greco-catolici. În perioada 1948-1995, biserica a fost trecută de către statul comunist în folosinţa Bisericii Ortodoxe. În luna iunie a anului 1995, biserica a fost retrocedată proprietarului de drept, Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla.

După 1995, timp de trei ani, până la recuperarea Catedralei „Schimbarea la Faţă” (în martie 1998), biserica „Episcop Ioan Bob” a fost centru de rugăciune, spiritualitate şi comuniune între preoţii şi credincioşii greco-catolici clujeni, putând fi numită „cea de-a doua Catedrală”, după „Catedrala” mare sub cerul liber din Piaţa Libertăţii.

Exprimaţi-vă opinia

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *