Binecuvântarea și inaugurarea Muzeului „Fericitul Cardinal Iuliu Hossu” din Catedrala Martirilor și Mărturisitorilor secolului XX, Cluj-Napoca

În sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, 29 iunie 2026, a fost binecuvântat și inaugurat noul Muzeu „Fericitul Cardinal Iuliu Hossu”, din incinta Catedralei Martirilor și Mărturisitorilor secolului XX din Cluj-Napoca, realizat în spațiul Aulei „Cardinal Iuliu Hossu”. La invitația Preafericitului Părinte Claudiu-Lucian Pop, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, și Păstor al Eparhiei de Cluj-Gherla, au onorat cu prezența acest eveniment istoric pentru Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Înalții Ierarhi: Excelența Sa Mons. Giampiero Gloder, Nunțiul apostolic în România și Republica Moldova; Preasfinția Sa Ioan Călin Bot, Episcop de Lugoj; și Preasfinția Sa Cristian Crișan, Episcop auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș.

De asemenea, au fost prezenți: pr. Vasile Tofană, Vicar general al Eparhiei de Cluj-Gherla; pr. Cristian Barta, decan al Facultății de Teologie Greco-Catolică din cadrul UBB; preoți protopopi și parohi din mai multe Eparhii ale Bisericii Române Unite cu Roma; persoane consacrate, între care surori din Congregația Maicii Domnului, surori din Ordinul Sfântului Vasile cel Mare, părinți iezuiți. De asemenea, au participat invitați din alte culte și confesiuni, tineri Cercetași ai Munților, membri ai unor asociații ale Bisericii precum ASTRU, AGRU, Reuniunea Mariană, Caritas eparhial, Asociația „Cardinal Iuliu Hossu”, Centrul Caritativ-Educativ „Iubire și Adevăr” Cluj, membri ai familiei Cardinalului Iuliu Hossu ș.a.

Au fost de față, din echipa care a realizat proiectul muzeului, membri ai Curiei Episcopiei de Cluj-Gherla; arhitectul Daniel Negrea și arhitecții pe care i-a coordonat; de asemenea, reprezentanți ai sponsorilor acestui „ultim proiect al Anului 2025 – Cardinal Iuliu Hossu, realizat cu sprijinul financiar al Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, de Cluj-Gherla, al Secretariatului de Stat pentru Culte, al Asociației Œuvre d’Orient și al altor sponsori locali și parteneri instituționali”, după cum a subliniat PF Claudiu. Au luat parte la eveniment și persoane din rândul constructorilor care au edificat noua Catedrală greco-catolică din Piața Cipariu, Cluj-Napoca. De asemenea, au răspuns invitației de a fi de față personalități ale vieții academice, culturale și universitare, autorități civile, invitați din mediul militar.

Pr. Mircea Marțian, protopop de Cluj I, a moderat evenimentul inaugural, care a urmat Sfintei Liturghii arhierești celebrate în Capela „Sfântul Iosif” a Catedralei. Ritualul de binecuvântare a muzeului a fost oficiat de Preafericirea Sa Claudiu și de Ierarhii prezenți, după ceremonie urmând alocuțiuni. În calitate de gazdă, Preafericitul Părinte Claudiu a mulțumit Excelenței Sale Mons. Giampiero Gloder pentru prezență și rugăciune, pentru cuvântul pe care l-a rostit la Sfânta Liturghie și mai ales pentru binecuvântarea transmisă din partea Sfântului Părinte, Papa Leon al XIV-lea. A pus viața Cardinalului Iuliu Hossu și a sfinților Apostoli Petru și Pavel într-o oglindă, față în față cu viața fiecărui creștin de astăzi, arătând că fiecare se poate regăsi în viața lor, că și ei au avut de înfruntat încercări și momente de tristețe, că și ei au avut bucurii. A explicat că aceasta este și reflecția la care invită muzeul, iar cel care îl vizitează va fi condus înspre o constatare, aceea că „și pentru noi sfințenia este posibilă, așa cum suntem.”

Preafericitul Părinte Claudiu a mulțumit celor ce s-au îngrijit de pregătirea muzeului: membrilor Curiei Episcopiei de Cluj-Gherla; a mulțumit din tot sufletul arhitectului „care a dat viață” la ceea ce era doar pe hârtie: „lui Daniel, fiu de preot protopop”, care „împreună cu o echipă de colegi au făcut totul gândindu-se că fac ceva pentru Biserică”. „Toți am rămas uimiți de felul în care ei au gândit proiectul acestui muzeu, transformând o sală frumoasă, dar obișnuită, de conferințe, într-un spațiu modern, un parcurs spiritual, dincolo de exponate”. Ierarhul a explicat că vizitatorul este invitat să intre într-un „tunel al timpului”, unde „redescoperă o istorie, nu doar o istorie a lui Iuliu Hossu” – „te redescoperi în istoria lui”. A adresat un mesaj la acest eveniment de importanță istorică și adâncă însemnătate spirituală Excelența Sa Mons. Giampiero Gloder, Nunțiul apostolic, care a evocat personalitatea Fericitului Cardinal Iuliu Hossu, „pe care Sfântul Papă Paul al VI-lea a definit-o drept «gigantic㻄, evidențiind „trei elemente ale acestei mari personalități: libertatea, comuniunea și apropierea” – v. aici.

La invitația pr. protopop Mircea Marțian, arhitectul Daniel Negrea a relatat participanților o istorie a felului în care a pus în lumină Istoria. A mărturisit că l-a descoperit pe Cardinalul Iuliu Hossu lucrând la acest proiect. Fiind originar din Făgăraș, s-a aflat la o anumită distanță de marele Ierarh al Eparhiei de Cluj-Gherla, despre care cunoștea date, dar nu reprezentau pentru el o realitate vie. Și-a amintit cum, împreună cu colegii – Luisa Azamfirei, Gabriel Sevan, Maria și Mihail Focșănean – „am început să creionăm o idee cu care să ne prezentăm (…) și așa a început tot parcursul”. A povestit întâmplări, modul în care s-a configurat drumul realizării proiectului, parcurs împreună cu oameni care, fiecare, a avut rolul său. A amintit echipa complexă – formată din clerici, laici, profesioniști – care s-a implicat astfel încât muzeul să îl prezinte pe Fericitul Iuliu Hossu, să îl „aducă” în realitatea actuală, purtând totodată privitorul în realități ale timpului istoric din viața Episcopului. S-a oprit asupra simbolismului elementelor ce constituie muzeul și a explicat: „Veți găsi expoziția accesibilă din ambele părți”. Iuliu Hossu, „omul providențial”, este prezentat „de la copil spre desăvârșire, dar și invers”.

Vizitatorul poate parcurge o cronologie a vieții Episcopului, întâlnind pe cale fotografii, documente, texte semnificative, înregistrări audio sau video, printr-un culoar foarte mic, ceea ce „exprimă simbolic claustrarea”, faptul că „el și-a desfășurat o parte din activitatea din prigoană fiind închis”. A continuat: „Următorul element este reprezentat de acele bare – o trimitere directă la temniță, care, pentru lumea noastră, sigur, înseamnă un lucru rău, dar dacă ajungeți în spațiul principal, veți vedea că în Memorii arestarea este cea mai mare încredințare pe care Dumnezeu i-a dat-o”. O altă observație: „Citind despre Iuliu Hossu, ne-am dat seama că sfințenia nu este un lucru al trecutului. Tocmai de aceasta, veți găsi acest zid în care să ne imaginăm că suntem cu toții, toate cărămizile. Unii dintre noi suntem chemați în mod special, solemn, să mijlocim activitatea în relație cu divinitatea. Prin urmare, veți găsi cărămizi speciale, gravate cu numele Fericiților, atât greco-catolici cât și romano-catolici. Dar dacă observați, nu toate cărămizile sunt gravate. Să știți că nu este din cauză că am avut prea multe, ci pentru că posibilitatea de a ajunge Fericit există și în prezent; prin urmare, aceasta este o invitație că mărturia de credință poate fi dată și acum”.

A amintit prezența moaștelor între artefacte, a unor veșminte liturgice, a unor obiecte ce au aparținut Episcopului Iuliu Hossu, alături de care se află expuse imagini în legătură cu aceste obiecte. A atras atenția asupra unor orificii, sub care se află text, la care, punând urechea, pot fi ascultate mărturii de credință, înregistrări audio ce s-au păstrat din perioada clandestinității. Poate fi ascultat Cardinalul Iuliu Hossu, precum și Cardinalul Lucian Mureșan. Mai mult, „ca o aură protectoare, veți auzi pe parcurs cuvintele Cardinalului Lucian Mureșan care cere Papei Francisc” – la ceremonia de beatificare de la Blaj, din 2 iunie 2019 – „ca Episcopii să devină Fericiți. Puteți să auziți acest glas în timp ce parcurgeți toată expoziția”. A amintit și prezența unor bilețele de recunoștință, dintre cele depuse la mormântul Cardinalului Iuliu Hossu imediat după mutarea sa la cer – când cei care făceau acest gest riscau închisoarea -, semne ce au atestat încă de pe atunci faima sfințeniei sale.

Arhitectul Daniel Negrea a atenționat: „Tot timpul când mergeți prin expoziție, veți vedea că Iuliu Hossu este, simbolic, cu dumneavoastră.” La final, a menționat existența a „trei cuburi, și noi am încercat să facem o trimitere la acel moment al comunismului în care se putea trimite un gând de recunoștință. Și unul dintre ele, chiar în mijloc, are o fantă ca o cutie poștală în care puteți să trimiteți un gând de recunoștință”. În continuare, toți cei prezenți au fost invitați să viziteze muzeul, să privească, să citească, să contemple, să dialogheze tainic cu Fericitul Arhiereu, artizan al istoriei acestei țări și martir, Cardinalul Iuliu Hossu.