Maratonul bucuriei la Târgu Lăpuş

Publicat pe: 28 decembrie 2011|Secțiunea: Ştiri|

Pentru comunitatea Greco-catolică din Târgu Lăpuş, perioada sărbătorilor din preajma Crăciunului este una plină de surprize:

Cu o săptămână înainte de Crăciun, copiii şi tinerii au repetat intens pentru serbarea tradiţională, pentru a-l primi cu bucurie şi inimi curate pe Isus în biserică. Au împodobit bradul cum au ştiut ei mai bine, în aşteptarea Moşului care, graţie jocului iniţiat de preotul paroh Silviu Hodiş („Să-l ajutăm pe Moş Crăciun” – în cadrul căruia fiecare familie contribuie cu cât poate, primind în schimb felicitări create de copii), a fost darnic şi anul acesta cu cei mici.

În ajunul marii Sărbători a Naşterii Domnului, parohia greco-catolică, ce se bucură de o nouă biserică datorită contribuţiei considerabile şi indispensabile a d-lui ing. Ioan Filip, directorul societăţii TAPARO, i-a făcut acestuia un dar din suflet: o icoană în mozaic reprezentându-l pe Hristos, în semn de recunoştinţă şi mulţumire pentru ajutorul extraordinar oferit.

Duminică, 25 decembrie, biserica a fost parcă mai frumoasă împodobită nu doar cu suflete curate şi ochi plini de bucurie, ci şi luminată de o adevărată bijuterie: noul candelabru, piesă unicat nu numai în zona Lăpuşului, ci pentru toată România. Acesta a fost realizat de d-l Radu Roşu care este absolvent al Liceului de Muzică şi Arte Plastice din Alba Iulia, al Facultăţii de teologie din Blaj şi al Facultăţii de filozofie din cadrul Universităţii Pontificale Gregoriene de la Roma, precum şi al Facultăţii de Teologie a Ateneului San Anselmo din Roma. A studiat arta sacră şi mozaicul în cadrul Centrului de studii şi cercetare „Ezio Aletti”, al Institutului Oriental din Roma şi şi-a luat masterul în artă şi arhitectură la Ateneul San Anselmo. El este, de asemenea, membru în echipa artistului de talie internaţională – Marko Ivan Rupnik (directorul Centrului de cercetare „Ezio Aletti”, creator de lucrări în mozaic în peste 30 de biserici din lumea întreagă, colaborator apropiat al papilor) şi sculptoriţa Ana Dora Lupo, care a sudat toată încrengătura de fier, conferindu-i simbolistica specifică bisericii bizantine.

imagineIată descrierea candelabrului, proiectat şi explicat de artistul Radu Roşu: Candelabrul este lumina lui Hristos eshatologic, a dumnezeului înviat din morţi care împărăţeşte peste toate şi către care toţi tindem. Candelabrul face referire la Hristos Pantocrator din cupolă. În El toate lucrurile se recapitulează. Pe axul principal sunt reprezentate fâşiile cu care a fost înfăşurat trupul lui Isus. El nu mai este pentru că a înviat. Din acest ax principal se dezvoltă trei etaje care simbolizează lucrarea Sfintei Treimi pentru mântuirea neamului omenesc. Primul etaj are opt braţe şi face referire directă la a opta zi, adică la ziua Învierii, şi are reprezentaţi în mod simbolic evangheliştii. Ei au adus vestea cea bună a întrupării Fiului lui Dumnezeu, a morţii şi învierii Sale. Al doilea etaj are tot opt braţe, având reprezentaţi patru îngeri, simboluri ale tuturor îngerilor care au mijlocit la revelarea lui Dumnezeu şi răscumpărarea omului. Dintre aceştia, Sfânta Scriptură ne-a descoperit numele a trei dintre ei: Rafael, Mihail, Gavriil şi din scrierile apocrife cunoaştem un al patrulea nume, dar care e mai bine să nu-l pomenim: Uriel. Ultimul etaj cuprinde patru cruci de aur, simbolul înfrângerii de către Hristos a iadului, a morţii şi a păcatului. Toate braţele candelabrului au formă de toiag, ceea ce vrea să simbolizeze toiagul lui Aron, al lui Moise, prin mijlocirea căruia evreii au scăpat de sub robia egiptenilor şi care a prefigurat crucea lui Hristos. În partea de jos, am pus stenograma lui Hristos, cel ce este începutul fără de început şi sfârşitul fără de sfârşit. Pe fiecare braţ am pus două becuri – reprezentând cele două naturi ale lui Hristos: dumnezeiască şi umană. Candelabrul este hristologic după textul sfântului Pavel 1 Timotei 2: 5-6, dar el este strâns legat de planul Sfintei Treimi, de mântuire a omului, pentru că nu există cristologie fără Sfântă Treime.

La sfârşitul Liturghiei a fost sfinţit noul candelabru şi explicate simbolurile şi icoanele din întregul ansamblu (icoane realizate din bucăţi de mozaic variind de la 10 la 1 milimetru, unele trebuind să fie inserate în lucrare cu ajutorul pensetei).

Ziua de Crăciun, în parohia Buna-Vestire, se bucură de încă o tradiţie frumoasă. Toţi copiii din comunitate merg la colindat familiile care şi-au manifestat dorinţa de a-i primi. Înveşmântaţi în haine de acoliţi (ajutoarele preotului), îţi dau impresia că sunt un cor de îngeri, iar nu simpli copii, dornici să vestească Naşterea Domnului.

A doua zi de Crăciun, conform obiceiului, împământenit în parohia greco-catolică de mai mulţi ani (al 6-lea în 2011), a avut loc Concursul special – Masa de Crăciun, ce constă în pregătirea de către credincioşi a unui platou cu aperitive/friptură şi a unuia cu diverse prăjituri. În fiecare an, familiile se pregătesc temeinic, aducând cu ele cele mai interesante arome şi cele mai atractive aranjamente. Acestea primesc numere în concurs, iar un juriu format din credincioşii celorlalte culte din oraş stabileşte cine câştigă titlul de Cea mai bună gospodină. Anul acesta, pe primul loc s-au clasat Mihaela şi Rodica Boer, Rodica Oniga, Cornelia Filip şi Eugenia Sima, dar şi un credincios, Ilie Boer, care a purtat cu mândrie titlul acordat. Acest concurs a fost precedat de un altul: Cel mai destoinic curator, în care toţi curatorii, ajutaţi de câte un copil, au trebuit să răspundă corect la mai multe întrebări din sfera culturii religioase. La final, au fost premiaţi cei mai buni, iar apoi toată lumea a trecut la cea mai „dificilă” probă: degustarea bunătăţilor de pe platouri.

Ca de obicei, rămân atâtea bucate neatinse, încât, nu puteam să nu ne gândim la sufletele de la Casa de tip familial pentru copiii şcolari din localitate, care ne primesc de fiecare dată pline de bucurie. Cât de puţin trebuie să dai, ca să faci fericit un om! Şi oare de câte ori reuşim să ne dezlipim de acest puţin pentru binele aproapelui nostru?

Sărbători pline de har!

pr. Silviu Hodiş

imagine

imagine

imagine