Pelerini la Nicula la icoana Maicii Sfinte, "Poarta Cerului și Izvorul Milostivirii"

publicat la 20 august 2016 în Ştiri

Ca urmare a îndemnului Cardinalului Iuliu Hossu din timpul marilor pelerinaje în cinstea Maicii Domnului la Mănăstirea greco-catolică Nicula, duminică, 14 august 2016, PS Florentin Crihălmeanu, Episcop eparhial de Cluj-Gherla, împreună cu zeci de preoți, persoane consacrate și sute de credincioși, au continuat Pelerinajul tradițional greco-catolic la Nicula, prin procesiunea pe jos, în rugăciune, de la Gherla – unde Episcopul eparhial a fost primit de pr. Alexandru Hruban, protopop de Gherla – și până la biserica parohială din Nicula, unde Ierarhul și pelerinii au fost întâmpinați de pr. paroh Patriciu Sălăjean.

La fel ca înaintașii lor, care, înainte de 1948, veneau pe jos sau cu căruțe trase de cai, cu zecile de mii, la Nicula, ei au cântat neîncetat Maicii Sfinte: "Nu lăsa Măicuță, să pierim pe cale, căci noi suntem fiii lacrimilor tale", sau "Maică din Nicula, fii scăparea mea, și în ora morții mântuirea mea"! Participarea totală la pelerinaj a fost de 62 de preoți și peste 550 de credincioși și persoane consacrate – un record față de anii precedenți. PS Florentin a mulțumit în mod deosebit pelerinilor pentru sacrificiul de a fi prezenți "în locul nostru de pelerinaj, Nicula, unde rădăcinile Bisericii noastre sunt puternice!"

imagine

În curtea bisericii parohiale din Nicula, a urmat, de la ora 18, slujba Vecerniei, cu participarea studenților Seminarului eparhial "Sf. Ioan Evanghelistul", și Paraclisul Maicii Domnului, cu surorile Congregației Maicii Domnului (CMD), pr. consilier Cristian David, capelan CMD, și pr. consilier Daniel Avram, vicar la biserica Ioan Bob din Cluj-Napoca. PS Florentin s-a adresat apoi pelerinilor, invitând la încredere: "Ați venit aici cu câte o intenție de rugăciune în suflet, cu dorința de a aduce laudă și preamărire lui Dumnezeu pentru Măicuța Sfântă, aceea care este și Scara prin care Dumnezeu a coborât pe pământ, este și Poarta Cerului pentru cei care, de pe pământ, vor să ajungă la cer. Am celebrat rugăciunea Paraclisului: ‘Paraclis’ în traducere înseamnă ‘mijlocire’ – ‘a chema pentru ceva’. Noi am chemat numele Maicii Sfinte pentru a mijloci haruri. Am chemat-o să ne fie ocrotitoare, să ne fie acoperământ în nevoile noastre, să ne fie, așa cum spune frumos imnografia, cea care ne oferă haruri din adâncul milostivirii sale."

"Pentru că suntem în Anul Milostivirii, să privim acum cu încredere spre Icoana Preasfintei Fecioare Maria, aceea care ne mijlocește adâncul milostivirii, cea care l-a născut pe Cel milostiv, cea care este cu adevărat ‘Izvorul milei și lumii scăpare’; ‘mângâierea celor ce plâng, căutarea celor pierduți, puternică și neîncetată mijlocitoare către Dumnezeu’. Venim cu încredere la aceea care poate să ne deschidă, nouă tuturor, Poarta milostivirii, venim să o privim, să-i privim Icoana așa cum o știm zugrăvită, dar nu icoana pe lemn, ci vă invit să-i privim icoana zugrăvită în sufletul nostru. Să punem la picioarele ei toate intențiile noastre de rugăciune! O rugăm să vină să ne lumineze, să ne fie mijlocitoare, acoperământ și ajutor, nouă, tuturor!"

imagine

Programul pelerinajului a continuat printr-o noapte de veghe: de la ora 21 au condus rugăciunea pr. Călin Sechelea împreună cu Echipele Maicii Sfinte; a urmat Calea Crucii cu tinerii din ASTRU și pr. Sebastian Peșteșan; de la ora 23, pr. Florin Pop cu Reuniunea Mariană s-au rugat Rozariul – misterele de lumină. La miezul nopții, Sfânta Liturghie a fost celebrată de pr. Anton Crișan, cu răspunsurile date de Grupul de rugăciune Triumful Inimii Neprihănite, care au continuat cu Adorație Euharistică. A urmat, de la ora 3, rugăciunea Miezunopterului cu părinții și frații din Ordinul Sfântului Vasile cel Mare, iar de la ora 4.30, cântări și rugăciuni cu surorile Ordinului Sfântului Vasile cel Mare. De la ora 6, pr. Oltean Claudiu din Feldru a invitat la Acatistul Maicii Domnului și de la ora 7 s-a făcut sfințirea cea mică a apei, continuată prin slujba Utreniei.

În sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, luni, 15 august 2016, în curtea bisericii parohiale din Nicula s-a celebrat, de la ora 9.30, Sfânta Liturghie arhierească, răspunsurile liturgice fiind date de corul greco-catolic din Gherla. În cuvântul de învățătură, PS Florentin a dorit să ofere răspunsul la trei întrebări pe care și le-ar putea pune pelerinii care aleg să facă pelerinajul la Nicula: 1. Ce sărbătorim venind aici? Răspuns: – "Cea mai mare sărbătoare a Preasfintei Fecioare Maria din cadrul anului liturgic, numită în popor și Sfântă Maria Mare – Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului și a cinstitei mutări la ceruri a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu". Explicând aspectele dogmatice ale sărbătorii, Preasfinția Sa a subliniat: "Iată marele motiv pentru care suntem aici: dorim să aducem cinstire lui Dumnezeu pentru Preasfânta lui Mamă, care a adormit și a fost mutată la ceruri".

A doua întrebare pe care un pelerin și-o poate pune este: "De ce venim la Nicula? Preasfânta Fecioară Maria este peste tot, icoane ale Preasfintei Fecioare Maria se află în toate bisericile noastre, de ce venim aici?" Și răspunsul: "Venim pentru că există o tradiție pelerinajelor aici, la Nicula". A fost prezentat istoricul pelerinajelor la Nicula, pornind de la Icoana Maicii Domnului, cu mențiunea că "această icoană era destinată tuturor, nu doar greco-catolicilor, nu doar ortodocșilor, ci tuturor. De aceea, spiritul Episcopilor greco-catolici care au urmat la cârma acestor plaiuri a fost un spirit deschis. Niciodată această mănăstire nu a fost întăbulată ca mănăstire greco-catolică, pentru că nici Episcopul Ioan Alexi, primul care a renovat bisericuța de lemn, nici Episcopul Mihail Pavel, cel care a zidit biserica de zid – care încă mai este în picioare deși are nevoie de o renovare generală -, nici chiar Cardinalul de mai târziu, Iuliu Hossu, nu s-au gândit că cineva va pune vreodată în discuție apartenența acestui loc de pelerinaj."

"A rămas cu un loc deschis pentru toți, până în anul 1948. Trebuie să știm că perioada anilor 1920-1948, Preasfințitul Iuliu Hossu a fost nelipsit aici, la Nicula, a săvârșit multe hirotoniri și depuneri de voturi. Prin hotărârea sa, în 1936, locul a intrat în administrația călugărilor bazilieni. A fost prima comunitate monastică ce a slujit în acest loc. Știm ce a urmat: perioada 1948-1990, când Biserica Greco-Catolică a intrat în ilegalitate. După 1990, în anii ’93, ’94, s-au reluat vizitele pastorale la Nicula. Primul păstor al parohiei Nicula a fost pr. Vasile Nistor, care a fost hirotonit în 1994, aici, la Nicula. În acea perioadă, celebrarea liturgică se desfășura în curtea unui credincios din apropiere, într-un fost grajd, pentru că nu aveam acces la locul tradițional de pelerinaj. Apoi, în anul 1995, a fost numit aici actualul păstor, pr. Patriciu Sălăjan, și din 1996, pr. Patriciu este cel care gestionează parohia, administrând-o, dar organizând și momentele de sărbătoare de la Adormirea Maicii Domnului."

"Pelerinajele tradiționale de la Gherla la Nicula pe jos, cu dorința de a relua tradiția Bisericii noastre, au început în anul sfințirii acestui locaș de cult, 2002. Iată, sunt 14 ani de când, an de an, suntem aici, și facem acest pelerinaj pe jos de la Gherla la Nicula. Îl facem pe jos tocmai în memoria celor care săvârșeau aceste pelerinaje săptămâni de zile, venind pe jos peste dealuri, în post și rugăciune, doar cu mâncarea pe care și-o aduceau în desagă. Iubiți credincioși, în acest interval de timp, din 1994 și până în anul Domnului 2016, aici, la Nicula, au fost hirotoniți 8 preoți și 11 diaconi: primul, în 1994, a fost pr. Vasile Nistor, iar ultimul, în 2014, a fost pr. Nicolae Oltean din Florești".

imagine

A treia întrebare pe care Episcopul a considerat că orice pelerin și-o pune este: "Ce rod spiritual dobândim aici? De ce mai mult aici și nu în alte părți?" "Iubiți credincioși, știm că acest loc de pelerinaj a fost binecuvântat cu indulgența plenară, adică iertarea pedepsei vremelnice pentru păcatele mărturisite" – prin documentele emise de doi Suverani Pontifi: Papa Clemente al XIII-lea, în 1767, și Papa Pius al XI-lea – în 1928. În plus, "Nicula este loc de indulgență în mod particular în acest An al Jubileului Milostivirii. Intențiile cu care am venit aici, dorințele noastre, se reflectă în ceea ce vom primi. Ca și la sărbătoarea Schimbării la Față: ‘a strălucit gloria Lui pe cât puteau cuprinde’, la fel și acum, la Nicula, strălucesc harurile Maicii Domnului pe cât putem cuprinde, pe cât de deschiși sunt ochii noștri în credință și sufletele noastre în speranță".

PS Florentin a încheiat meditația mulțumind Maicii Sfinte: "Îi mulțumim Preasfintei Fecioare Maria, Mama Bisericii și Mama noastră, și o invocăm prin frumoasa rugăciune care cuprinde toate titlurile Preasfintei Fecioare Maria – Litania Lauretană". După celebrarea liturgică, pentru că s-au împlinit 20 de ani de când pr. Patriciu Sălăjean primește pelerinii veniți la Nicula, PS Florentin i-a oferit un semn al recunoștinței, o icoană cu chipul lui Cristos, al milostivirii, "chipul pe care fiecare preot trebuie să-l reprezinte în lume", și o medalie purtând chipul Suveranului Pontif, Papa Francisc, o caldă mulțumire fiind adresată și doamnei preotese.

Pr. Patriciu a mulțumit Domnului pentru cei 20 de ani de când s-a reluat tradiția pelerinajului la Nicula, pe care i-a definit prin cuvintele "jertfă" și "rugăciune", mulțumind comunității parohiale pe care o păstorește dar și oficialităților, fostului primar, Ioan Mânecan, și actualului purtător al cheilor, Vasile Lup, cu care are o bună colaborare.

După ce s-au făcut rugăciunile rânduite, PS Florentin a dat binecuvântarea pentru dobândirea indulgenței jubiliare, apoi toți pelerinii s-au închinat în fața icoanei Maicii Sfinte – icoana purtată și în pelerinajul pe jos de la Gherla -, depusă în fața altarului improvizat din curtea bisericii din Nicula, o icoană foarte veche, copie după Icoana făcătoare de minuni de la Mănăstire, realizată probabil la scurt timp după momentul lăcrimării minunate. PS Florentin a oferit pelerinilor, ca amintire, câte o iconiță, reprezentare a Icoanei autentice a Maicii Sfinte de la Nicula, așa cum era înainte de restaurare. Pelerinii au primit, fiecare, și binecuvântarea Păstorului Eparhiei de Cluj-Gherla.

imagine

Exprimaţi-vă opinia

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *