Episcop de Cluj-Gherla (1990-2002)
S-a născut în 30 martie 1924, în satul Vaidei, comuna Ogra, judeţul Mureş. A urmat cinci clase elementare în satul natal, după care, patru clase gimnaziale la Liceul “Papiu Ilarian”, din Târgu-Mureş. Ultimele patru clase de liceu le-a urmat între anii 1940-1944, la Liceul “Titu Maiorescu” din Aiud, promovând examenul de bacalaureat. În anul 1944 a început Academia de Teologie Română Unită “Sfânta Treime” din Blaj, unde în iunie 1948 a promovat examenul de licenţă.
Hirotonire, activitate preoţească
În data de 1 decembrie 1948 s-a publicat decretul nr. 358 de trecere a Bisericii Române Unite în ilegalitate. În 8 decembrie 1948 a fost hirotonit preot de către arhiepiscopul şi mitropolitul romano-catolic al Bucureştilor, Alexandru Cisar. Între anii 1948-1949 l-a ajutat pe ordinarius-ul arhidiecezan, (pr. George Dănilă şi pr. Alexandru Todea, protopopul Reghinului).
Anii persecuţiei
În perioada de clandestinitate a Bisericii Greco-Catolice a cutreierat arhidieceza şi a cules date din parohii şi protopopiate, despre preoţii, călugării, călugăriţele şi credincioşii rămaşi pe baricada rezistenţei, netrecuţi la ortodoxie, şi despre cei întemniţaţi, reuşind să comunice aceste date Sfântului Scaun, Papei Pius al XII-lea. A fost şi îndrumătorul spiritual al surorilor din Congregaţia Maicii Domnului până în 30 ianuarie 1951 când a fost arestat la Reghin şi anchetat la Ministerul de Interne din Bucureşti.
La 15 februarie 1952 a fost trimis în judecată şi condamnat de către Tribunalul Militar, secţia a II-a Bucureşti, prin sentinţa nr. 104, din 20 februarie 1952, la muncă silnică pe viaţă. Între 1952-1964 a fost închis în penitenciarele: Jilava, Aiud, Piteşti, Dej şi Gherla. La 4 august 1964 a fost eliberat în virtutea decretului de graţiere a tuturor deţinuţilor politici.
În anul 1964 s-a stabilit la Târnăveni, unde a fost angajat ca muncitor la IGCL, apoi, recunoscându-i-se studiile teologice ca studii superioare, a fost promovat economist. În anul 1986 a fost pensionat la împlinirea vârstei de 62 de ani. În activitatea bisericească s-a distins în calitatea de colaborator al mitropolitului Alexandru Todea, lucrând un timp ca şi vicar general arhidiecezan numit de Înalt Preasfinţia Sa.
Consacrarea episcopală
În data de 14 martie 1990 a fost numit de Sfântul Părinte Ioan Paul al II-lea, episcop al eparhiei de Cluj-Gherla, fiind consacrat în 17 iunie 1990, prin punerea mâinilor Mitropolitului dr. Alexandru Todea, asistat de episcopii sufragani, Vasile Hossu de Oradea şi Lucian Mureşan al Maramureşului, precum şi de PS Jan Martyniak, delegat din partea Sfântului Scaun. Hirotonirea a avut loc pe stadionul municipal din Cluj-Napoca.
În luna septembrie 1992, Episcopul de Cluj-Gherla, George Guţiu, a fost numit la conducerea Arhieparhiei greco-catolice de Alba Iulia şi Făgăraş, ca administrator apostolic al întregii Provincii Mitropolitane.
În semn de recunoaştere a meritelor deosebite din timpul persecuţiei comuniste, în anul 1994, Papa Ioan Paul al II-lea i-a conferit titlul de Arhiepiscop “ad personam”.
Activitate pastorală
Episcopului George Guţiu i-a revenit dificila misiune de a reorganiza structurile eparhiale ale Eparhiei de Cluj-Gherla la reintrarea în legalitate. A desfăşurat o bogată activitate de pastoraţie, a deschis căile dialogului pentru retrocedarea bisericilor, şi a sprijinit construirea de noi lăcaşuri de cult.
Împreună cu Vicarul general, Mons. Tertulian Langa, au ctitorit Catedrala din Piaţa Cipariu, Cluj-Napoca. A consacrat noi biserici, între care Vad, Jichişu de Sus, Ponorel, în M-ţii Apuseni etc.
A consacrat primii preoţi pentru Eparhia de Cluj-Gherla după anul 1989.
În iulie 1993 a avut loc vizita nunţiului apostolic John Bukowski, cu ocazia binecuvântării mănăstirii “Sfânta Macrina”, a Ordinului Sfântului Vasile cel Mare.
La 13 martie 1998 a avut loc redobândirea prin sentinţă judecătorească şi luarea în posesie a catedralei “Schimbarea la Faţă”, moment semnificativ pentru Eparhia de Cluj-Gherla. În 15 martie 1998, IPS George Guţiu a celebrat prima Sfântă Liturghie arhierească greco-catolică în catedrala episcopală, după anul 1948.
Sub păstorirea Înalt Preasfinţiei Sale s-a reluat tradiţia pelerinajelor greco-catolice la Nicula în Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Luând apărarea sfântului lăcaş de rugăciune, fost greco-catolic, Nicula, a susţinut lupta pentru redobândirea şi conservarea lui.
În zilele de 7-9 mai 1999 a participat la celebrările liturgice ocazionate de prima vizită în România a Suveranului Pontif. Pe parcursul anului 2000 a participat la numeroasele manifestări ale Anului Jubiliar, atât la Roma, cât şi în Eparhia de Cluj-Gherla.
La împlinirea a 300 de ani de la Unirea cu Biserica Romei, a participat la manifestările organizate la Cluj şi Gherla.
În 9 mai 2000, IPS George a celebrat, alături de ceilalţi episcopi, Sfânta Liturghie a ierarhilor greco-catolici, în rit bizantin, în limba română, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la Unirea cu Biserica Romei, în bazilica Sfântul Petru din Vatican, în prezenţa Sfântului Părinte Ioan-Paul al II-lea.
Tot în anul 2000, Arhiepiscopul George a fost decorat cu Ordinul Naţional “Pentru Merit” în grad de Mare Cruce de către preşedintele României. În anul 2001 a primit vizitele unor înalţi prelaţi: Nunţiul apostolic Jean-Claude Pérriset, Cardinalul Ignace Moussa Daoud, (Cardinal prefect al Congregaţiei pentru Bisericile Orientale din Roma), şi Cardinalul Christoph Schönborn, arhiepiscop al Vienei.
În 18 iulie 2002, Sfântul Părinte a acceptat cererea de retragere a IPS George Guţiu.
Activitate în învăţământ
În timpul arhipăstoririi sale, s-a redeschis şi reamenajat la sediul episcopal de pe str. Moţilor, nr. 26-28, Seminarul teologic Sfântul Ioan Evanghelistul, precum şi Liceul Inocenţiu Micu.
S-a deschis Facultatea de teologie didactică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, precum şi grădiniţa Sfânta Ana, s-au deschis orfelinate de copii şi s-a început activitatea catehetică în şcoli.
Relaţii cu Roma
În perioada de clandestinitate a reuşit să comunice Sfântului Părinte, Pius al XII-lea date din parohii şi protopopiate. Între numeroasele călătorii la Roma este memorabila vizită Ad limina Apostolorum, cu întregul Cor episcopal, din decembrie 1996. Un alt moment semnificativ este participarea, împreună cu întregul Cor episcopal, la 28 iunie 1991, la Consistoriul de consacrare a Mitropolitului Alexandru Todea, ca şi cardinal al Bisericii Catolice.
Data morţii
În urma unei insuficienţe cardio-respiratorii, s-a stins din viaţă la 8 mai 2011 la Clinica Medicală I din Cluj-Napoca.
Slujba de înmormântare a avut loc la Cluj-Napoca joi, 12 mai 2011. Au participat circa 2.000 de credincioşi, între care: 15 episcopi în frunte cu Arhiepiscopul Major al BRU, PF Lucian Mureşan, 7 episcopi greco-catolici, 6 episcopi romano-catolici, Mitropolitul ortodox al Clujului şi peste 200 de preoţi, reprezentanţi ai autorităţilor civile.
A fost înmormântat în cripta capelei “Sfântul Iosif”, a Catedralei în construcţie din Piaţa Cipariu. În mod simbolic, IPS George Guţiu a fost aşezat la temelia Bisericii pe care a slujit-o, devenind, asemeni Sf. Apostol Petru, piatra pe care se clădeşte Biserica lui Hristos.
Cuvânt de învăţătură
“Cred într-una Sfântă Catolică şi Apostolică Biserică – a fost deviza vieţii mele încă din primii ani când am început să învăţ, în neuitatul meu Vaidei, primele file din catehism. Nu am uitat această deviză de-a lungul anilor de şcoală, iar în ziua de 15 februarie 1952, când mă aflam în boxa acuzaţilor pentru convingerile mele religioase, la întrebarea preşedintelui complexului de judecată: “care îţi este ultimul cuvânt?”, am răspuns: “acesta să mi se socotească ultimul meu cuvânt de om liber: cred într-una Sfântă, Catolică şi Apostolică Biserică”. Cu acest crez şi în acest crez am trăit şi după ce m-am eliberat din închisoare, şi tot acest crez vreau să-mi însoţească zilele pe care mi le va mai da Bunul Dumnezeu”. (Cluj-Napoca, Stadionul municipal – 17 iunie, 1990 – din Cuvântul Episcopului George Guţiu la consacrarea ca Episcop de Cluj-Gherla)