„Darul de iubire al Domnului” – instituirea Euharistiei și a Sfintei Preoții – celebrat în Catedrala din Cluj

În Joia Mare, 9 aprilie 2026, Vecernia cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, și apoi, ceremonia spălării picioarelor, au fost celebrările din prima parte a acestei zile de profund simbolism și în Catedrala greco-catolică clujeană „Schimbarea la Față”. Au celebrat: Preasfinția Sa Cristian, Episcop auxiliar de Alba Iulia și Făgăraș – reprezentant al Preafericirii Sale Claudiu, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unită cu Roma și Păstor al Eparhiei de Cluj-Gherla, pr. Vasile Tofană SJ, Vicar general, pr. Traian Radu Coste-Deak, vicar judecătoresc, pr. Marius Furtună, rector al Seminarului teologic eparhial „Sf. Ioan Evanghelistul”, pr. Anton Crișan, rector și preoți care slujesc în Catedrală, diaconi, studenți seminariști.

Între tinerii cărora, asemeni apostolilor din partea Domnului Isus, le-au fost spălate picioarele de către Ierarh, s-au aflat pr. Mihai Șona și studenți seminariști, precum și tineri din Corul „Angeli” al Catedralei. Celebrarea, transmisă în direct și de postul Maria TV România, a fost una de recunoștință și rememorare a ceea ce reprezintă Darul Domnului pentru întreaga omenire: Sfânta Euharistie – prin care fiecare om, primind hrana cerească, poate trăi, de pe acum, fericirea sfinților; Preoția – harul de a-l întrupa pe Dumnezeu și de a-l dărui, asemeni Preasfintei Fecioare Maria; învățătura lui Isus despre adevărata slujire: „Dacă Eu, Domnul și Învățătorul, v-am spălat vouă picioarele, și voi sunteți datori să vă spălați picioarele unii altora” (Io 13,14).

Preasfinția Sa Cristian a vorbit clericilor și credincioșilor despre semnificația acestei zile, a spus: „Joia cea Mare și Sfântă este momentul în care, în Vecernia unită cu Sfânta Liturghie a Sf. Vasile cel Mare, Biserica celebrează Euharistia ca fiind Darul de iubire al Domnului”. A explicat în continuare cum, acest Dar, este cel al prezenței lui Isus cu oamenii, al rămânerii Sale, așa cum a promis, promisiune reluată la fiecare celebrare a Botezului: «Iată Eu sunt cu voi în toate zilele până la sfârșitul timpului» (Mt 28,20). „Și cum rămâne Dumnezeu alături de ai săi? Rămâne în Sfintele Taine, rămâne în prezența tainică dar reală, vie și adevărată în mijlocul nostru în Sfânta Euharistie și în celelalte Sfinte Sacramente. Rămâne în comuniunea dintre noi, în dragostea pe care ne-o manifestăm unii față de alții, rămâne în cuvântul său, cuvânt care este adevăr și cu care ne cuminecăm ori de câte ori îl citim în Sfânta Scriptură și îl medităm, și mai ales când îl trăim în propria noastră viață”.

A continuat: „Dar, într-un mod cu totul deosebit, Isus Dumnezeu rămâne alături de noi prin Sfânta Euharistie pe care noi o adorăm, o celebrăm, o păstrăm pe sfintele noastre altare. Astăzi este și ziua în care este înnoită rezerva euharistică pe sfintele noastre altare, prin rugăciunea Bisericii, prin rugăciunea preoților, și de aceea spuneam că Euharistie (gr.), înseamnă «aducere de mulțumită». Este momentul să aducem mulțumire Domnului pentru darul și binecuvântarea de a fi împreună, dar și de a întâlni oameni în viețile noastre care aleg să-și dea viața, să-și închine viața, să-și consacre viața lui Isus și Bisericii Sale. … Este sărbătoarea Euharistiei, dar și sărbătoarea Preoției. De aceea suntem cu toții plini de gratitudine pentru toți preoții noștri. Așa cum știm, vocația la preoție este într-adevăr un răspuns la o chemare tainică pe care Domnul o adresează fiecăruia dintre noi. Și depinde de răspunsul nostru dacă îl rostim cu entuziasm, cu curaj și cu încredere în Cel care ne cheamă.”

Preasfinția Sa Cristian a descris Darul Preoției și ca pe o mijlocire, a celui prin care vine chemarea preoțească, și a invitat, în această zi, la aducerea de mulțumire: „Astăzi îi mulțumim Domnului pentru darul Preoției, pentru darul Euharistiei și asigurăm de rugăciunile noastre pe toți preoții noștri, pe toți preoții din lumea întreagă, mai ales pe preoții care poate trec prin momente dificile, pe preoții care trec în familiile lor prin momente dificile, pentru preoții care sunt bolnavi, pentru preoții care sunt descurajați, pentru tinerii care poate încă nu au curajul să facă pasul, sau să spună «da» lui Dumnezeu. Pe toți îi încredințăm Domnului și Maicii Sfinte și îl rugăm pe El să suscite, să cheme mulți și sfinți preoți în via Lui pentru a conduce poporul lui Dumnezeu pe calea mântuirii.” A încheiat subliniind: „Gesturile liturgice pe care astăzi le-am săvârșit aici, în Catedrala din Cluj, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Claudiu, nu sunt doar o amintire nostalgică a ceea ce a făcut Isus, ci întreaga Evanghelie de la Ioan, pe care părintele diacon a citit-o (Io 13,3-17), este un îndemn. Așa cum a făcut Isus, așa să facem și noi unii față de ceilalți. Iar ștergarul cu care El a șters picioarele ucenicilor Săi și le-a sărutat să fie dragostea cu care fiecare dintre noi ne binecuvântăm unii pe ceilalți pentru ca să ne apropiem cu bucurie de Sfânta și Dumnezeiasca Înviere a Domnului nostru Isus Cristos.”