Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, celebrată în ziua de 15 august a fiecărui an, este, pentru credincioşii din Eparhia de Cluj-Gherla şi nu numai, prilejul pentru pelerinajul tradiţional la Mănăstirea Nicula ridicată prin grija veneraţilor Episcopi români uniţi cu Roma, greco-catolici între anii 1875-1879. Rămânând fideli acestei tradiţii, Episcopul eparhial şi reprezentanţii Episcopiei de Cluj-Gherla, au invitat credincioşii, în zilele de 14-15 august 2011, să facă pelerinajul la Nicula, în rugăciune, cu privirea sufletului îndreptată spre chipul Maicii Sfinte, aşa cum apare în cunoscuta icoană făcătoare de minuni ce a lăcrimat peste aceste locuri, astfel încât cunoscutul sanctuar marian a fost acreditat de-a lungul timpului de doi Suverani Pontifi.

Cu nădejdea în suflet ca, prin recenta redeschidere a dialogului dintre Bisericile Ortodoxă şi Greco-Catolică, să se apropie momentul în care şi pelerinii din Biserica Română Unită cu Roma vor putea să participe la celebrări greco-catolice în biserica Mănăstirii Nicula, şi în acest an locul de pelerinaj a rămas, ca şi în ultimii 20 de ani, biserica parohială din sat, având Hramul „Adormirea Maicii Domnului”. În ajunul sărbătorii – după-masa de duminică, 14 august – procesiunea condusă de PS Florentin Crihălmeanu, Episcop eparhial, formată din preoţi, diaconi, subdiaconi, studenţi teologi, persoane consacrate şi credincioşi, a străbătut, pe jos, drumul de la fostul centru eparhial din Gherla până la biserica din Nicula unde s-a celebrat slujba Vecerniei, cu un cuvânt de învăţătură rostit de Păstorul Eparhiei. La pelerinaj au luat parte reprezentanţi ai unor asociaţii ale Bisericii, precum ASTRU şi Reuniunea Mariană, dar şi ai oficialităţilor, între care senatorul Marius Nicoară şi deputatul Horea Uioreanu, binefăcători ai multor biserici. Sub coordonarea pr. Patriciu Sălăjan, paroh în Nicula, rugăciunea a continuat neîntrerupt în biserică. La ora 21.30 s-a celebrat Paraclisul Maicii Domnului, a urmat Sfânta Liturghie de la miezul nopţii şi multe alte devoţiuni. În ziua sărbătorii, luni, 15 august, programul a început prin Slujba de Sfinţire a Apei cu binecuvântarea obiectelor de cult şi Rugăciunea Rozariului, după care a fost celebrat oficiul Utreniei.

Încununarea Măritei Sărbători a mutării la ceruri a Preasfintei Fecioare Maria, a fost Sfânta Liturghie Arhierească, celebrată de la ora 10.30 de PS Florentin, Episcop eparhial, împreună cu peste 20 de preoţi. Răspunsurile şi cântările la Sfânta Liturghie au aparţinut Corului capelei din Gherla. Fiind continuată şi tradiţia hirotonirilor preoţeşti la Nicula, în cadrul celebrării liturgice de sărbătoare, a fost ridicat la treapta diaconatului, subdiaconul Nicolae Oltean. „Am venit Măicuţă, să te mai vedem/ ca să-ţi spunem dorul care-l mai avem” – prin acest cunoscut refren şi-a început PS Florentin predica de la Nicula, arătând că ziua de 15 august, „este o sărbătoare de poruncă a Bisericii, numită în popor Sfânta Maria cea Mare”. Episcopul de Cluj-Gherla a continuat: „Am venit aici pentru că dorim să contemplăm chipul, icoana Preasfintei Fecioare Maria, frumuseţea acestui chip pe care să o imprimăm pe faţa sufletului nostru. Am venit şi pentru că am dorit să continuăm tradiţia Bisericii Greco-Catolice”. Au urmat câteva considerente istorice despre tradiţia pelerinajului la Nicula, tradiţie ajunsă la maximă înflorire în vremea Episcopului Dr. Iuliu Hossu, care a şi întemeiat prima comunitate călugărească aici, în anul 1936, realităţi care acum sunt trecute sub tăcere şi de aceea „ne dor şi trebuie să le ştim, şi să ne rugăm Bunului Dumnezeu ca la timpul rânduit, să putem şi noi celebra o Sfântă Liturghie acolo unde ne este locul.”

Partea cea mai cuprinzătoare a cuvântului de învăţătură a fost dedicată aprofundării motivului bucuriei din sfânta zi de sărbătoare: „Adormirea Maicii Domnului şi ridicarea ei cu trupul şi cu sufletul la ceruri este o sărbătoare de poruncă. Dogma de credinţă care stă la baza acestei sărbători, aşa cum a fost declarată în anul 1950 de către Papa Pius al XII-lea, este: ‘Noi afirmăm şi declarăm şi definim, ca dogmă revelată divin, că Imaculata Mamă a lui Dumnezeu, pururi Fecioara Maria, la încheierea firului vieţii sale pământeşti, a fost înălţată cu trupul şi cu sufletul în gloria cerească’.” În câteva idei, PS Florentin s-a referit apoi la frumuseţea Preasfintei Fecioare Maria: „În general, în revelaţiile Preasfintei Fecioare Maria pe care Dumnezeu le-a permis de-a lungul istoriei recente a Bisericii, toate persoanele care au avut acest har, atât la Fatima, cât şi la Lourdes, cât şi în alte locuri de pelerinaj, au vorbit despre o frumuseţe extraordinară, care nu putea să fie descrisă în limbajul omenesc. Sfânta Bernadeta de la Lourdes obişnuia să spună că Preasfânta Fecioară Maria este atât de frumoasă, încât, odată ce ai văzit-o, nu-ţi mai doreşti altceva decât să mori şi să o vezi permanent. O altă vizionară spunea că, vederea Preasfintei Fecioare Maria este însăşi vederea Paradisului: ‹Cu cât o priveam mai mult, cu atât doream mai mult să o văd›. Nu este vorba doar de o frumuseţe umană – este o frumuseţe care pătrunde în suflet, nu poate să nu atingă sufletul omenesc, este o frumuseţe spirituală care străluceşte pe chipul Preasfintei Fecioare Maria. Aşa cum copilaşii mici privesc cu drag chipul mamei pe care îl recunosc şi sub privirea căreia se simt în siguranţă şi simt că au tot ce le trebuie, în mod asemănător noi, copiii Preasfintei fecioare Maria suntem chemaţi să simţim aceeaşi iubire, aceeaşi siguranţă, dragoste împărtăşită de la Dumnezeu, prin Preasfânta Fecioară Maria, nouă, tuturor. Marele Dante Alighieri spunea, ‹chipul Preasfintei Fecioare Maria este cel mai asemănător cu icoana lui Hristos şi strălucirea lui trebuie să ne poarte la vederea lui Hristos›. Frumuseţea chipului Mariei este o frumuseţe care ne ridică sufletele spre Dumnezeu. Sf. Toma d’Aquino a sintetizat definiţia clasică a frumuseţii, spunând: ‹frumoase sunt acele lucruri sau persoane pe care, privindu-le, îţi fac plăcere, îţi încântă sufletul›. Această definiţie puţin filosofică trebuie completată cu elementele Sfintei Scripturi. Potrivit învăţăturii biblice, autorul tuturor celor văzute şi nevăzute este Bunul Dumnezeu. Autorul a tot ceea ce privim în jur – chiar şi al peisajului din această zi cu cerul senin şi soarele care ne luminează, este unicul Dumnezeu. ‹Frumuseţea cântă mărirea lui Dumnezeu›, spune psalmul, şi toate frumuseţile Universului, dar mai cu seamă capodopera trupului şi a chipului uman, este Opera lui Dumnezeu. Suntem cu toţii icoane ale frumuseţii lui Dumnezeu. Frumos este deci, ceea ce, privind, îţi face plăcere. Frumos este ceea ce, privind, îţi întoarce gândul spre Dumnezeu, spre frumuseţea Lui inexprimabilă, pentru că El este izvorul frumuseţii, El este izvorul iubirii, El este izvorul vieţii. Nu ne putem imagina ceva mai frumos decât chipul Preasfintei Fecioare Maria, pentru că vederea Preasfintei Fecioare Maria bucură locuitorii cerului şi eclipsează toate celelalte imagini care ar putea exista”.

După celebrare a luat cuvântul Părintele Patriciu Sălăjan, paroh la Nicula, mulţumind Preasfinţiei Sale Florentin, credincioşilor şi preoţilor prezenţi, în special celor care, peste noapte, au celebrat Sfânta Liturghie şi alte oficii religioase. Între cei pomeniţi au fost pr. Ioan Mătieş, Vicar cu laicii; pr. Cristian Sabău, Protopop de Cluj I şi Gherla; pr. Marius Ungureşan, Protopop de Cluj II; preoţi parohi care au venit împreună cu credincioşi din Cluj-Napoca, Gherla, Gilău, Valea Unguraşului, Ceaba, Hăjdate, Buneşti, Matei, Moruţ, Fântânele, Cetan, Vad, Ţentea, Chiueşti, Dolheni, Glod, Săliştea nouă, Ţaga şi alte parohii ale Eparhiei de Cluj-Gherla. Au fost amintiţi, spre veşnică pomenire, înaintaşii în credinţă trecuţi la cele veşnice, între aceştia, IPS George Guţiu, Arhiepiscop ad personam şi pr. Gavril Pop de curând plecaţi dintre noi, pentru care „ne rugăm Bunului Dumnezeu ca să le ierte toate păcatele şi să le dea odihnă veşnică”. În încheiere, mulţumind lui Dumnezeu pentru împlinirea pelerinajului şi din acest an, PS Florentin a mulţumit de asemenea tuturor preoţilor, în mod particular celor care au venit împreună cu alţi pelerini, urmând obiceiul de odinioară. De asemenea a mulţumit persoanelor consacrate şi tuturor credincioşilor prezenţi, în mod special corului din Gherla. Au fost aduse mulţumiri şi tinerilor din Asociaţia ASTRU, „viitorul şi prezentul Bisericii”, care au venit şi la Nicula, deşi o parte dintre ei se află deja în Spania pentru întâlnirea cu Sfântul Părinte la Ziua Mondială a Tineretului. O mulţumire specială a fost adresată forţelor de ordine, jandarmeriei, poliţiei, cei care în cele două zile ale pelerinajului au facilitat drumul asigurând siguranţa pelerinilor.

PS Florentin a dat, la final, binecuvântarea pentru indulgenţa plenară care se acordă tuturor credincioşilor ce au participat la pelerinaj cu evlavie şi cu căinţă, şi-au mărturisit păcatele şi s-au închinat icoanei Maicii Preacurate de la Nicula, a cărei imagine a fost zugrăvită şi pe altarul bisericii parohiale din Nicula.

V.S.- DIRMM