Episcop de Cluj-Gherla (1917 – 1970)
S-a născut la 30 ianuarie 1885 în comuna Milaşul Mare, azi în judeţul Bistriţa-Năsăud, fiul Victoriei şi al pr. Ioan Hossu. A urmat şcoala elementară în perioada 1892-1896, la Milaşul Mare. Între 1896-1899 a făcut gimnaziul la Reghin (cu primele trei clase cu limba de predare germană), apoi în perioada 1899-1900, a urmat clasa a IV-a la Gimnaziul romano-catolic maghiar din Târgu-Mureş. Între 1900-1904 a făcut clasele V-VIII la gimnaziul superior greco-catolic din Blaj. În anul 1904 a promovat examenul de maturitate, a fost primit în clerul tânăr al Eparhiei de Lugoj de către Episcopul Vasile Hossu şi a fost trimis la Roma, ca student la Universitatea De Propaganda Fide, fiind alumn al Colegiului „Urbano”, care-i păstrează numele în calitate de „ex primo prefetto„. Vorbea cu uşurinţă 6 limbi europene şi cunoştea bine limbile clasice. În data de 24 noiembrie 1906 a fost promovat doctor în filosofie iar în 18 iunie 1910 a fost promovat doctor în „Sfânta Teologie”.
Hirotonire, activitate preoţească
În 27 martie 1910 a fost hirotonit preot celib, la Roma, prin punerea mâinilor episcopului Vasile Hossu al Lugojului. După hirotonire a fost integrat în oficiul diecezan de Lugoj ca protocolist, arhivar şi bibliotecar, apoi avansat vice-notar consistorial şi secretar episcopal. În anul 1912 a fost promovat director de cancelarie de către noul episcop al Lugojului, Valeriu Traian Frenţiu, iar apoi, în 1913, a fost numit profesor titular la catedra de Studii biblice la Academia de Teologie nou înfiinţată la Lugoj. În 1914 a făcut o călătorie de studii în Germania şi Franţa şi a participat ca delegat episcopal, la Congresul Euharistic internaţional de la Lourdes. În timpul călătoriei l-a surprins izbucnirea primului război mondial. Întors la Lugoj, s-a înrolat voluntar ca preot militar, în grad de sublocotenent la Serviciul spiritual al Corpului VII de armată – Timişoara.
La începutul lunii decembrie 1914, pleacă împreună cu Regimentul de Infanterie 64 la Viena pentru paza Capitalei Imperiale. Acolo acordă asistenţă spirituală militarilor care asigurau paza Palatului Schonbrunn şi internaţilor din infirmeriile din zonă. Tuturor răniţilor le transmitea speranţa în biruinţa idealului naţional: „Dreptatea va învinge”!
Consacrarea episcopală
Prin decret imperial, a fost numit episcop al Gherlei, în 3 martie 1917. În 21 aprilie 1917 a fost confirmat de Papa Benedict al XV-lea. În 4 decembrie 1917 a fost hirotonit episcop în catedrala din Blaj, prin punerea mâinilor mitropolitului Victor Mihali de Apşa, asistat de Demetriu Radu, episcopul de Oradea Mare, şi Valeriu Traian Frenţiu, episcopul de Lugoj. În 15 decembrie 1917 a preluat oficiul eparhial iar a doua zi a avut loc instalarea solemnă în Catedrala din Gherla.
Activitate pastorală
În perioada 14 iun. 1920-5 oct. 1926 face vizitaţii canonice în 746 de comunităţi ecleziastice, parohii şi filii, astfel dobândind apelativul de „episcop al vizitaţiilor canonice”
În 1912 a luat fiinţă, la Gherla, „Uniunea misionară a clerului” prin care preoţii îşi perfecţionau viaţa creştină. În anul 1929 s-a înfiinţat, la mănăstirea Bixad, „Societatea preoţilor adoratori ai Sfintei Euharistii”. În sediul eparhial se ţineau periodic exerciţii spirituale pentru preoţi.
În 6 august 1924, la Cluj, au fost preluate bunurile provenite din donaţia pontificală: biserica „Schimbarea la Faţă” (str. Eroilor, nr. 10), o clădire cu etaj (str. Eroilor, nr. 12), o clădire-parter, veche (str. Tomis) şi o clădire cu etaj (str. I. Brătianu nr. 15).
La data de 18 dec. 1926, Episcopul Iuliu Hossu a ţinut o cuvântare în Senat, luând apărarea parohiilor care au sub 200 de familii. În luna februarie 1928 a intervenit, prin noi cuvântări la Senat, în dezbaterea proiectului Legii cultelor.
În 22 martie 1928, a luat fiinţă, la Cluj, Asociaţia Generală a Românilor Uniţi (AGRU).
În data de 24 mai 1929, Episcopul Iuliu Hossu a luat cuvântul la Senat în favoarea ratificării Concordatului (ratificat la 25 mai 1929).
În anul 1925 a realizat consolidarea Mănăstirii de la Nicula, prin reparaţii capitale la biserica de zid, în interior şi în exterior. Între 1927-1928 s-a construit pavilionul cel mare pentru adăpostirea pelerinilor, iar în 1929 s-a ridicat, lângă biserica de zid, altarul în aer liber care a fost binecuvântat, împreună cu pavilionul mare, în 6 august, de către canonicul dr. Victor Bojor.
În anii păstoririi Episcopului Iuliu Hossu, pelerinajele la mănăstire ating apogeul, mai ales la Sărbătoarea „Adormirea Maicii Domnului” când participau zeci de mii de credincioşi veniţi adeseori pe jos împreună cu păstorii lor.
La data de 5 iunie 1930, prin constituţia Apostolică Solemni Conventione, promulgată de către Papa Pius al XI-lea, are loc rearondarea Eparhiei de Gherla şi înfiinţarea Eparhiei de Maramureş. Numele eparhiei devine Cluj-Gherla iar Catedrala episcopală va fi biserica „Schimbarea la Faţă” din Cluj, păstrându-se pentru fosta catedrală din Gherla, titlul de Cocatedrală. În perioada iunie 1930 – februarie 1931, Episcopul Iuliu Hossu a fost numit, pentru o scurtă perioadă şi administrator apostolic al eparhiei nou-înfiinţate a Maramureşului.
Instalarea solemnă a Episcopului Iuliu Hossu la Cluj, în catedrala „Schimbarea la Faţă”, a avut loc în data de 5 octombrie 1930. Episcopul şi oficiile diecezane de la Gherla, s-au mutat în noua reşedinţă de la Cluj, (Calea Moţilor nr. 24-26), la 21 ianuarie 1932. În 20 mai 1932 a obţinut dreptul de folosinţă, în comun cu romano-catolicii, a bisericii piariştilor (biserica Universităţii).
În anul 1933 dispune înfiinţarea Reuniunilor Mariane, în toate comunităţile ecleziastice.
În perioada 1933-1934, s-a zidit palatul destinat Academiei de Teologie Română Unită (str. I.C. Brătianu, colţ cu str. Tomis).
La 22 august 1936, mănăstirea Nicula este încredinţată „în administrare şi rodnică chivernisire”, Ordinului Sfântului Vasile cel Mare.
În cadrul „Acţiunii Catolice” a luat fiinţă ASTRU – Asociaţia Studenţilor Români Uniţi.
În 29 august 1941, Episcopul Iuliu Hossu a fost numit administrator apostolic al Eparhiei de Oradea.
În anul 1943, Episcopul aprobă înfiinţarea Asociaţiei „Sfântul Nichita” pentru preoţii celibi iar, în anul 1946, Asociaţia „Sfântul Petru” pentru formarea preoţilor sfinţi, „gata de jertfă pentru Biserica lui Hristos”.
Anii persecuţiei
La 1 octombrie 1948 Episcopul Iuliu Hossu a emis decretul de excomunicare a celor 36 de preoţi care, sub presiunea organelor politice, au participat la „sinodul de revenire” de la Liceul „George Bariţiu”. La scurt timp, în noaptea de 28-29 octombrie, a fost arestat în Bucureşti la locuinţa fratelui său, dr. Traian Hossu şi dus la Ministerul de Interne şi apoi la Dragoslavele împreună cu ceilalţi ierarhi şi membri ai clerului superior al Bisericii Române Unite.
În perioada 26 februarie 1949-24 mai 1950 a fost arestat la mănăstirea Căldăruşani iar între anii 1950-1955 a fost închis la penitenciarul din Sighetu Marmaţiei. La eliberarea din penitenciar, după un timp de „refacere” la Spitalul „Frimu” din Bucureşti, a fost pus sub domiciliu obligatoriu la mănăstirea Curtea de Argeş, la Ciorogârla şi apoi la mănăstirea Căldăruşani.
Publicaţii
În 15 septembrie 1919 a apărut Curierul Creştin, organ oficial al eparhiei, prin care transmite clerului şi poporului credincios mesajul evanghelic, studii de doctrină creştină, diverse îndrumări şi dispoziţii oficiale pentru întreaga eparhie.
Activitate în învăţământ
În anul 1918 a cumpărat o casă în Gherla pentru internatul Şcolii Normale de băieţi. În 7-8 iulie 1924 a fost ţinut discursul episcopului în Senat la dezbaterea proiectului Legii învăţământului. În anul 1930 a cumpărat, în Gherla, o casă pentru Academia Teologică pe care, după numai un an, a lăsat-o Şcolii Normale de fete. În12 noiembrie 1931 a deschis solemn, la Cluj, cursurile Academiei Teologice mutate de la Gherla. În anul 1936 a cumpărat „Palatul Farmaciştilor” din Cluj-Napoca, Calea Moţilor nr. 22, azi 24, viitorul internat de băieţi. În anul 1936 s-a înfiinţat Şcoala Primară „Maica Domnului” din Cluj. Între 1940-1944 a fost singura şcoală primară din Cluj cu predarea în limba română. În anul 1936 s-a deschis Grădiniţa de copii „Maica Domnului” din Cluj. În anul 1945 a fost înfiinţat Gimnaziul „Maica Domnului” din Jucul de Jos. În 29 octombrie 1945 a inaugurat festiv cursurile Liceului confesional de băieţi „Inochentie Micu Clain” din Cluj. În anul 1946 s-a deschis, la Cluj, Liceul confesional de fete „Maica Domnului”.
Relaţii cu Roma
În anul 1936 a fost numit de Sfântul Scaun „asistent al tronului pontifical”, „conte roman” şi „prelat domestic”. În martie 1969, Giuseppe Cheli, trimisul special al Papei Paul VI, i-a adus vestea că a fost promovat cardinal in pectore (numirea nefiind făcută publică decât după decesul cardinalului) al Bisericii catolice, primul purpurat al naţiunii române. La 5 martie 1973, Papa Paul VI a făcut public numele cardinalului, episcopul român unit de Cluj-Gherla, dr. Iuliu Hossu.
Activitate naţională
În 1 decembrie 1918, a participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, a vorbit Adunării şi a citit „Rezoluţiunea Unirii”. În 3 decembrie 1918, delegaţia formată din episcopul Iuliu Hossu, Miron Cristea, episcopul ortodox al Caransebeşului, Alexandru Vaida-Voievod şi Vasile Goldiş a prezentat, la Bucureşti, regelui Ferdinand I şi guvernului României, hotărîrea de unire a Transilvaniei cu Regatul României.
În calitate de senator de drept a participat şi a luat cuvântul în toate problemele care privesc Biserica, şcoala, relaţiile Bisericii cu statul, Concordatul cu Sfântul Scaun etc.
La 12 decembrie 1931 a fost decorat cu „Ordinul Ferdinand I, în grad de Mare Ofiţer”, iar în 8 iunie 1935, a fost decorat cu „Ordinul Ferdinand I, în grad de Mare Cruce”.
De multe ori a fost victima şovinismului maghiar horthyst, de două ori s-a atentat la viaţa lui. În timpul celui de-al doilea război mondial a vizitat răniţii din spitalele militare şi pe românii din lagărele de muncă forţată de pe întinsul Ungariei. A vizitat pe evreii din ghetouri şi a participat la salvarea unora dintre ei de la deportare.
Data morţii
La 28 mai 1970, la 85 de ani, a încetat din viaţă în spitalul „Colentina” din Bucureşti. Slujba prohodului a fost săvârşită de un singur preot, pr. Zudor de la Bărăţie. A fost înmormântat în cimitirul Bellu catolic.
Opinii despre Episcopul Iuliu Hossu
[custom_list type=dot]
- „Duminica şi în sărbători, Episcopul participa la toate serviciile din Catedrală, utrenie, liturghie, vecernie, fie că slujea în sobor Liturghia Arhierească, fie că asista numai din tronul arhieresc. La fel, era prezent în Catedrală în zilele Postului Mare, la serviciile speciale din zilele lucrătoare de peste săptămână. Dar cu toată multitudinea de preocupări, Episcopul mai găsea răgaz să facă o vizită la una din şcolile confesionale, să asiste la cursuri şi la examenele de la Academia Teologică, la întruniri publice de importanţă naţională, la conferinţe organizate sub egida AGRU-lui sau Reuniunii Mariane, iar când Parlamentul dezbătea o problemă importantă pentru Biserică şi Neam, senatorul de drept Iuliu Hossu era prezent şi cu multă competenţă şi bine pregătit, lua cuvântul.” (Cardinalul Iuliu Hossu, S.A. Prunduş, C. Plaianu, Ed. Unitas, Cluj-Napoca, 1995)
[/custom_list]
Cuvânt de învăţătură
[custom_list type=dot]
- „Credinţa noastră, este viaţa noastră. Eu am cerut şi cer libertatea Bisericii noastre şi reabilitarea în drepturile sale.” (răspunsul la propunerile anchetatorilor, de a trece la altă credinţă).
- „Aşa am prăznuit în tăcerea sufletului, în smerite rugăciuni, lăudând şi preamărind pe Domnul întru toate şi pentru toate, crezând, împreună cu Biserica tăcerii, cu toată nădejdea nezdruncinată în împlinirea actului dreptăţii, în ceasul hotărât de Domnul. Biserica este a lui Dumnezeu. Domnul este cu noi. Ne-a promis-o şi o credem. Tot cel ce cheamă numele Domnului, nu va fi ruşinat. Noi să înteţim rugăciunile şi să nu ne îndoim nici o clipă că pe temelia aşezată de Domnul, că prin jertfa ce din mila Domnului am adus-o în curs de 20 de ani, cu puterea harului Său, care se desăvârşeşte întru neputinţele noastre, Biserica se va înălţa, renăscută în durerile marii încercări. Pentru aceasta, înfrăţiţi în smerite rugăciuni, Domnului să ne rugăm, cu a Maicii Preacurate puternică şi iubitoare ocrotire. Aşa să urmăm mai departe pe Calea Fericirilor Domnului, lăudând şi preamărind pe Domnul, repet, întru toate şi pentru toate. Fie anul în care am intrat din mila Domnului, an plin de lumină în lume aşezată în pace şi adevăr.” (Mănăstirea Căldăruşani, 10 februarie 1969; răspuns la o scrisoare a Episcopului Ioan Dragomir)
[/custom_list]