Nr. 1338 / 07.06.2006

Cluj-Napoca

COMUNICAT DE PRESĂ

Cu regret constatăm că, deşi am înaintat mai multe scrisori autorităţilor de stat competente referitoare la demolarea abuzivă a bisericii din localitatea Ghiolţ, judeţul Cluj, de către parohia ortodoxă din localitate, nu s-au luat măsurile prevăzute de lege. Cu acelaşi regret şi urmare comunicatului de presă din partea Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului referitor la cele întâmplate în localitatea Ghiolţ, ne vedem nevoiţi să facem următoarele precizări despre situaţia în cauză:

Invitaţia la dialog din partea parohiei greco-catolice din Ghiolţ adresată parohiei ortodoxe, a cărui termen era fixat pentru data de 15 mai a.c., a rămas fără răspuns. Această invitaţie era cu atât mai importantă cu cât ea se înscria în cadrul creat de legea 182/2005. De asemenea, biserica din Ghiolţ era înscrisă pe lista cu bisericile cerute spre retrocedare înaintată la 30 ianuarie a.c Secretariatului de Stat pentru Culte. Modul abuziv în care s-a demolat biserica, înainte cu 6 zile de termenul fixat, încălcându-se atât somaţia de oprire a lucrărilor nr.1247/04.05.2006 din partea Primăriei comunei Ţaga cât şi ordonanţa preşedenţială din partea Judecătoriei Gherla nr.595/09.05.2006 de „sistare a lucrărilor de demolare şi construire executate la clădirea bisericii„, dovedeşte clar nerespectarea legii şi ne pune mari semne de întrebare asupra deschiderii reale la dialog a Bisericii Ortodoxe din România. Prin urmare, afirmaţia conform căreia „comunitatea ortodoxă a început în bună rânduială lucrările de desfacere a vechii biserici, urmând ca pe locul ei să fie construit un nou lăcaş de cult” este total neadevărată.

O altă precizare în susţinerea celor de mai sus este legată de nerespectarea neutralităţii din partea organelor locale ale statului, elocvent în acest sens fiind eliberarea autorizaţiei de demolare în regim de urgenţă de către Primăria comunei Ţaga în data de 10 mai a.c., la o zi după demolarea bisericii.

În baza faptului că, de-a lungul perioadei de timp în care s-au făcut demersuri pentru oprirea demolării lăcaşului de cult, parohia ortodoxă nu a declarat că „biserica nu a aparţinut niciodată greco-catolicilor„, considerăm afirmaţia citată la aproape o lună de zile după demolarea bisericii, ce odată probată putea lesne anula cererile parohiei greco-catolice, tardivă şi irelevantă în condiţiile în care ea este făcută în momentul când nu mai există fizic imobilul în cauză.

În concluzie, dacă scopul acestor acţiuni nu este acela de a şterge urmele greco-catolicilor din Transilvania, ci este o „acţiune firească„, cum se explică alte asemenea acţiuni de demolare întreprinse în perioada de după anul 1990 asupra bisericilor greco-catolice? Spre exemplificare amintim cazurile bisericilor din următoarele localităţi: Tritenii de Jos, judeţul Cluj (demolată în anul 1995), Băişoara, judeţul Cluj (dezmembrată în 14.09.2001), Vadu-Izei, judeţul Maramureş (demolată în anul 2001), Bonţ, judeţul Cluj (dezmembrată în anul 1996).

Rămânând convinşi că reuşita dialogului se bazează pe adevăr, dreptate, respect reciproc şi sinceritate, nădăjduim că nu ne vom mai confrunta cu un asemenea eveniment regretabil.

Diacon Daniel AVRAM
Consultor Mass-Media

ANEXE:
– invitaţia la dialog
– copia Minutei Ordonanţei Prezidenţiale nr.595/09.05.2006
– dovada trimiterii somaţiei de sistare a lucrărilor
– extras de Carte Funciară loc. Ghiolţ

Daţi click pe imagini pentru a le vedea mărite.