Întâlnire cu reprezentanții din presa clujeană la sediul Episcopiei Greco-Catolice din Cluj, cu ocazia Anului „Cardinal Iuliu Hossu” (declarat la nivel național)

La sediul din Cluj-Napoca al Episcopiei de Cluj-Gherla s-a desfășurat marți, 28 ianuarie 2025, o conferință de presă, cu participarea Preasfinției Sale Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla, cu ocazia celebrării Anului „Cardinal Iuliu Hossu” (declarat la nivel național) și în Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla pe care ilustrul Arhiereu a păstorit-o.

După un salut al pr. Daniel Avram, responsabil al Biroului de Comunicații sociale din cadrul Episcopiei de Cluj-Gherla, și o prezentare pe scurt a temei propuse, Preasfinția Sa Claudiu s-a adresat celor prezenți, mulțumindu-le pentru disponibilitate, pentru prezență. A subliniat intenția pe care o are, de a marca în mod solemn începutul Anului „Cardinal Iuliu Hossu” la nivelul Episcopiei de Cluj-Gherla, și a anunțat deschiderea acestui an „în mod liturgic”, prin Sfânta Liturghie cu participarea Nunțiului Apostolic și a altor invitați. Celebrarea este programată joi, 30 ianuarie 2025, de la ora 18.00, în Catedrala episcopală „Schimbarea la Față”. A spus în continuare: „E o surpriză extraordinară și pentru noi, acest An național Iuliu Hossu. Ne bucurăm mult că a fost posibilă realizarea și împlinirea acestui vis.” A reamintit inițierea proiectului legislativ, de către deputații Silviu Vexler și Ovidiu Ganț (din partea minorităților naționale), „care au susținut de la început proiectul de lege și apoi finalizarea lui”.

Ierarhul a accentuat importanța pe care, pentru Biserica Greco-Catolică, o prezintă un An național „Cardinal Iuliu Hossu” – mai întâi, fiind o ocazie de a ieși, printr-o astfel de celebrare, „din granițele Bisericii, din granițele Episcopiei de Cluj-Gherla”. A spus: „Nu celebrăm o personalitate trecută, de care ne amintim cu o lacrimă în colțul ochiului, așa cum am sta în fața unei statui, ci ne amintim de un Ierarh al Bisericii noastre, un om credincios, care și-a dat viața pentru credința lui, pentru iubirea de Dumnezeu, de țară și de aproapele. Și din acest punct de vedere, cred că celebrarea din acest an este extrem de actuală și importantă pentru oamenii de astăzi, pentru tinerii de astăzi în mod cu totul special. De ce? Fiindcă Iuliu Hossu își trăiește și credința – deci iubirea de Dumnezeu, și iubirea de țară, și iubirea de aproapele într-un mod foarte concret și actual. Și astăzi putem face același lucru și noi.”

A amintit momentul citirii Rezoluției Unirii de către Episcopul Iuliu Hossu, atunci Episcop de Gherla, „care merge de la Gherla, înspre Alba Iulia”. Și, a amintit o întâlnire pe care Episcopul Iuliu Hossu a avut-o cu o lună înainte, la Gherla, „când lucrurile nu erau deloc tranșate”, cu Alexandru Vaida-Voevod „care-l întreabă: «Preasfinția Voastră, veniți cu noi?» Și Iuliu Hossu răspunde: «Vin, cum să nu vin?» Și Vaida Voievod continuă: «Până la spânzurătoare?» Și el spune: «Până la spânzurătoare»”. Iar acest dialog descrie „o responsabilitate și un risc asumat”, într-un moment când lucrurile nu era defel sigure. Și, totodată, amintește cum drumul spre Alba Iulia al Episcopului Iuliu Hossu a trecut prin Blaj, unde s-a întâlnit „cu toți Episcopii greco-catolici, cu Iuliu Maniu, cu alți politicieni greco-catolici”, cu care a discutat despre momentul Unirii care va urma, și, a spus, „toți aderă la Unire, deși știau că prin Actul Unirii, Biserica Greco-Catolică – majoritară în Transilvania – va deveni minoritară în România”.

Toate aceste momente arată de fapt „ce înseamnă iubirea de țară: Să treci peste interesele personale sau ale Bisericii și să vezi lucrurile importante pentru ceilalți”. A evidențiat, la Episcopul Iuliu Hossu, și iubirea pentru aproapele pe care o practica – o iubire care nu făcea diferențe între cei pe care îi considera „aproapele”. Și aici a dat exemplul procesului demarat tot de dl. Silviu Vexler, prin care Cardinalul Iuliu Hossu să fie declarat „Drept între popoare” de către Statul Israel, prin Institutul Yad Vashem, cunoscutul muzeu al Holocaustului din Ierusalim. Acest demers reprezintă un semn de recunoștință, din partea poporului evreu, față de atitudinea Episcopului Iuliu Hossu care a ajutat și salvat evrei în vremea Holocaustului, mai mult, și-a asumat instituțional această susținere printr-o scrisoare pastorală. A subliniat Preasfinția Sa Claudiu: „O scrisoare pastorală e un act oficial al Bisericii, deci un document public oficial prin care își asumă responsabilitatea și spune credincioșilor lui că cel mai important lucru pentru un creștin în aceste momente este să aibă grijă de evrei, să îi protejeze, să îi ascundă, să îi ajute”.

Preasfinția Sa Claudiu a amintit, de asemenea, atitudinea Episcopului Iuliu Hossu față de Biserica Ortodoxă, a spus: „Tot în acea perioadă, Catedrala Ortodoxă din Cluj era pe punctul de a fi închisă, fiindcă erau foarte puțini credincioși, mulți se refugiaseră. Și Iuliu Hossu, în momentul în care își încheie Sfânta Liturghie în Catedrala lui, le spune credincioșilor lui: «Vă rog să mergeți de aici la biserica ortodoxă, în Catedrala ortodoxă, ca să apară multă lume acolo și să nu fie închisă Catedrala». La fel, aceasta mi se pare o manieră concretă de a-ți iubi aproapele.” A arătat, apoi, că aceste atitudini nu l-au lipsit de riscuri pe Episcopul Iuliu Hossu: a existat o tentativă de asasinat asupra sa, a fost scuipat, amenințat, dar a rămas ferm în apărarea dreptății, a celor nedreptățiți, cum a rămas ferm și în apărarea propriei credințe după ce a fost arestat sub regimul comunist. Preasfinția Sa Claudiu a amintit: „Ar fi putut – i s-au propus scaune foarte importante în Biserica Ortodoxă, i s-a propus chiar scaunul Moldovei – dacă acceptă să treacă (la altă credință)” și aceeași propunere a fost făcută tuturor Episcopilor greco-catolici, „să rămână Episcopi în cadrul Bisericii Ortodoxe. Toți refuză, dar nu punând în dubiu Biserica Ortodoxă, sau alte realități. Ei refuză, pentru simplul motiv că au o credință și li se pare normal să își poată manifesta credința așa cum cred, așa cum o simt. Și, de aceea tot timpul răspunsul lui Iuliu Hossu și a celorlalți Episcopi, într-o manieră mai mult sau mai puțin similară, a fost: «Credința noastră este viața noastră, nu putem renunța la credință».”

Preasfinția Sa Claudiu a mai subliniat: „Fiindcă toți vorbesc astăzi de iubire de țară, de importanța neamului, a poporului, a credinței în Dumnezeu, oare câți dintre cei care vorbesc sunt dispuși să își pună în pericol viața personală, familia personală, realitatea în care trăiesc. Așa cred că se discern lucrurile: ai o adevărată iubire de țară dacă ești dispus să și suferi pentru ea, să te și jertfești, eventual să îți dai viața. La fel, este o adevărată iubire de Dumnezeu dacă nu pui în dubiu principiile în funcție de oportunități sau de oferte. Și iubirea de aproapele este la fel de concretă, o iubire de aproapele care înseamnă acțiuni concrete, nu vorbe. Și, tocmai din acest motiv, cred că Anul Iuliu Hossu, acest an, este un an extrem de important. Și pentru situația în care suntem ca țară, și pentru Europa, și pentru lumea în care trăim.”

În continuare, d-ra Coduța Fernea, responsabilă de proiectele Anului „Cardinal Iuliu Hossu” pentru Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla, a prezentat evenimentele planificate pentru acest an, prin care, a spus, „ne propunem să onorăm și să recunoaștem moștenirea pe care ne-a lăsat-o Cardinal Iuliu Hossu”, moștenire pe care „ne dorim să ajungă și la publicul larg, dincolo de credincioșii Bisericii Greco-Catolice”. A amintit de intenția popularizării mai mult a volumelor despre Cardinalul Iuliu Hossu și a cărții Memoriilor Cardinalului Iuliu Hossu, de pregătirea unui „curriculum educațional Iuliu Hossu – educația pentru valori autentice” pentru elevii de gimnaziu și pentru liceeni, a amintit organizarea de expoziții, între care și „un muzeu mobil care să străbată satele din Transilvania așa cum Episcopul Iuliu Hossu o făcea în vizitele sale pastorale” (peste 1200 la număr, ca Episcop de Gherla și de Cluj-Gherla); a amintit că va fi organizat, la Cluj, „un Simpozion internațional academic în luna septembrie” și multe alte activități, pe teritoriul întregii Eparhii de Cluj-Gherla, care vor fi anunțate, fiecare, la momentul potrivit. A adăugat: „de asemenea, vor fi și evenimente internaționale la Londra, Roma, Bruxelles, care vor fi dedicate Cardinalului Iuliu Hossu”; „concursuri pentru elevi, pentru liceeni, organizate în parteneriat cu Liceul Greco-Catolic clujean Inochentie Micu”; o serie de inițiative și în cadrul Zilelor Clujului; un eveniment artistic la Ateneul Român (în luna mai); o veche de rugăciune amintind Noaptea Arestărilor episcopilor, în 28-29 octombrie”; „expoziții stradale, precum cea care este acum pe strada Eroilor”; „expoziții în cadrul Nopții Muzeelor și multe alte evenimente pe parcursul anului”.

Preasfinția Sa Claudiu a adăugat noi explicații cu privire la evenimentele care vor face din acest an – din perspectiva Eparhiei de Cluj-Gherla -, cu adevărat un An Jubiliar dedicat Speranței (2025 fiind, în Biserica Catolică din întreaga lume, un An Jubiliar dedicat Speranței). Va fi un An al Speranței în Eparhia de Cluj-Gherla mai ales prin prisma prezenței spirituale și a vieții Fericitului Cardinal Iuliu Hossu, a cunoașterii istoriei și a descoperirii, prin mărturia de credință a înaintașilor, chiar până la martiriu, a adevăratelor valori, singurele ce pot imprima un mers ascendent – spre unitate, pace, solidaritate, iubire a aproapelui oricine ar fi acesta – societății actuale în România. Este semnificativ anunțul Preasfinției Sale Claudiu despre un eveniment în inima Bisericii Catolice sub semnul Jubileului: „Dacă ne ajută Domnul, va fi o Liturghie chiar în Bazilica Sfântul Petru, la altarul numit Altare della Cattedra, care păstrează scaunul tradițional pe care Sfântul Petru învăța. Și este extrem de important pentru noi, fiindcă Iuliu Hossu și-a dat viața tocmai pentru comuniunea cu Sfântul Părinte. Sperăm să fie și o întâlnire cu Papa Francisc”. Au urmat și alte anunțuri, apoi discuții și pe alte teme, propuse de jurnaliști – care au manifestat un interes aparte și față de aspecte ecumenice ale vieții Bisericii. Preasfinția Sa Claudiu, Codruța Fernea și pr. Daniel Avram au oferit răspunsuri și lămuriri. A fost o întâlnire de dialog și informare ce nu poate fi substituită prin mijloacele de comunicare online, care deschide perspective noi de colaborare. Și azi este nevoie de un glas precum cel al Episcopului Iuliu Hossu, care să aducă liniște, pace, încurajare, unitate, dragoste frățească și spirit de solidaritate.