În timpul Octavei de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor, la Cluj-Napoca este deja o tradiţie organizarea unei Seri de Rugăciune Ecumenică în cadrul căreia Episcopul eparhial de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, are ca invitaţi reprezentanţii diferitelor confesiuni creştine. Întâlnirea din acest an s-a desfăşurat în Capela "Sfântul Iosif" din incinta Catedralei în construcţie din piaţa Cipariu, marţi 21 ianuarie 2014, fiind, ca de fiecare dată, prezenţi mulţi credincioşi, preoţi şi persoane consacrate pentru a-şi uni sufletele în rugăciunea unităţii.

Prima parte a serii a constat în celebrarea slujbei Vecerniei, cu participarea studenţilor Seminarului Teologic Eparhial "Sf. Ioan Evanghelistul". După rugăciune, pr. Daniel Avram, consilier cu mass-media şi ecumenismul în cadrul Eparhiei de Cluj-Gherla, a urat bun-venit invitaţilor şi a deschis partea de comuniune a întâlnirii, în cadrul căreia reprezentanţii diferitelor culte creştine, împreună, s-au întărit în speranţă pe calea unităţii.

În meditaţia rostită de Excelenţa Sa, domnul Bálint Ferenc, Episcop al Bisericii Unitariane din Transilvania, Seara de Rugăciune Ecumenică a fost prezentată ca pe o "ocazie să realizăm că suntem cu toţii fiii lui Dumnezeu şi fraţi întru credinţă". Excelenţa Sa a continuat descriind "paradoxul lumii contemporane" care, "datorită mijloacelor informatice de comunicare pe care ni le oferă, suntem mai aproape şi în acelaşi timp mai departe ca oricând unii de ceilalţi". Ne apropiem în lumea virtuală, dar ne îndepărtăm în cea reală, de aceea, depinde de fiecare dintre noi să depăşim diferenţele, graniţele care ne separă. Excelenţa Sa a atras atenţia că avem Cuvântul lui Dumnezeu şi ne însoţeşte iubirea lui Dumnezeu care sunt mai presus de diferenţele religioase iar credinţa se exprimă prin fapte. De aceea, ne stă în putinţă "să arătăm lumii dragostea frăţească la care ne îndeamnă Isus".

Pr. protopop Kovács Sándor, din partea Protopopiatului romano-catolic Cluj-Dăbâca, a pornit, în cuvântul său, de la mottoul Octavei, "Oare a fost Hristos împărţit?" (1Cor 1,13). "Aceste întâlniri ecumenice reprezintă o ocazie de a ne exprima, în credinţă şi prin rugăciune, dorinţa sinceră de a face unitatea Bisericii atât de mult dorită de Mântuitorul nostru. Mişcarea ecumenică a început în anul 1910 şi până azi s-a răspândit în întreaga lume. Conciliul Vatican II încurajează în mod deosebit rugăciunea pentru unitatea tuturor creştinilor. Pe lângă rugăciune şi dialog frăţesc, este necesar şi dialogul teologic, întărit fiind de documentul papal Ut Unum Sint editat în anul 1995 şi de Declaraţia comună Evanghelico-Catolică din anul 1999, dar şi de Carta Ecumenica semnată în 2001. Gesturile de penitenţă ale Preafericitului papă Ioan-Paul al II-lea, pe care le-a arătat şi prin vizita sa în România, au fost menite să vindece rănile cauzate de dezbinare. Unul dintre cele mai importante ţeluri ale urmaşului său, Papa Benedict al XVI-lea, a fost unificarea şi reconcilierea cu toate Bisericile. Papa Francisc, care se bucură de o mare popularitate, a primit la Vatican, de mai multe ori, atât reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe, cât şi reprezentanţi ai Bisericilor Protestante. Pentru Sfântul Părinte este importantă reînnoirea Bisericii, alungarea prejudecăţilor, lupta pentru unitate în pofida multelor diferenţe care ne despart şi rugăciunea sinceră pentru această dorinţă arzătoare spre unitate. Astfel, spune Sf. Părinte, "ne îndreptăm în pelerinajul nostru, spre comuniunea totală de iubire, pentru că, deşi sunt şi vor fi greutăţi, avem nevoie de răbdare, dialog şi înţelegere reciprocă". Papa Francisc a spus: "dacă ne apropiem cu umilinţă de Hristos, putem fi siguri că ne-am apropiat unul de celălalt". Părintele şi-a încheiat discursul printr-un îndemn la speranţă, citând din cuvintele rostite de Episcopul Marton Aron în 1939, prin care evidenţiază realitatea curcubeului cultural din Transilvania: "Precum munţii din Transilvania alternează cu văile, dealurile şi pădurile, vârfurile înzăpezite cu câmpurile, la fel se întâmplă şi cu popoarele care în 6-7 rituri îl adoră pe Dumnezeu. Evanghelia lui Hristos are puterea de a dizolva diferenţele şi de a conduce la cooperare fraternă."

Reprezentantul Arhiepiscopiei ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului, pr. prof. Sonea Cristian, prodecan al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, şi-a început alocuţiunea exprimând poziţia Bisericii Ortodoxe Române cu privire la ecumenism şi mişcarea ecumenică: "Biserica Ortodoxă intră în mişcarea ecumenică prin anii ’60, cu conştiinţa că Biserica este una şi că unitatea în sine a Bisericii nu s-a distrus. Ceea ce s-a divizat este unitatea de credinţă. De aceea, din perspectivă ortodoxă, scopul mişcării ecumenice este acela de a readuce într-o voce comună mărturisirea de credinţă. Citându-l pe Sf. Evanghelist Ioan, pr. Sonea a arătat că, "a mărturisi împreună credinţa în Isus Hristos ne face credibili în faţa lumii", ca răspuns la rugăciunea Mântuitorului: «Ca toţi să fie una, ca lumea să creadă că Tu m-ai trimis». (…) De aceea, şi noi, în Biserica Ortodoxă, considerăm că avem nevoie de o mărturie comună a credinţei noastre. Istoria şi dialogurile teologice confirmă că mărturia comună este dificil de realizat, de aceea unitatea, când se va realiza, cred că va fi lucrarea lui Dumnezeu. De aceea, rugăciunea pentru unitate este esenţială. Dar este nevoie şi de un ecumenism pe orizontală. Ceea ce putem face noi ca simpli creştini şi simpli clerici este o mărturie împreună indiferent de credinţa pe care o avem. Avem în faţa noastră săracii, bolnavii – sărăcia şi boala nu ţin de confesiune, avem provocările lumii contemporane tot mai departe de Dumnezeu, constatăm o criză a familiei, a valorilor şi la toate aceste lucrări cred că putem cu toţii să ne angajăm cât mai repede."

A fost invitat apoi la amvon pastorul Kiss Tibor, din partea Episcopiei reformate a Ardealului, care a dat exemplul Declaraţiei Ecumenice de Colaborare între Bisericile istorice din Transilvania încheiată în august 2013, la Bistriţa, între reprezentanţii a 6 Biserici: "Într-o lume complexă şi mereu în schimbare, dragostea faţă de Dumnezeu şi respectul faţă de aproapele nostru creat după Chipul lui Dumnezeu, trebuie să rămână elemente esenţiale ale unirii oamenilor în numele lui Hristos. Să respectăm religia şi cultura aproapelui nostru, să îl iubim ca pe noi înşine şi în felul acesta, să lăsăm moştenire generaţiilor următoare cultura comuniunii şi a diversităţii în unitatea dragostei creştineşti pentru oameni". Pastorul a îndemnat, mai presus de orice, la iubire, la iubirea aproapelui, "darul dumnezeiesc pe care Hristos ni-l face", deoarece nevoia de apropiere, de comuniune, "rămân şi vor rămâne nevoi umane perene".

Acelaşi îndemn la dragoste creştină l-a făcut în continuare, pastorul Nicu Cristea, de la Biserica penticostală "Elim" din Cluj-Napoca, meditând textul evanghelic propus de Biserica din Canada, în care se relevă durerea Sf. Apostol Pavel datorată dezbinării care exista în Biserica din Corint. Pornind de la acest exemplu, pastorul Cristea a făcut observaţia că "dorinţa de unitate ne frământă şi pe noi, astăzi: privim diferit în jurul nostru, suntem diferiţi, ne organizăm diferit, deşi suntem un singur trup care are diferite mădulare. Ceea ce ne uneşte este credinţa mântuitoare în Isus Hristos." Dl. pastor a invitat creştinii să privească împreună spre Crucea lui Hristos: "Dumnezeu să ne ajute să putem să ne unim după dorinţa lui Isus Hristos. Domnul nostru Isus Hristos a murit pentru toţi. De aceea, fie ca în orice slujire, în orice slujitor să îl putem vedea pe Isus Hristos şi atunci va fi unire."

Unul dintre iniţiatorii serilor de rugăciune ecumenice la Cluj-Napoca şi participant an de an la aceste întâlniri, este pr. ortodox Ioan Bodea din Cluj-Napoca, al cărui glas s-a înălţat din nou în capela din Piaţa Cipariu, provocând mintea şi sufletele prin enumerarea numeroaselor interogaţii din Scriptură, totul pentru "a-L arăta, la fel ca Sf. Pavel, pe Cel în care trebuia ca ei să creadă", în care trebuie ca noi toţi că credem, Domnul nostru Isus Hristos, Cel ce într-adevăr a fost împărţit, dar la Sfânta Împărtăşanie, unde El se împarte fiecărui creştin care îl primeşte pentru a fi, cu totul, cu fiecare creştin. "Dacă Sf. Toma, punând mâinile pe rănile lui Hristos a exclamat «Domnul meu şi Dumnezeul meu», noi suntem cu atât mai mult fericiţi pentru că, nu L-am văzut, dar credem". Părintele a adus, prin cuvântul rostit, bucuria prezenţei Mântuitorului, "a Celui care se împarte celor care cred şi îl mărturisesc cu adevărat, se împarte în orice loc unde omul trăieşte în prezenţa lui Dumnezeu".

În încheiere gazda evenimentului, Preasfinţia Sa Florentin Crihălmeanu, Episcopul de Cluj-Gherla, a adresat cuvântul său, mulţumind invitaţilor şi tuturor celor prezenţi, personelor consacrate, credincioşilor greco-catolici şi din alte Biserici creştine, rugând pe reprezentantul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului să transmită mesajul de comuniune Înalt Preasfinţitului Mitropolit Andrei care se află în Ţara Sfântă, cât şi Preasfinţitului Vasile Someşanul. Preasfinţia Sa a mulţumit pentru "culegerea de idei puse împreună sub semnul unităţii" şi a îndemnat la perseverenţa în credinţă. "Vă mulţumesc pentru că, datorită Dvs, putem continua frumoasa tradiţie a rugăciunii pentru unitate creştină. Ceea ce dă frumuseţe rugăciunii noastre este tocmai prezenţa Dvs aici, alături de noi şi împreună cu noi. Isus a spus: «Unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, sunt şi Eu cu voi» – de aceea, considerăm că Mântuitorul este prezent tocmai prin această diversitate aici, împreună cu noi. Mai mult, acolo unde aceste voci se unesc şi cer, El promite că va da, este nevoie doar să fim perseverenţi în credinţă şi cu încredere în cuvântul lui Dumnezeu."

Ca o concluzie şi totodată îndemn al serii de rugăciune, PS Florentin a citat cuvintele Suveranului Pontif, Papa Francisc, care, în recentul document Evangelii Gaudium, spune: "Suntem pelerini pe acest pământ, dar pelerinajul nostru nu este singuratic, avem alături de noi şi pe alţi pelerini creştini, de aceea, să ne deschidem inima noastră tovarăşului de drum fără suspiciuni, fără neîncredere, ci privind mai degrabă spre obiectivul comun: a dobândi pacea în unicul Chip al lui Dumnezeu care este Isus Hristos".