Întâlnire europeană despre cateheză în Malta

Publicat pe: 6 mai 2022|Secțiunea: Ştiri|

La sfârșitul săptămânii trecute, doi membri ai Biroului pentru Evanghelizare și Cateheză al Eparhiei de Cluj-Gherla, Oana și Radu Capan, au participat la o întâlnire organizată de Consiliul Conferințelor Episcopale Europene în Malta, la Santa Venera (comunicatul oficial poate fi citit aici). Evenimentul a început joi seara și s-a încheiat sâmbătă la amiază, adică în zilele de 28, 29 și 30 aprilie 2022. Delegații trimiși de PS Mihai Frățilă, responsabil cu cateheza în Conferința Episcopală Română, cu acordul PS Claudiu Pop, Episcop de Cluj-Gherla, au avut disponibilitatea de a răspunde la câteva întrebări puse de Biroul pentru Comunicații Sociale al Eparhiei.

Viorica Sabo: A fost primul eveniment de acest tip organizat de CCEE sau face parte dintr-o serie de evenimente similare?

Oana Capan: Consiliul Conferințelor Episcopale Europene a organizat și în anii trecuți astfel de întâlniri, la care participă de regulă Episcopii responsabili cu cateheza în Conferințele Episcopale, dar și directori naționali cu cateheza sau simpli delegați, cum a fost cazul nostru. Ultima întâlnire a avut loc în 2019, apoi a intervenit pandemia, reluându-se în acest an organizarea lor în format fizic.

V.S.: Câți participanți au fost și de unde?

Radu Capan: Au fost peste 20 de participanți din cam tot atâtea țări. Au fost reprezentate Irlanda, Portugalia, Germania, dar și țări apropiate nouă geografic: Bulgaria, Slovacia, chiar și Ucraina. De altfel, sora Nataliia Melnyk, din Biserica Greco-Catolică Ucraineană, a oferit o mărturie despre situația tristă prin care trece acum țara ei. Pe lângă participanți, au fost desigur 5-6 organizatori, dintre care îi amintesc pe Mons. Gintaras Grušas, președintele CCEE, precum și pe Mons. Đuro Hranić, responsabilul în CCEE cu Secțiunea pentru Cateheză. Apoi diverși invitați, dintre care amintesc tot doi: Mons. Franz-Peter Tebartz-van-Elst, de la Consiliul Pontifical pentru Noua Evanghelizare, și Mons. Anton Teuma, Episcopul de Gozo.

V.S.: Care a fost mai exact scopul întâlnirii?

O.C.: Am avut dinainte de redactat și trimis un raport pe trei teme principale: receptarea noului Directoriu pentru Cateheză, a documentului motu proprio „Antiquum Ministerium”, privind instituirea ministerului catehetului, respectiv figura catehetului astăzi. Aceste rapoarte au fost prezentate sintetic în plen de fiecare țară, temele fiind apoi explorate prin conferințe și dezbateri. Am informat astfel că cele două texte există disponibile în limba română, despre diferitele inițiative din țara noastră legate de noul Directoriu pentru Cateheză…

V.S.: Dar despre ministerul catehetului? Ați putea explica pe scurt despre ce este vorba?

R.C.: Papa Francisc a dat acum aproximativ un an de zile, adică pe 10 mai, un document în care își exprimă dorința instituirii slujirii de catehet sau a ministerului catehetului. Așa cum s-a văzut la întâlnirea din Malta, această slujire pare foarte potrivită în teritoriile de misiune, în care cateheții joacă uneori un rol cheie în comunitățile care se mențin închegate datorită lor, dată fiind lipsa preoților. În același timp, am descoperit că această figură ar putea fi utilă, dacă nu chiar necesară, și în zone din Europa unde, din nou din lipsa preoților, un catehet instituit ar putea să fie vital pentru anumite comunități.

V.S.: Vom avea în curând la noi astfel de persoane, cateheți instituiți?

O.C.: Papa a lăsat la latitudinea Conferințelor Episcopale să reflecteze la modul de implementare. Pe moment doar Polonia pare a fi avansat până la un decret al Episcopilor în acest sens, în alte țări problema fiind încă în studiu. Foarte probabil prezența reprezentatului Consiliului Pontifical pentru Noua Evanghelizare a fost tocmai pentru a lua pulsul conturării acestei noi figuri în peisajul slujirilor instituite în Biserica Catolică. Pe moment, Episcopii catolici din România au luat la cunoștință despre motu proprio, au avut o primă discuție, se reflectează la parcursul formativ necesar cateheților, iar în timp vom vedea unde va conduce reflecția.

V.S.: Ați discutat și despre figura catehetului și despre cateheza la nivel european, nu? Care este situația?

R.C.: Da, s-a discutat despre cum trebuie să fie catehetul și cateheza astăzi, date fiind provocările actuale. În parte surprinzător, în parte liniștitor, a fost faptul să vedem că diferitele țări ne confruntăm relativ cu aceleași probleme. Desigur, pastoral lucrurile stau destul de diferit, căci au fost țări cu catolici minoritari și cu catolici majoritari, țări cu o criză a vocațiilor la preoție și țări cu suficient de mulți preoți… În plan catehetic, am putut recunoaște însă diverse probleme. De exemplu, intersecția între religia din școli și cateheza din parohie; sau nevoia conștientizării faptului că subiecții catehezei nu sunt doar copiii – peste tot trebuie deci să lucrăm pentru a împământeni ceea ce și vechiul și noul Directoriu pentru Cateheză spun clar: cateheza centrală într-o comunitate este cea a adulților.

O.C.: Tot o problemă comună, subliniată în ultima conferință de Episcopul Teuma de Gozo, a fost aceea a ispitei reducerii catehezei la pregătirea pentru Sacramente, cum se întâmplă de exemplu pentru primirea Euharistiei, Spovezii, Căsătoriei, respectiv în Biserica de rit latin a Mirului. Aceasta poate conduce și la riscul de a vedea Sacramentele drept premii pentru participarea la cateheză. În schimb, trebuie să tindem spre o cultură a catehezei văzute ca un element constant în viața credinciosului, care să îl însoțească pe întreg parcursul vieții, apropiindu-l tot mai mult de Cristos și de comunitate. Episcopul de Gozo a subliniat și faptul că este tot mai important cateheza să aibă ca obiect și subiect familia; atunci când este vorba de cateheza pentru copii, aceasta să fie de fapt o cateheză a întregii familii, pentru ca părinții să își însoțească copiii în drumul de creștere în credință.

V.S.: Întâlnirea probabil nu a constat doar în conferințe și dezbateri, nu?

R.C.: Este adevărat. Vineri după-amiază a fost un program mai lejer, având ocazia de a vizita împreună Valletta, capitala Maltei. Aici am avut bucuria de a participa la o Liturghie în Co-Catedrala Sf. Ioan, prezidată chiar de Arhiepiscopul de Malta, Mons. Charles Scicluna. Acolo am fost invitați să citim rugăciunea credincioșilor. Apoi am vizitat câteva biserici din capitală, inclusiv una în care se află o relicvă a Sf. Pavel și o bucată din stâlpul pe care ar fi avut loc decapitarea lui. Seara s-a încheiat cu o masă la un restaurant tradițional maltez, prilej de voie bună și, din nou, de dialog între noi.

V.S.: Ați stabilit legături, ați încheiat prietenii?

O.C.: Sperăm că da! Timpul a fost scurt, dar am avut ocazia să stăm de vorbă mai mult cu unii dintre participanți. Episcopul Stanev Rumen, din Bulgaria, își mai amintea, de fiecare dată când ne vedea, câte un cuvânt pe care îl știa din limba română – pentru că provine de fapt din limba bulgară. Cu Episcopul din Irlanda am avut din nou ocazia unor împărtășiri mai ample. Similar cu directorii naționali din Suedia, Belgia, Austria și din alte țări. Având datele de contact, sperăm că vom mai dialoga.

V.S.: Per ansamblu a fost deci o experiență pozitivă!

R.C.: Categoric! În primul rând, Malta este o țară unde îți rămâne inima. Creștinismul este foarte prezent acolo, de la numele și imaginile creștine plasate pe pereții aproape fiecărei case din anumite zone până la bisericile multe și impresionante. Am avut norocul să ajungem în Malta în contextul sărbătorii Sf. Iosif și a Sf. Publius – conform tradiției primul Episcop al Maltei, fiul celui vindecat de Sf. Pavel după ce a naufragiat pe insulă. Am avut astfel ocazia să vedem cum se transformă bisericile și străzile și cum își sărbătoresc maltezii eroii lor în credință. Apoi întâlnirea pe tema catehezei a fost desigur o experiență puternică, prin cunoașterea realităților mai apropiate sau mai îndepărtate de noi, cu multe mărturii importante.

Button Text