Conferință de presă despre mesajul pastoral și despre vizita papală

publicat la 25 aprilie 2019 în Ştiri

Conferință de presă cu ocazia lansării mesajului pastoral al Episcopului de Cluj-Gherla
la Învierea Domnului și cu ocazia apropiatei vizite la Blaj a Sf. Părinte Francisc

La sediul Episcopiei greco-catolice din Cluj, miercuri, 24 aprilie 2019, a avut loc Conferința de presă în cadrul căreia PS Florentin Crihălmeanu, Episcopul de Cluj-Gherla a prezentat Scrisoarea sa pastorală cu ocazia Sărbătorii Învierii Domnului, cu tema "Să trăim misterele credinței". În același cadru, Preasfinția Sa a prezentat aspecte legate de vizita Sfântului Părinte Francisc pe Câmpia Libertății, la Blaj, duminică, 2 iunie 2019, cu beatificarea celor 7 Episcopi greco-catolici uciși pentru credință sub regimul comunist. Au mai fost de față pr. Călin Bot, Vicar general, și pr. Daniel Avram, consilier cu mass-media.

"«Să trăim misterele credinței» – este titlul sub care invităm credincioșii creștini în această zile, de sărbătoare ale Învierii din morți a Domnului nostru Isus Hristos, să deschidă sufletele cu bucurie pentru ca lumina lui Hristos Înviat se poate pătrunde și în trăirea noastră. În fiecare an participăm cu bucurie la celebrările de sărbătoare, dar nu este suficient să mergem la biserică pentru a ne numi creștini. Dacă ne salutăm în aceste zile cu salutul «Hristos a Înviat!», să lăsăm ca El să reînvie și în realitatea vieții noastre" – a spus în introducere Ierarhul clujean. A continuat, referindu-se la simbolul Credinței, în care se regăsește și numele guvernatorului roman Ponțiu Pilat: "Mai întâi, (numele) apare pentru că este o dovadă a veridicității momentelor pătimirii, răstignirii, morții și învierii Domnului nostru Isus Hristos. În al doilea rând, pentru că – scrie Evanghelistul Ioan -, se pare că viața sau moartea lui Isus au depins și de decizia pe care prefectul roman al Provinciei Iudeea din vremea aceea trebuia să o ia. Isus îi atrage lui Pilat atenția că puterea pe care o are, să îl răstignească sau să îl elibereze, îi vine de la Domnul și de aceea, el ar fi trebuit să apere adevărul, binele, dreptatea. Cu toate acestea, Pilat alege răul chiar împotriva propriei conștiințe. El se afla în fața unei decizii care era deja luată, Sinedriul dorea să îl omoare pe Isus."

Se pune întrebarea: "De ce a fost respins Hristos de oameni? Să ne amintim cum mergea prin sate și cetăți predicând despre milă, împăcare, iubire, vindeca bolnavii, alunga demonii, săvârșea minuni și totuși, poporul care dorea să fie alături de el, strigă acum: «Ia-l! Ia-l! Răstignește-l!» Isus este urmat și acceptat atâta timp cat le face bine oamenilor: le aduce profit, le vindecă bolnavii, le dă de mâncare, readuce la viață morții. În clipa în care Isus le cere să își schimbe stilul de viață, să împărtășească și iubirea Lui, comportamentul Lui, atunci devine o problemă, pentru că le dezvăluie realitatea în care trăiau, le dezvăluie răul și aceasta îi deranjează. Trăiau într-o lume în care răul stăpânea sub aparența binelui. Viclenia răului constă în faptul că, nu doar stăpânește, ci și îmbracă haina binelui, pentru a spune: «eu sunt binele, eu sunt frumosul, eu sunt iubirea» și vrea să stăpânească, să fie ovaționat. Sunt realități care se manifestă și în lumea contemporană și perioada regimului totalitar este un exemplu. Masele pot fi manipulate astfel încât să ovaționeze «răul» îmbrăcat în «bine»."

"Astfel, pentru că demasca răul, Isus trebuie să dispară. Dar tot binele este cel care învinge. Să nu uităm că răul este limitat, însă Dumnezeu este binele infinit. Cu fiecare ceas cu care se apropie momentul morții, Isus vede pâlpâind și lumina binelui și anume: căița tâlharului din dreapta Crucii Sale, mărturia Centurionului: «cu adevărat acesta era Fiul lui Dumnezeu», și a celor care se întorc de la Răstignire bătându-și pieptul în semn de căință. Iată cum, deși părea că răul a ieșit triumfător pe Cruce, de fapt binele învinge, din interior, covârșind răul cu iubirea iertării. Răstignirea marchează începutul acelei victorii care se va desăvârși prin coborârea la iad și apoi strălucitoarea Înviere și înălțare la Ceruri".

S-a continuat cu amintirea primilor martiri creștini, cei care au rămas perseverenți în credința lor până la moarte: "unii au fost răstigniți de-a lungul drumurilor publice sau a circurilor romane, alții au fost arși pe rug, sau decapitați, sau exilați. Astfel, la începutul sec. al IV-lea, creștinismul părea că va dispare, însă nu a fost așa". Și, exemplificând, s-a referit la istoria recentă a Bisericii Greco-Catolice, marcată de "persecuțiile din timpul regimului comunist, ale regimului totalitar, când răul îmbrăcase haina binelui, când s-a încercat suprimarea credinței creștine, în mod particular a Bisericii Catolice și întregul episcopat al Bisericii Greco-Catolice a rămas perseverent în credință până la jertfa supremă. Chiar și atunci când răul se prezenta sub forma binelui triumfător, când Episcopilor greco-catolici li se vorbea despre rolul mare și istoric pe care l-ar fi putut juca acceptând funcții importante în Ierarhia altei Biserici, Episcopii greco-catolici au răspuns ferm: «credința noastră nu este o haină pe care o punem noaptea și o dăm jos dimineața» – este cuvântul Episcopului martir pentru credință, Vasile Aftenie. Au fost arestați, au fost duși în lagăre, penitenciare, supuși torturilor, privațiunilor, dar toți au acceptat liber și au primit, ca pe o misiune sfântă, jertfa pentru credință. Mai mult, după momentul arestării, au mulțumit lui Dumnezeu pentru «cinstea» de a fi fost închiși pentru credința lor."

Ca o concluzie și atenționare, a venit afirmația: "De aproape două milenii numele lui Pilat din Pont răsună zilnic în simbolul Credinței. În fiecare moment al vieții noastre suntem puși în fața unor alegeri: spre bine, sau spre rău. Cum folosim puterea pe care ne-a dat-o Creatorul? Acceptăm Adevărul și Viața, sau le refuzăm? Alegem să recunoaștem în fiecare persoană chipul lui Hristos, să-i facem bine, să îl sprijinim, sau, din frică, slăbiciune, viclenie, alegem să îl trădăm, așa cum s-a întâmplat în Vinerea cea Mare și Sfântă? Ni se pare un fapt indiferent, dar în funcție de această libertate de alegere se decide mântuirea, sau moartea noastră spirituală. Hristos, Domnul, ne-a mântuit, însă numai noi înșine putem face ca acest dar oferit să devină mântuirea personală a fiecăruia dintre noi. Avem libertatea, dar și responsabilitatea de a alege să trăim misterele credinței, sau doar să le rostim din vârful buzelor în rugăciunile noastre."

"Depinde numai de noi dacă ne vom lăsa seduși de răul lumii și îl vom răstigni, din nou, pe Hristos, sau vom avea curajul de a înfrunta răul lumii, pentru a-l urma și a-l mărturisi pe Hristos. Trăirea credinței ne cere jertfe, dar să nu uităm că alăturând suferințele noastre Crucii Sale, ne facem părtași de puterea Învierii Sale. Să privim cu venerație spre eroismul martirilor primilor veacuri creștine și spre modelul Episcopilor noștri martiri pentru credință și să încercăm să îi urmăm lui Hristos."

În partea a doua, Preasfinția Sa a oferit reprezentanților presei detalii despre organizarea pelerinajului la Blaj cu ocazia vizitei Sfântului Părinte și a beatificării episcopilor martiri, răspunzând și la întrebări Preasfinția Sa a citat din mesajul pastoral: "Bucuriei marii sărbători a Învierii Domnului îi alăturăm în această vară și bucuria vizitei în România a Sf. Părinte Papa Francisc, Urmașul Sf. Petru. În cadrul acestei vizite, Suveranul Pontif a acceptat ca în timpul celebrării liturgice de pe Câmpia Libertății să fie beatificați cei șapte Episcopi greco-catolici morți în faimă de martiri în timpul regimului comunist. Astfel, la umbra Catedralei ctitorite de Episcopul vizionar Inochentie Micu Klein, pe Câmpia Libertății, unde străjuiesc și astăzi corifeii Școlii Ardelene și făuritorii Marii Uniri de la 1918, «pământul sfânt» al Blajului-Micii Rome va fi binecuvântat cu șapte fericiți Episcopi martiri pentru credință și pentru unitate. Căci lupta lor în credință a fost pentru a păstra unitatea cu Dumnezeu, cu Biserica Romei și în neamul românesc, toate sub semnul ascultării față de Pontiful Roman. Ne bucurăm, de asemenea că în relicvariul, care se va aduce pe masa altarului la beatificare, vor fi și moaște ale ilustrului nostru ierarh, pe care după data de 2 iunie îl vom putea invoca în rugăciunile noastre ca «fericitul Arhiereu Iuliu Hossu, Episcop greco-catolic, martir pentru credință». Mulțumim Domnului care a făcut posibile lucruri mari în timp scurt și înălțăm un gând de stimă și gratitudine către toți aceia care ne-au ajutat în acest sens (…)".

În continuare, PS Florentin a oferit răspunsuri întrebărilor puse de jurnaliști. Primul răspuns a fost un istoric al cauzei de beatificare a Episcopilor martiri, începută la Cluj, în anul 1994, în cadrul Conferinței Episcopilor Bisericii Greco-Catolice, în prezența Nunțiului Apostolic, când "s-a stabilit să nu fie șapte cauze diferite, ci o singură cauză pentru toți Episcopii, pentru că nu se poate vorbi de o persecuție personală, nominală, ci de persecuția unei instituții: se dorea suprimarea existenței Bisericii Greco-Catolice și întregul episcopat al acestei Biserici s-a căutat să fie, într-un fel sau altul, eliminat, scos de pe scena publică". Referitor la numărul de pelerini care vor merge la Blaj, Preasfinția Sa a oferit câteva cifre: "Vor fi trei garnituri de tren care au fost închiriate de către Episcopia din Cluj. În plus, la nivelul parohiilor s-au pus la dispoziția credincioșilor și autocare."

Pr. Călin Bot, vicar general, a completat spunând că cele trei garnituri vor fi ocupate de aproximativ 3000 de credincioși. Pentru toți cei care vor intra pe Câmpia Libertății s-au făcut bilete nominale. În plus, celebrarea va putea fi urmărită și de persoane care nu s-au înscris pe liste, "din Piața 1848 – Blaj, sau din fața Catedralei «Sfânta Treime», unde vor fi ecrane mari pe care se va putea viziona celebrarea. Sfântul Părinte va trece cu papamobilul să-i salute și pe credincioșii care nu vor putea să intre pe Câmpia Libertății". Pe listele pelerinilor din Eparhia de Cluj-Gherla, care vor intra pe Câmpia Libertății, se află 6200 de credincioși. Preasfinția Sa a mai spus că accesul pe Câmpia Libertății va fi restricționat, iar cei care vor intra, vor fi controlați, "control corporal și al eventualelor bagaje". Răspunzând și altor întrebări, Preasfinția Sa a subliniat motivul pentru care Episcopii martiri au fost închiși: "pentru credință, pentru repunerea Bisericii lor în drepturile ei constituționale".

La întrebarea dacă vizita Suveranului Pontif poate fi un pas înainte spre unitatea creștină, Ierarhul a făcut referire la vizita precedentă, cea a Papei Ioan Paul al II-lea din 1999, când "s-a creat acea emulație și strigătul care a izvorât spontan din pieptul credincioșilor: «Unitate! Unitate!»" Dar, a venit întrebarea, "Care este piedica pentru care unitatea nu s-a realizat încă?" Preasfinția Sa a răspuns: "Nu este suficient să vorbim frumos despre unitate dacă la nivel practic nu trăim acest ideal al unității". A oferit ca exemplu realitatea faptului că Ierarhii și preoții celor două Biserici încă nu pot celebra împreună… La acest punct, PS Florentin și-a exprimat "opinia personală" că, "la nivelul Ierarhiilor se poate face mai mult pentru a se crea punți de legătură. Sunt mult mai multe elementele care ne unesc, decât cele care ne deosebesc. De aceea, în clipa în care vom reuși să înlăturăm piedicile pe care ni le punem noi înșine, atunci se va deschide, poate, mai mult, drumul spre unitate."

S-a pus și întrebarea: "Ce așteptări aveți de la întâlnirea dintre Papa Francisc și Patriarhul Daniel?" Preasfinția Sa a răspuns: "Dorim să se creeze între ei o prietenie autentică. Papa este un om simplu, direct și dacă își găsește un partener la fel, simplu și direct, se pot crea punți. Trebuie să înțelegem că Sfântul Părinte Francisc nu vine din realitatea noastră, el vine din America de Sud. Este pentru întâia oară când un sud-american se află pe tronul Sf. Petru, pentru întâia oară un argentinian, pentru prima oară un iezuit și care poartă numele Sfântului Francisc. Are deci foarte multe primate."

S-a mai explicat că, deși ritul bizantin este același, învățătura dogmatică nu este aceeași pentru cele două Biserici, Ortodoxă și Greco-Catolică. "Unirea cu Biserica Romei are la bază acceptarea celor patru principii dogmatice de diferență între cele două Biserici, de la 1054, și acestea încă sunt probleme în discuție pentru Comisia Internațională de Dialog Teologic între Biserica Ortodoxă și Biserica Romano-Catolică". Așadar, pentru a realiza pași concreți pe drumul unității, pentru PS Florentin Crihălmeanu, "este nevoie de punți de legătură la nivel uman și de înțelegere a misterelor credinței".

La final, Episcopul de Cluj-Gherla a adresat jurnaliștilor, tuturor cititorilor, ascultătorilor lor și credincioșilor, urarea: "A trăi misterele credinței înseamnă a trăi ceea ce mărturisim, adică o viață creștină. Aceasta presupune o luptă neîncetată, căci «viața creștină este o luptă permanentă, ne spune Sf. Părinte, dar o luptă foarte frumoasă, care ne permite câte o sărbătoare ori de câte ori Domnul învinge în viața noastră» (G.E. 158). Am înțeles că prin Învierea Sa, Hristos a învins răul și moartea. Să-L lăsăm să fie mereu învingător și în luptele noastre, și astfel, întreaga noastră viață să devină o continuă sărbătoare! Sărbători fericite, prin credință luminate și de Domnul binecuvântate! HRISTOS A ÎNVIAT!"

imagine

imagine

Exprimaţi-vă opinia

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *