Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, celebrată în ziua de 15 august a fiecărui an, este, pentru credincioşii din Eparhia de Cluj-Gherla şi nu numai, prilejul pentru pelerinajul tradiţional la Sfânta Mănăstire de la Nicula, locul unde este expusă celebra Icoană făcătoare de minuni, care a lăcrimat, în anul 1694, în biserica parohială din satul Nicula.

Tradiţia pelerinajului greco-catolic la Nicula a început în sec. al XVIII-lea, prin grija Episcopilor de pioasă amintire, Episcopul Ioan Vancea de Buteasa, mai târziu Mitropolit al Blajului, şi Episcopul Mihail Pavel, cei care, între anii 1875-1879, au înălţat biserica de zid de la Nicula, tocmai pentru că pelerinii nu mai încăpeau în biserica cea mică, tradiţie apoi continuată în timpul de glorie al Cardinalului Iuliu Hossu, cel dintâi care fondează la Nicula o comunitate monastică, la 22 august 1936. Nicula era un loc de pelerinaj sporadic, pelerinii veneau şi plecau, până în anul 1936, când Călugării Ordinului „Sfântului Vasile cel Mare” au fost primii care au avut comunitate stabilă la Nicula. Aceasta însă numai până în anul 1948, când a fost ultimul pelerinaj oficial al Bisericii Greco-Catolice la Mănăstirea Nicula. După câteva luni călugării greco-catolici au fost împrăştiaţi, o parte dintre ei au fost duşi la Gherla şi aruncaţi în închisoare, unde, în 1958 a murit ultimul Egumen al Mănăstirii Nicula, Pr. Leon Manu.

Sunt realităţi dureroase pornind de la care, Ierarhii, preoţii şi credincioşii Bisericii Greco-Catolice nu încetează să se roage Bunului Dumnezeu ca, la timpul rânduit, să poată celebra Sfântă Liturghie în biserica de zid a Mănăstirii Nicula, sfânt lăcaş în care au fost hirotoniţi mulţi preoţi greco-catolici şi în care, începând din anul 1936, mai mulţi călugări şi-au depus voturile.

Rămânând fidelă acestei tradiţii, Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla continuă să propună credincioşilor ca, în zilele de 14-15 august, să ceară mijlocirea Preasfintei Fecioare Maria, participând la programul pelerinajului greco-catolic la Nicula.

Programul Sărbătorii „Sfânta Maria Mare” la biserica greco-catolică din Nicula

La fel ca în anii precedenţi, în ajunul sărbătorii, marţi, 14 august la ora 16.00, va avea loc un moment de rugăciune în capela greco-catolică din Gherla, după care, procesiunea condusă de PS Florentin Crihălmeanu, Episcop Eparhial, formată din preoţi, persoane consacrate şi credincioşi, va străbate, pe jos, drumul de la fostul centru eparhial, Gherla, până la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Nicula unde se va celebra slujba Vecerniei, cu un cuvânt de învăţătură rostit de Păstorul Eparhiei.

Programul de rugăciune va continua întreaga noapte. Primele oficii ale dimineţii de miercuri, 15 august, vor fi Slujba de Sfinţire a Apei cu binecuvântarea obiectelor de cult şi Rugăciunea Rozariului, după care, la ora 9.30 va fi celebrat oficiul Utreniei.

Încununarea Măritei Sărbători a mutării la ceruri a Preasfintei Fecioare Maria, va fi Sfânta Liturghie Arhierească, celebrată, de la ora 10.30, de PS Florentin Crihălmeanu, Episcop eparhial împreună cu zeci de preoţi, dintre care unii vor fi la dispoziţia credincioşilor pentru spovezi, Nicula fiind locul unde mulţi merg cu intenţia de a-şi ispăşi păcatele, de a obţine iertarea de la Dumnezeu. Este cunoscut faptul că în anul 1767, Sf. Părinte Clemente al XIII-lea, Papă al Romei, a emis un Decret prin care acorda indulgenţă celor care vor merge în pelerinaj la Nicula, iar la 19 octombrie 1928, Papa Pius al XI-lea a emis un Document pontifical prin care se acordă indulgenţă plenară tuturor acelora care „cu adevărată părere de rău pentru păcatele lor, mărturisindu-se şi cuminecându-se, vor cerceta cu evlavie Biserica Sf. Mănăstiri de la Nicula, din Dieceza românească a Gherlei…”.

Motivul principal al pelerinajului la Nicula este cinstirea Preasfintei Fecioare Maria

Invitând credincioşii la cinstirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu în sfânta zi de sărbătoare din 15 august, PS Florentin Crihălmeanu, Episcopul de Cluj-Gherla, a explicat: „Adormirea Maicii Domnului şi ridicarea ei cu trupul şi cu sufletul la ceruri este o sărbătoare de poruncă. Dogma de credinţă care stă la baza acestei sărbători, aşa cum a fost declarată în anul 1950 de către Papa Pius al XII-lea, este: «Noi afirmăm şi declarăm şi definim, ca dogmă revelată divin, că Imaculata Mamă a lui Dumnezeu, pururea Fecioara Maria, la încheierea firului vieţii sale pământeşti, a fost înălţată cu trupul şi cu sufletul în gloria cerească». Referitor la Preasfânta Fecioară Maria există alte trei dogme de credinţă pe care învăţătura Bisericii Catolice ni le propune. Mai întâi, Preasfânta Fecioară Maria a fost declarată Născătoare de Dumnezeu, Theotokos – această dogmă a fost stabilită în cadrul Conciliului din Efes, în anul 431, în biserica a cărei ruine se pot vedea şi astăzi. Urmează dogma pururea fecioriei Preasfintei Fecioare Maria, înainte, în timpul şi după Naşterea Mântuitorului, dogmă a Conciliului din Lateran, din 649. Cea de-a treia dogmă referitoare la Preasfânta Fecioară Maria, este Neprihănita Zămislire, definită de către Papa Pius al IX-lea, în anul 1854. În amintirea acestei dogme există o frumoasă placă de marmură care este pusă în Bazilica „San Pietro” din Roma, în partea stângă a Altarului Confesiunii. De aceea, titlul dogmatic complet al Preasfintei Fecioară Maria este Preasfânta, Preacurata, Preabinecuvântata, Mărita Doamna noastră, de Dumnezeu Născătoare şi pururea Fecioara Maria – este titulatura ce sintetizează toate dogmele de credinţă pe care le-am amintit şi care sunt puncte – jaloane, în credinţa Bisericii Catolice.

Deci, putem spune că nu a existat şi nu va exista un alt chip, o altă icoană care să ne poată înălţa mai mult privirea sufletului spre Dumnezeu, decât icoana Preasfintei Fecioare Maria. De aceea, să ne apropiem cu evlavie şi cu încredere de icoana Preasfintei Fecioare Maria, să o venerăm ca pe un chip în care Dumnezeu străluceşte – chipul Fiului Său. Şi contemplând această icoană, să-L rugăm pe Bunul Dumnezeu ca, o rază din strălucirea acestui chip să pătrundă şi în sufletul nostru. Pentru că acesta este de fapt rolul icoanelor, ca noi, muritorii, contemplându-le, să putem deveni şi mai mult icoane ale Icoanei după care am fost creaţi iar viaţa noastră să devină şi ea o icoană a vieţii veşnice, o Liturghie, o operă de laudă adusă lui Dumnezeu prin mijlocirea rugăciunilor Preasfintei, Preamăritei şi Preabinecuvântatei Născătoare de Dumnezeu, Fecioarei Maria. Amin”.

V.S., DIRMM

Contact: pr. Patriciu Sălăjan, paroh la Nicula – tel. 0723.236682