Comemorarea, la Cluj, a Fericiților Episcopi martiri și a mărturisitorilor Bisericii Române Unite

publicat la 31 octombrie 2020 în Ştiri

Joi, 29 octombrie 2020, la împlinirea a 72 de ani de la arestarea Episcopilor Bisericii Greco-Catolice din România, în capela Mănăstirii "Maicii Domnului" din Cluj-Napoca, a Congregației Surorilor Maicii Domnului (CMD), PS Florentin Crihălmeanu, Episcopul de Cluj-Gherla a celebrat Sfânta Liturghie de comemorare a martirilor și mărturisitorilor Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică. S-au unit în rugăciune, comunitatea clujeană a Surorilor CMD cu Maica Teodorina, Superioară generală, iar la altar, alături de Ierarh, a concelebrat pr. Cristian David, vicar cu preoții și capelan CMD.

În cuvântul de învățătură, PS Florentin a reamintit condamnarea, în perioada de persecuție a Bisericii de către regimului comunist, a celor care nu doreau altceva decât "să îl urmeze pe Dumnezeu și binele neamului". Astfel, "printr-o acțiune fulger a securității comuniste, întregul episcopat, toți Episcopii greco-catolici au fost arestați în perioada 27-29 octombrie 1948, luați de la sediile lor episcopale sau de oriunde se aflau, și au fost acuzați că ‘sunt împotriva neamului’, sunt ‘dușmanii poporului’, ‘reprezentanți ai reacțiunii imperialismului capitalist’ sau ‘ai imperialismului papal’".

Au fost evocate numele și data morții celor șapte fericiți Episcopi, respectiv: "Preasfințitul Vasile Aftenie, Episcopul auxiliar de București care a murit în închisoarea Văcărești în 10 mai 1950, Preasfințitul Valeriu Traian Frențiu, Episcopul de Oradea Mare care a murit la 11 iulie 1952 în Penitenciarul din Sighet; Preasfințitul Ioan Suciu, administrator apostolic al Arhiepiscopiei de Alba Iulia și Făgăraș care a murit în 27 iunie 1953 în Penitenciarul Sighet; Preasfințitul Tit Liviu Chinezu, Episcop consacrat în timpul detenției, care a murit în 15 ianuarie 1955 la Penitenciarul Sighet; Preasfințitul Ioan Bălan, Episcop de Lugoj care a murit în domiciliu obligatoriu, la 4 august 1959, la Mănăstirea Ciorogârla; Preasfințitul Alexandru Rusu, Episcop de Maramureș care a murit la Penitenciarul din Gherla în 9 mai 1963 și Cardinalul Iuliu Hossu, Episcop de Gherla și apoi de Cluj-Gherla care, fiind în domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Căldărușani, a murit la Spitalul Colentina din București în 28 mai 1970."

Dar, chiar în fața nedreptății, a arătat Ierarhul, "Dumnezeu știe să transforme răul în bine", și, "acești oameni, care, de pe o zi pe alta, au fost considerați dușmanii poporului și aruncați la periferia societății, scoși din toate drepturile lor și considerați ultimii, aceștia au ajuns să fie mândria poporului român". Și, a continuat, dacă au existat emisiuni precum ‘Zece pentru România’, care prezentau personalități de elită ale societății românești, din cultură, sport, alte domenii, a pus întrebarea: "De ce nu este și o emisiune ‘Zece pentru România’ la nivel spiritual, care să fie dedicată acestor adevărați eroi ai neamului, ce au purtat, nu numai mesajul României, dar, mai presus, mesajul lui Dumnezeu, mesajul mântuitor, la fel de valabil și astăzi? De ce acești oameni nu sunt prezentați așa cum se cuvine, nici măcar astăzi?"

Dar, a existat momentul de la 2 iunie 2019, care "a rămas înscris cu litere de aur în memoria poporului nostru, și nu numai, al beatificării primei generații a Episcopilor martiri și mărturisitori. A fost un moment de triumf, în primul rând al Bisericii Greco-Catolice, apoi al Bisericii creștine, apoi al României, care a fost transmis în întreaga lume. Putem afirma că acest moment a fost un act de dreptate, de reparare, pe care atât societatea românească, cât și Biserica Catolică îl datora acestor ‘Episcopi martiri pentru unitate’, așa cum frumos îi numea Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea. Acolo, pe ‘Câmpul Libertății’, la umbra Catedralei ‘Preasfintei Treimi’ ridicată de Episcopul Micu Klein, unde în 1848 s-a strigat: ‘noi vrem să ne unim cu țara!’, a răsunat și glasul Pontifului roman, Papa Francesco, pentru întâia oară aflat în vizită la Blaj și a doua oară când un Pontif roman vizita plaiurile mioritice, declarându-i ‘Fericiți martiri pentru credință’ pe cei șapte Episcopi ai primei generații de Episcopi persecutați ai Bisericii Greco-Catolice."

"Iată ‘Cununa martirilor Bisericii noastre’, sau, mai corect, ‘Cununa martirilor Bisericii noastre beatificați pe Câmpul Libertății’ în prezența a cca. 120.000 de credincioși, a 750 de preoți, a 26 de Episcopi și a 5 Cardinali ai Curiei Romane, în frunte cu Sf. Părinte, Papa Francisc". Au fost amintiți apoi și ceilalți cinci Episcopi ai timpului persecuției, care "se cuvine să fie alăturați celor șapte Fericiți Episcopi declarați martiri pentru credință. Ne referim la cel de-al doilea Cardinal al Bisericii noastre și al neamului românesc, Alexandru Todea; la Înaltpreasfințitul Ioan Ploscaru, Episcopul de Lugoj și apoi Episcop emerit, la Episcopul titular Ioan Chertes, hirotonit în detenție, la ceilalți Episcopi, și ei titulari, care au luat în grijă turma lui Hristos din diferite zone: Preasfințitul Iuliu Hirțea la Oradea și Preasfințitul Ioan Dragomir în zona Maramureș. Aceasta este pleiada întreagă a ‘Cununii martirilor Bisericii noastre’, doisprezece în total, despre care Papa Pius al XII-lea, spunea: ‘doisprezece, precum numărul apostolilor, dar, dacă între apostoli unul (Iuda) a trădat, iar unul (Petru) a negat, între Episcopii Bisericii Greco-Catolice nici unul nu a trădat!’; cu toții au rămas fideli în credință până la capăt, chiar dacă li se cerea un efort minim, cel de a semna o hârtie de trecere la o altă confesiune. Cu toții au refuzat și cunoaștem răspunsul pe care l-a dat Fericitul nostru Cardinal Iuliu Hossu: ‘Cu prețul credinței, nu. Credința noastră este viața noastră!’ – ce frumos exemplu de fidelitate în credință!"

"Acesta este modelul pe care trebuie să îl urmăm și noi azi, când societatea se află într-o situație de confuzie generală, de la compartimentul medical până la cel de învățământ, la toate nivelurile. Tocmai în toate aceste situații, fundamentul vieții noastre trebuie să fie credința și nu altceva. De aceea, dorim ca astăzi să facem comemorarea acestor Episcopi martiri și mărturisitori, dar alături de ei și a altor cete și cete de alți mărturisitori, cunoscuți sau necunoscuți de noi. Între aceștia sunt și preoții, clericii, călugării, călugărițele care au urmat drumul persecuției, al închisorilor de la Canal sau Poarta Brăilei, sau din alte locuri precum Jilava, închisoarea de ‘reeducare’ de la Pitești, ș.a. Aici sunt și exemple ale călugărițelor CMD care au fost smulse din capelă, acolo unde au făcut un lanț viu, pentru a fi duse, mai întâi la Obreja și apoi la Mănăstirea ortodoxă Bistrița, în speranța că vor renunța la credința lor, dar au rămas perseverente în credință până la sfârșit, și-au împlinit misiunea chiar dacă nu se știa că sunt persoane consacrate. Și, alături de cei amintiți, au fost persecutate atât de multe persoane laice, au fost atâtea familii distruse, idealuri călcate în picioare… Ei bine, pe aceștia, astăzi, vrem să îi comemorăm."

"Desigur, pentru Episcopii deja beatificați îi mulțumim lui Dumnezeu. Ei se află la cinstea altarelor și acum ne rugăm lor. Sunt numeroase biserici în Eparhia noastră, dar nu numai, care au în masa altarelor și moaște ale Fericiților Episcopi martiri pentru credință. Dar, alături de ei, sunt ceilalți mărturisitori pe care avem datoria să îi imităm și să îi promovăm. Ne bucurăm, totodată, pentru că și de aici, din cadrul Congregației Surorilor Maicii Domnului, sunt figuri emblematice ale unor persoane consacrate care merită să fie promovate la treapta fericiților martiri pentru credință."

Din motivele formulate mai sus, Sfânta Jertfă Liturgică a fost urmată de un Parastas de pomenire a "Cununii întregi" a mărturisitorilor credinței sub regimul comunist, cei care, prin viața și mărturia lor, fac cinste Bisericii Române Unite, oferind totodată și societății de azi "un puternic mesaj despre cuvântul Mântuitorului: ‘Cine nu este cu Mine este împotriva Mea și cine nu adună cu Mine risipește’ (Mt 12,30). Care este dovada? Sunt ei, Fericiții Episcopi martiri, cărora acum le aducem acest omagiu, rugându-l pe Bunul Dumnezeu să privească cu milostivire asupra noastră și să binecuvânteze Biserica noastră, neamul nostru și întreaga țară", a arătat Episcopul de Cluj-Gherla la finalul argumentării acestei înălțătoare și evocatoare celebrări.

Foto: aici
Cuvântul PS Florentin: aici
Video: aici

imagine

imagine

Exprimaţi-vă opinia

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *