Dezbaterea „Corneliu Coposu – model uman și model politic”

Publicat pe: 12 noiembrie 2022|Secțiunea: Ştiri|

Gala Corneliu Coposu la Cluj-Napoca:
dezbaterea „Corneliu Coposu – model uman și model politic”

Cu ocazia ediției a V-a Galei Corneliu Coposu la Cluj-Napoca, joi, 10 nov. 2022, în Aula „Mihail Șerban” a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară s-a desfășurat dezbaterea „Corneliu Coposu – model uman și model politic”. Întâlnirea a fost moderată de Ion-Andrei Gherasim, președintele executiv al Fundației „Corneliu Coposu”. La eveniment au participat invitați speciali: Ana Blandiana, Ruxandra Cesereanu, Virgiliu Țârău, cărora li s-a alăturat Alexandru Gussi, coordonatorul publicației online „Sens politic”. Cu toții – cunoscându-l în mod direct, sau prin cercetări, studii – apropiați ai Seniorului Corneliu Coposu, au dorit să vină în dialog cu tinerii și studenții clujeni.

Au luat parte la întâlnire Ierarhii greco-catolici PS Claudiu, Episcop de Cluj-Gherla și PS Cristian, Episcop auxiliar al Arhieparhiei de Alba-Iulia și Făgăraș. La început invitații au rostit, fiecare, câteva cuvinte despre Seniorul Corneliu Coposu, apoi s-a dat cuvântul publicului, în mod special tinerilor, să se exprime, să pună întrebări invitaților.

Spicuiri din dezbatere:

  • Alexandru Gussi:

„Corneliu Coposu e un reper din trecut, dar scopul nostru este să vorbim, nu neapărat despre Corneliu Coposu, ci să vorbim despre realitatea pe care o trăim, realitatea politică, spiritual, internațională, plecând de la acest spirit al Seniorului…” „Totuși, politica e ceva serios”, dar, „nimeni nu o mai ia în serios pentru că prestigiul ei e mai jos ca niciodată, dar trebuie găsite elemente pentru a încerca să o luăm în serios. Și trecutul – memorie, istorie, idei – trebuie să lumineze prezentul.” „Scopul este să facem pod între trecut și prezent, e construirea unei forme de speranță.”

  • Ana Blandiana:

„Este foarte important să vorbim despre simbolul pe care Corneliu Coposu l-a reprezentat, simbol care a crescut exponențial odată cu moartea lui și care este extrem de important să fie păstrat. Este vorba despre un simbol, nu atât politic, cât moral. I s-a zis «președintele moral» al României.” „A fost președintele unui partid creștin-democrat; azi, în Europa, curentul creștin-democrat este cel mai puternic și la ora aceasta suntem una dintre puținele țări care nu mai avem un partid creștin-democrat.” „Toate aceste feluri de a vorbi despre el [Corneliu Coposu] sunt necunoscute tinerilor de azi.” „Este important să vorbim despre Corneliu Coposu ca tinerii să înțeleagă ce e de înțeles despre politică.”

  • Ruxandra Cesereanu:

Corneliu Coposu este „un model etic, politic, moral”; a rememorat ziua de 1 decembrie 1990, când Corneliu Coposu a fost huiduit la Alba Iulia. „Era primul 1 decembrie românesc după căderea regimului comunist.” „Acest bătrân alergător de cursă lungă, a fost umilit public, atât de politicieni, cât și de mulțime – și în acea mulțime erau mulți tineri împătimiți care nici nu știau cine este Corneliu Coposu, dar îl huiduiau. Mi-am dat seama că acest Senior nu a fost umilit de fapt. Era atât de demn, atât de integru în discursul lui, încât felul în care îl huiduiau oamenii aceia sau zâmbetul sarcastic al politicienilor de lângă el, nu a contat. Acest fapt, vorbea despre tăria acestui om, despre integritatea lui, despre loialitatea lui față de România. Nu îl interesa că este huiduit și umilit, îl interesa loialitatea și patriotismul său față de țara din care făcea parte.”

„Lucrul acesta reprezintă o lecție și cred că această lecție a fost învățată, pentru că, dacă facem un salt, peste cinci ani de zile, la înmormântarea lui Corneliu Coposu foarte mulți români au înțeles cine este și ce reprezintă un model etic, poate și un model politic, un model moral. În opinia mea, cred că el a fost înmormântat de fapt ca un fel de «rege neîncoronat» al României. Funeraliile au fost aproape regale la nivel psihologic, omenesc, moral.”

„M-am situat între aceste două momente: unul în care politicienii și propriul popor au încercat să îl umilească, și nu au reușit, pentru că Corneliu Coposu știa că trebuie să își rostească discursul lui, și era integru acolo, și demn în discursul lui, și atunci toată batjocura din jurul lui nu îl atingea, și celălalt moment, al înmormântării, când, așa cum am spus, am perceput această înmormântare ca o formă de sacralitate. Era «încoronarea» lui (vorbind metaforic); și de aici a început o întreagă construcție ca model al simbolului pe care-l reprezintă Corneliu Coposu.” „E adevărat, tinerii de astăzi nu îl cunosc… Cred că, dacă vor afla că a făcut 17 ani de închisoare și nu a cedat, a rezistat și a putut să fie un model, cred că lucrul acesta contează”.

  • Virgiliu Țârău:

„Unul dintre credo-urile vieții lui, pe care l-a repetat enorm de multe ori, a fost acela că nu a vrut să tranzacționeze niciodată cu principiile – îl învățase de la cel care i-a fost mentor [nn. Iuliu Maniu]; și că politica este ceva în care tranzacția cu principiile nu trebuie să aibă loc.” „Campania de defăimare a continuat, anul ’90 a fost un an, până în decembrie, în care exercițiul de defăimare a fost extraordinar. Dar, am avut șansa să citesc zecile de mii de pagini produse de Securitate despre Corneliu Coposu și mi-am dat seama că, de fapt, viața lui nu este împărțită între aceste două etape pe care le spunem noi – în închisoare și în afara închisorii – în afara închisorii lucrurile au stat, într-o formă sau alta, cam la fel.”

A descris metode aplicate de Securitate, pe parcursul a mulți ani, după ’67 – de când a fost remarcat ca posibil lider -, pentru a-l defăima pe Corneliu Coposu… sau metode prin care să îl facă să își abandoneze principiile, fără a se reuși vreodată. A amintit un cap de acuzare care i s-a adus în mod repetat în rapoartele Securității: un discurs al lui Corneliu Coposu „în care delegitimiza complet existența regimului comunist. El, în esență, nu spunea altceva decât, că: «Dacă vrei să iei identitatea unui popor, nu trebuie decât să îi răstălmăcești istoria» – Corneliu Coposu, nu doar că nu a tranzacționat cu principiile, el nu a tranzacționat cu istoria.”

  • Alexandru Gussi:

A descris realitatea actuală ca pe o realitate în care „istoria se accelerează” – a amintit războiul din Ucraina. Și, în acest context, „patriotismul luminat pe care l-a propovăduit atâta timp și cu atâta credință Corneliu Coposu și cei din jurul lui, și nu numai, se dovedește în prezent salvator pentru poporul ucrainean”. A vorbit despre dimensiunea naționalismului, care, la Corneliu Coposu, nu era separată de logica de occidentalizare a României. A ridicat problema „reînnodării” în spațiul public a celor două dimensiuni, care în actualul context socio-politic sunt incompatibile.

  • Ion Gherasim către tineri:

„Să profitați de persoanele care l-au cunoscut pe Corneliu Coposu, care au avut posibilitatea să îi înțeleagă mesajul și, în aceste vremuri atât de tulburi, să transmită mai departe acest mesaj.” A citat o declarație a lui Corneliu Coposu și a pus întrebarea dacă s-a ajuns, sau nu, la speranța să fi scăpat de acest lucru: «Dictatura comunistă a inventat ceea ce societatea românească nu a cunoscut în trecut: complexul relei credințe; dedublarea personalității; această dedublare, care a fost operată încă pe copii, a continuat pe tinerii care învățau în școli; a culminat pe oamenii realizați care au ocupat funcții publice: una gândea omul și alta trebuia să vorbească. Într-un fel vorbea acasă, altfel la birou sau în societate. Practicarea îndelungată a acestui complex al relei credințe, a lăsat, desigur, urme…» [Corneliu Coposu].

  • Ana Blandiana:

„În acest moment, aceasta este cea mai gravă problemă a noastră: această falsă concurență între a fi occidental și a fi patriot.” A conștientizat o ruptură între generații, care se manifestă: „generația tânără, care nu acceptă să ia act de memoria părinților lor” – este unul dintre motivele pentru care în prezent domină false valori. Faptul că există persoane publice care au discreditat prin comportamentul lor sensul patriotismului, nu este motiv ca patriotismul în sine să fie incriminat: „nu înseamnă ca oamenii să nu mai facă o legătură între ce au reprezentat memorandiștii, sau Biserica Greco-Catolică, adică, adevărata legătură cu visul occidental. Visul nostru de a intra în Europa începe… exista chiar și în timpul lui Ștefan cel Mare!”

„Și acum, a rupe intenționat tradiția noastră de tradiția noastră pro-occidentală este ceva foarte grav.” A afirmat necesitatea de a avea și în România un partid creștin-democrat. „De aceea, lipsa unui om ca Corneliu Coposu este o lipsă de care, dacă nu suntem conștienți, suntem pierduți”, a mai spus Ana Blandiana. „Trebuie să fim conștienți că ne lipsește forța politică și genul de personalitate al cărei simbol este Corneliu Coposu – care unește tradiția românismului de europenism”.

  • Ruxandra Cesereanu:

„Corneliu Coposu avea trei credințe: credința în Dumnezeu, credința în libertate și democrație și credința în țară, în România”; „el nu era un vorbitor despre iubirea pentru țara lui, ci un făptuitor”.

  • Ion Gherasim:

După ce a relatat cum s-a petrecut înscenarea de discreditare a lui Corneliu Coposu de la 1 decembrie 1990, la care a fost martor, a repetat cuvintele rostite după acel moment de către Corneliu Coposu: «Manipularea va continua, pentru că, ei altă șansă nu au. Voi, însă, trebuie să continuați împreună cu toți ceilalți tineri să vă luptați pentru ca adevărul să iasă la lumină».

„Cel mai important: să fim uniți și să fim o echipă; pentru că, doar așa putem să câștigăm și să-i convingem că patriotismul, așa cum spunea Corneliu Coposu, este o dragoste discretă pentru țară, o disponibilitate de a da oricând viața pentru ea și de a nu mărturisi acest sentiment. Asta este ceea ce noi, cu toții trebuie să facem. Și este foarte important: fără credință, fără jertfă, fără iubirea adversarului – Corneliu Coposu a spus întotdeauna la fel ca mentorul lui, Iuliu Maniu: în politică nu există dușmani, în politică sunt doar adversari… Cred că acesta este cel mai important lucru pentru politica actuală: să găsiți adevăratele modele. Și adevăratele modele nu pot să fie decât Corneliu Coposu și Iuliu Maniu. De astfel de oameni avem nevoie.”

Și, o precizare în fața unor remarci critice din public: „Fericitul martir Iuliu Hossu, la Alba Iulia, la 1 decembrie, l-a îmbrățișat pe Episcopul Miron Cristea și a vorbit despre unitate: «așa cum ne vedeți îmbrățișați aici, frățește, așa să fie pe veci frații români». Și în Biserică, și în politică, trebuie să avem discursul de unitate. Dacă nu suntem uniți, nu vom putea crea absolut nimic. Ce speranță le dăm tinerilor în momentul în care atacăm? Tinerii acum așteaptă să construim. Nu atacând, ci propunând ceva…. Haideți să nu mai vorbim de ce s-a întâmplat în trecut decât luminos: să luăm aceste exemple: atâția deținuți politic au suferit în închisorile comuniste. Ei sunt adevăratele modele și pe ei trebuie să construim.”

* * *

Discuțiile au continuat până târziu, la ceasurile serii, cu căutarea de a interpreta semnele vremurilor, de a găsi sensuri și căi de urmat înspre rezolvarea crizelor actuale. Căutare, realizată de cei prezenți la umbra profilului moral, al modelului de patriotism și credință al Seniorului și prin împărtășirea amintirilor despre el, despre personalitatea sa. Dezbaterea s-a dorit o lecție de viață adresată mai ales tinerilor, pentru a-i chema la a cunoaște, a înțelege și a decide ceea ce vor împlini, la rândul lor, în viețile lor. A urmat, la final, întrebarea lor – firească – dar, ei, cu cine să voteze? – care, a rămas fără răspuns… Ana Blandiana a mărturisit: „și eu îmi pun această întrebare…”. Probabil, răspunsul îl pot da ei, tinerii.

Album foto
Video