Deschiderea Anului Milostivirii și a Porții Sfinte în Catedrala "Schimbarea la Față" din Cluj

publicat la 14 decembrie 2015 în Ştiri

Duminică, 13 decembrie 2015, în comuniune cu Sfântul Părinte Francisc și cu întreaga Biserică Catolică, Preasfinția Sa Florentin Crihălmeanu a deschis Poarta Sfântă la Catedrala "Schimbarea la Față" din Cluj-Napoca, inaugurând astfel Anul Milostivirii și în Eparhia de Cluj-Gherla.

Preoții, persoanele consacrate și cei peste 500 de credincioși, și-au urmat Ierarhul trecând prin Poarta Sfântă, pentru a intra în lumina Milostivirii lui Dumnezeu invocată asupra lumii întregi, în 8 decembrie 2015 de către Sfântul Părinte Francisc. După ce s-a trecut prin Poarta Sfântă din Catedrala din Cluj a fost celebrată Sfânta Liturghie Arhierească Solemnă de către PS Florentin și în jur de 20 de preoți. În cadrul celebrării, doi studenți teologi, Andrei și Emanuel, au fost hirotesiți lectori, pornind astfel pe drumul slujirii lui Hristos în Biserică. Răspunsurile liturgice au fost date de Corul "Magnificat" al Catedralei.

"Ne bucurăm de această zi în comuniune cu întreaga Biserică Catolică din lume – a început Preasfinția Sa cuvântul de învățătură – pentru că în această zi se deschid în lume Porțile Sfinte ale Milostivirii. Anul Milostivirii este un an pe care Sfântul Părinte l-a dorit să fie un timp de aprofundare, de cunoaștere a Chipului milostiv al Tatălui, tocmai pentru ca aprofundând această cunoaștere, să putem trăi și noi iubirea milostivă și să înțelegem importanța convertirii, nu spre un Dumnezeu judecător, polițist sau spion, nu spre un Dumnezeu econom sau stăpânitor, ci spre Dumnezeu Iubire, un Dumnezeu Tată milostiv, iertător și răbdător".

A urmat o meditație asupra Evangheliei duminicii (Luca 14,16-24), «a celor poftiți la Cină»: "Învățătura Evangheliei de astăzi este o pildă în care descoperim din nou Chipul iubitor, răbdător și mult-milostiv al Dumnezeului-Tată, Acela care, pe fiecare dintre noi ca și creștini botezați ne-a invitat să participăm la Cină. Între momentul Botezului și momentul Cinei este timpul vieții noastre publice și de multe ori se întâmplă la fel ca în această pildă: cei care sunt invitați găsesc alte priorități: este mai importantă țarina care trebuie văzută acum, sau poate boii care trebuie încercați acum, sau poate femeia, acum – toate sunt urgente, toate sunt mai presus de chemarea lui Dumnezeu".

imagine

Acest pasaj evanghelic "este o invitație, pentru fiecare dintre noi, de a ne întreba: «pe ce loc este Dumnezeu în viața mea?»; «Dacă El ne va chema să venim la Cina pregătită pentru noi, cum vom răspunde?». Acesta este un prim aspect al iubirii Tatălui care ne cheamă pe toți. Un al doilea aspect este faptul că Tatăl le lasă libertatea tuturor celor chemați la Cină, le lasă chiar și libertatea de a-L refuza, dar casa lui nu va rămâne goală: El merge și îi invită pe cei care sunt neputincioși, săraci, șchiopi și orbi în credință, aceia pe care lumea uneori nici nu îi bagă în seamă, pe aceia îi cheamă să intre la Ospățul Său. Dumnezeul nostru nu este un Dumnezeu al perfecțiunii, El este un Dumnezeu al iubirii. El cunoaște ființa pe care a creat-o și înclinația ei spre rău, de aceea, Isus dorește să descopere un alt Chip al Tatălui – acela al Dumnezeului Iubire, Iertare, al Dumnezeului care este în primul rând milostivire și apoi dreptate. Sfântul Ioan spunea foarte frumos: «Dumnezeu este iubire și cel care rămâne în Dumnezeu, rămâne în iubirea Lui».

"Pilda de astăzi ne invită să cunoaștem adevărata față a lui Dumnezeu, să nu ne facem un Dumnezeu uman și să nu ne înșelăm: Dumnezeu nu este ca și noi, nu este răzbunător, nici nu ține minte răul, nici nu este un Dumnezeu invidios sau egoist sau mândru. Să îl lăsăm să ne descopere milostivirea Lui și, așa cum ne invită Sfântul Părinte în acest An al Milostivirii, să încercăm să îl cunoaștem mai mult din experiența vieții noastre din lumina pe care am primit-o de la El, din atâtea daruri gratuite pe care El ni le-a oferit, toate sunt semne discrete ale iubirii Sale, semne pe care suntem chemați să le înțelegem. De aceea, să ne apropiem cu încredere de Dumnezeul nostru și, cunoscându-l mai bine, să apelăm în primul rând la milostivirea și iertarea Lui. Cunoscând milostivirea și iertarea, vom putea să o trăim și apoi să o vestim și noi în lume, celorlalți".

În continuare, Ierarhul de Cluj-Gherla a reluat îndemnuri ale Sfântului Părinte Francisc pentru Anul Milostivirii: "Sfântul Părinte ne invită să trăim acest An intrând prin Poarta Milostivirii, prin poarta strâmtă, cu spirit de căință pentru păcatele noastre, dar și cu bucurie pentru marele har al iertării pe care Dumnezeu ni l-a oferit și, bucurându-ne pentru iertarea primită, să iertăm la rândul nostru. Sunt primii pași pe care suntem invitați să îi facem în acest An: să nu judecăm, să învățăm să iertăm, să oferim, să nu căutăm răzbunare, să nu încercăm să ne facem noi drepți în fața altora ci să știm că există Dumnezeul drepților care ne face dreptate la ceasul rânduit. Dar acesta este un Dumnezeu al milostivirii. De aceea, să ne îndreptăm cu iubire spre cei de lângă noi, descoperindu-ne nouă mai întâi acest har al milostivirii Tatălui și apoi, prin noi, și celorlalți.

În documentul care a fost emis cu această ocazie, Misericordiae Vultus (Chipul Milostivirii), Sfântul Părinte ne invită ca în mod particular să utilizăm toate mijloacele care ne stau la dispoziție pentru a cultiva milostivirea. În primul rând, Sfântul Părinte vorbește despre faptele milei trupești, – pe care le cunoaștem din Evanghelia de la Matei 25 – criteriile pe care Isus le pune la dreapta judecată, pe care le avem pentru a le practica în viața noastră și în mod particular în acest an dedicat milostivirii, alături de faptele milei sufletești.

imagine

Faptele mile trupești sunt cele care ne apropie de cei care sunt la periferiile existenței, și anume: a da de mâncare celor înfometați, a da de băut celor însetați, a-i îmbrăca pe cei goi, a-i primi pe străini, a-i asista pe bolnavi, a-i vizita pe cei închiși și a-i îngropa pe cei morți. Stă la îndemâna noastră a căuta aceste persoane care nu sunt departe de noi, trebuie doar să ne deschidem ochii sufletului spre ei și timpul acesta al Postului Crăciunului este un timp prielnic pentru a face milostenie.

Alături de acestea sunt faptele milosteniei sufletești: a-i sfătui pe cei îndoielnici, a-i învăța pe neștiutori, a-i avertiza pe păcătoși – pentru că a fi milostiv nu înseamnă a trece cu vederea păcatul ci a avertiza cu milostivire pe cei care trăiesc în păcat; a-i mângâia pe cei mâhniți, a ierta ofensele din partea celorlalți, a îndura cu răbdare persoanele care ne deranjează, a ne ruga lui Dumnezeu pentru cei vii și pentru cei morți. Să ne aducem aminte că acestea sunt și criteriile după care vom fi judecați la lumina iubirii milostive a Tatălui.

Alături de aceste acțiuni concrete de caritate față de aproapele, Sfântul Părinte ne invită să facem pelerinaje, în primul rând în Cetatea Eternă, la Roma, trecând pragul Porții Sfinte deschisă de Sfântul Părinte, dar și la celelalte sanctuare naționale care ne stau la dispoziție, sau chiar la comunitățile călugărești din Eparhia noastră, pentru că am dat binecuvântare tuturor comunităților călugărești de pe teritoriul Eparhiei noastre care au case mănăstirești, să poată alcătui o Poartă Sfântă. Sunt tot atâtea ocazii de a celebra Sacramentul Mărturisirii, al iubirii milostive a lui Dumnezeu, pentru a putea primi indulgențele legate de acest An al Milostivirii.

Un alt aspect important pe care Sfântul Părinte îl subliniază: avem posibilitatea în acest An al îndurării să primim iertarea tuturor păcatelor și a oricărei urmă a păcatului de pe sufletul nostru, prin indulgențele plenare. Indulgențele plenare ne cer anumite acțiuni, precum Pelerinajul, sau trecerea Porții Sfinte, dar, mai întâi, în mod necesar, Spovedania – Mărturisirea păcatelor și apoi rugăciunile: Tatăl nostru, Crezul, Născătoare de Dumnezeu și Mărire Tatălui…, făcute la intenția Sfântului Părinte. Prin împlinirea acestor condiții ne vom putea bucura de rugăciunile din comuniunea sfinților, pentru noi toți, de haruri pe care le numim "indulgențe".

Suntem invitați de către Sfântul Părinte să ne desprindem tot mai mult de avere, de capcana teribilă a banilor, de impresia că viața depinde de bani, că în fața lor tot restul devine lipsit de valoare și demnitate. De asemenea, să luptăm împotriva corupției și să nu fim complici corupției. Corupția împiedică să se privească spre viitor cu speranță, deoarece «cu prepotența și aviditatea sa distruge proiectele celor slabi și îi strivește pe cei mai săraci. Este o lucrare a întunericului» – spune Sfântul Părinte.

imagine

În al doilea rând, Sfântul Părinte ne vorbește despre dreptate și milostivire. Primul pas este dreptatea: facem un discernământ între ceea ce este drept și ceea ce nu este drept, dar este important să aplicăm legea cu milostivire. Milostivirea este mai presus decât dreptatea. De aceea, să atragem atenția cu milostivire celui care a greșit, dar să învățăm să-l iertăm din toată inima. Regula de viață a discipolilor lui Isus trebuie să fie primatul milostivirii, spune Sfântul Părinte și apoi ne invită să ne îndreptăm cu încredere privirea spre Preasfânta Fecioară Maria, Mama Milostivirii, aceea care ne poate conduce la Chipul Milostivirii Tatălui care este Fiul".

Pentru a primi în suflete pe deplin harurile mijlocite de la Dumnezeu prin deschiderea Anului Jubiliar al Milostivirii, înainte de momentul rostirii Crezului din cadrul celebrării liturgice, toți credincioșii care au participat la această celebrare a deschiderii Porții Sfinte în Catedrala greco-catolică clujeană, au fost invitați să își reînnoiască în mod public promisiunile făcute la Botez.

Totodată, la încheierea Sfintei Liturghii s-au făcut rugăciunile rânduite, după care s-a dat binecuvântarea pentru dobândirea Indulgenței plenare. În continuare, PS Florentin a împărțit iconițe cu logoul Anului Milostivirii și binecuvântare, tuturor celor prezenți, între care se afla și micul Alex Isac, cel mai mic pelerin la Roma, care în cadrul Audienței Generale din Piața San Pietro (din 2 dec. 2015), a fost luat în brațe și sărutat de Sfântul Părinte Francisc, gest care simbolizează iubirea și stima pe care capul Bisericii Universale o are fața de Biserica Greco-Catolică din România.

imagine

Exprimaţi-vă opinia

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *