În Anul Credinţei, un facsimil al Codexului Vaticanus B a fost prezentat la Cluj

Publicat pe: 2 noiembrie 2013|Secțiunea: Ştiri|

PS Florentin Crihălmeanu, Episcop de Cluj-Gherla, a susţinut conferinţa cu tema: „De la Codex Vaticanus la Ziua Mondială a Tinerilor de la Rio de Janeiro”, în cadrul celei de-a 149-a ediţii din seria Galelor «Medicină, Artă, Cultură», eveniment cultural clujean în organizarea Universităţii de Medicină şi Farmacie ”Iuliu Haţieganu” şi a Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca. Expunerea a avut loc joi, 30 octombrie 2013, în Sala Tonitza a Muzeului de Artă Cluj-Napoca, seara culturală fiind prezentată de prof. dr. Nicolae Hâncu, membru al Academiei de Ştiinţe medicale din România (iniţiatorul acestor seri culturale) şi dr. Călin Stegerean, director al Muzeului de Artă, Cluj. Au participat numeroşi intelectuali clujeni, reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române, oficialităţi locale, studenţi, oameni iubitori de cultură, credincioşi greco-catolici, surori din Congregaţia Surorilor Maicii Domnului.

Ierarhul de Cluj-Gherla a pus, încă de la început, acest moment cultural şi sub semnul Anului Credinţei (pentru Biserica Catolică), precum şi sub semnul aniversării a 160 de ani de la întemeierea Eparhiei de Cluj-Gherla, la 26 noiembrie 1853. Prima parte a conferinţei a constat în prezentarea unui facsimil al Codex Vaticanus B 03 care, la intenţia PS Florentin şi cu sprijinul a „trei distinse personalităţi, credincioşi ai Bisericii noastre”, a fost achiziţionat în luna octombrie 2013, de la Biblioteca Apostolică Vaticană din Roma. Acest „adevărat tezaur fundamental al Sfintei Scripturi” a putut fi admirat de cei prezenţi, fiind expus, pentru acea seară, în sala Tonitza. Facsimilul cuprinde textul Vechiului şi Noului Testament (cu câteva fragmente lipsă), scris în limba greacă cu litere unciale şi este copia fidelă a manuscrisului original care se află la Biblioteca Apostolică Vaticană.

Codexul Vaticanus B, a explicat Preasfinţia Sa, „este unul dintre cele mai vechi manuscrise majuscule ale Sfintei Scripturi (alături de Sinaiticus şi Alexandrinus), transcris în prima jumătate a sec. IV. Se presupune că manuscrisul ar fi fost compus dintr-o transcriere completă a textului Vechiului Testament după tradiţia greacă, Septuaginta, (cu excepţia cărţilor: 1-4 Macc şi Rugăciunea lui Manasse), la care a fost adăugat Noul Testament. Fac o paranteză pentru a explica faptul că Septuaginta este (…) cea mai veche traducere a Vechiului Testament în limba greacă, realizată în sec. III î.H. şi cu trecerea timpului, a devenit versiunea oficială a Vechiului Testament pentru Bisericile orientale”.

Au fost oferite, în continuare, detalii despre originea şi istoricul manuscrisului, numerotarea filelor, despre scribii (se pare în număr de doi) care au lucrat la scriere şi corectorii care au intervenit în diferite perioade (cel puţin patru). Prezentând importanţa documentului, PS Florentin a arătat: „Codicele Vatican B a fost considerat cel mai vechi text manuscris majuscul uncial al Bibliei până la găsirea Codicelui Sinaitic. Pentru N.T. manuscrisul depăşeşte de departe celelalte documente prin «neutralitatea textelor» (nu este integral identic cu textul original, dar este o versiune ce nu conţine ulterioare denaturări sau modificări ale textelor), de aceea a fost utilizat ca text de bază în numeroase ediţii ale Noului Testament încă din sec. IX. Datorită asemănării textelor Evangheliei după Luca după Papirusul Bodmer P75 şi Codex Vaticanus B 03, se poate afirma că textul de bază din care ambele au recopiat poate fi datat cel mai târziu ca fiind de la sfârşitul sec. II AD! (C. M. Martini, 1966).

Actualul text critic (Textus Receptus – recunoscut ca text oficial de către catolici, ortodocşi şi protestanţi), The Greek New Testament (numit Nestle-Aland, 1966 şi reeditat ulterior), se bazează pe Codex Vaticanus. Majoritatea cercetătorilor paleografi sunt de acord că Codex Vaticanus B 03, este de origine egipteană şi probabil realizat în Alexandria, un centru de studii cu o îndelungată tradiţie de critică textuală, un focar de cultură ce putea furniza scribilor instrumentele necesare pentru a realiza texte ştiinţifice şi demne de încredere. «Chiar dacă e mai puţin complet decât Alexandrinul A 02 şi nu este la fel de impunător (ca volum) cu Sinaiticul א 01, Codex Vaticanus este cel mai îngrijit, cel mai aproape de forma originală a Septuagintei şi mai puţin revizuit sau corectat ulterior» (P.-M. Bogaert)”.

Referitor la facsimilul expus în sala Tonitza a Muzeului de Artă clujean, s-a citit din certificatul de autenticitate (aflat pe ultima pagină) faptul că este exemplarul cu seria 133/450. „Permisiunea pentru imprimare este semnată în manuscris de către Papa Ioan Paul al II-lea. Biblioteca Apostolica Vaticana şi Istituto Poligrafico Zecca dello Stato au oferit această nouă ediţie Sf. P. Papa Ioan Paul al II-lea cu ocazia Marelui Jubileu al anului 2000 la 25.12.1999. Este singura ediţie achiziţionată oficial de la Biblioteca Apostolica Vaticana în România” a mai menţionat PS Florentin, mulţumind în mod deosebit celor care au contribuit „la achiziţionarea acestui document fundamental pentru istoria textului sacru în Eparhia noastră!”

La final, au fost proiectate imagini de la Ziua Mondială a Tineretului de la Rio de Janeiro (Brazilia), din perioada 22-28 iulie 2013, unde PS Florentin a participat împreună cu un grup de tineri şi preoţi din Eparhia de Cluj-Gherla. A fost o invitaţie, prin aceste imagini, la un salt de peste 1660 de ani în timp, dar într-un timp în care „aceleaşi texte biblice scrise cu îndemânare şi răbdare la sfârşitul sec. al II-lea în scriptorium-uri, apoi recopiate şi transmise prin evanghelizare timp de peste un mileniu şi jumătate prin diferite mijloace (papirusuri, pergamente, codexuri, scrieri patristice, etc.), traduse treptat în diferite limbi, după ce au fost mai întâi fixate în canoane de către Conciliile Bisericii, aceleaşi texte le citim şi noi astăzi, aceleaşi texte biblice au fost citite şi la Rio de Janeiro (chiar dacă într-o altă limbă). Aceeaşi rugăciune pe care Isus a lăsat-o apostolilor Săi, «Tatăl nostru» au rostit-o într-un glas cei peste 3.800.000 de tineri de pe toate continentele lumii, la emoţionanta celebrare liturgică de pe malul Atlanticului, de la Copacabana în 28 iulie, în prezenţa Pontifului roman Papa Francisc, a circa 850 de Episcopi şi 2200 de preoţi. Rio de Janeiro a devenit pentru o săptămână «capitala mondială a tineretului».”

imagine

imagine

imagine