Mesajul Mons. Marius Cerghizan la înscăunarea PS Claudiu Lucian Pop

publicat la 24 aprilie 2021 în Documente

Mesajul Mons. Marius Cerghizan,
Administrator al Eparhiei de Cluj-Gherla
până la Înscăunarea Preasfinției sale Claudiu Lucian Pop
ca Episcop Eparhial de Cluj-Gherla:

“Amintiți-vă de mai marii voștri, care v-au predicat cuvântul lui Dumnezeu și, priviți cu luare aminte cum și-au încheiat viața și urmați-le credința!” (cf Evr 13,7)

Înalt Preasfințiile Voastre,
Preasfințiile Voastre,
Preacucernici preoți și persoane consacrate,
Excelențele Voastre, distinse autorități locale, centrale, universitare și militare,
Iubiți credincioși,

Lăudat să fie Isus Cristos!

Din bunăvoința lui Dumnezeu și necesitățile istorice ale timpului, prin bula pontificală Ad Apostolicam Sedem promulgată la 26 noiembrie 1853, de către de către Papa Pius al IX-lea a fost înființată Eparhia Greco-Catolică de Gherla (Armenopolis), în contextul ridicării Eparhiei de Făgăraș și Alba-Iulia la rang de Mitropolie, cu sediul la Blaj (prin bula pontificală Ecclesiam Christi) și a întemeierii Episcopiei de Lugoj (prin documentul Apostolicum Ministerium).

Primul Sediu Episcopal a fost orașul Gherla, iar cel dintâi Episcop al Eparhiei de Gherla a fost Ioan Alexi (1854-1863), care a avut de înfruntat dificultățile începutului organizării Eparhiei la nivel pastoral-formativ, primind în pastorație și parohii greco-catolice din Eparhia Greco-Catolică de Muncaci, punând un accent deosebit pe formarea intelectuală, aprovizionând școlile de la sate cu cărți și întemeind, în anul 1858, prima Academie Teologică Greco-Catolică în orașul sediu episcopal.

În scaunul episcopal al Gherlei a urmat Ioan Vancea de Buteasa (1865-1869) un teolog erudit și un bun organizator continuând munca intelectuală prin sprijinirea învățământului românesc, introducând studiul limbii române în gimnaziile catolice. În anul 1868 a fost ales Mitropolit al Blajului, participând, la Roma, la lucrările Conciliului Vatican I.

Mihail Pavel (1873-1879), cel de-al treilea Episcop de Gherla, a fost un bun administrator, plin de înțelepciune, cu dragoste față de credincioși, de Biserică și de școală. Este arhiereul care a finalizat biserica de zid a Mănăstirii Nicula (1875-1879), unde a fost depusă spre cinstire icoana făcătoare de minuni a Maicii Sfinte. După lăcrimarea acestei icoane din parohia Nicula, în 1694, la cererea autorității imperiale de la Viena s-a construit bisericuța de lemn de la Nicula (1700-1712), în care a fost așezată mai întâi spre venerare. Astfel a început tradiția pelerinajelor anuale, acest loc devenind de-a lungul timpului un important centru de pelerinaj dedicat Preasfintei Fecioare Maria. Nicula a fost declarat loc de pelerinaj cu indulgență plenară prin documentul dat de către Sf. Părinte Clemente al XIII-lea în anul 1767 și confirmat de Papa Pius al XI-lea în anul 1928.

În anul 1905, Episcopul Ioan Sabo înțelept teolog, blând păstor, ctitor a numeroase lăcașuri de cult, a fost cel care a adăugat fațada cu două turnuri la biserica de zid a Mănăstirii Nicula. Între anii 1905-1907, același Arhiereu a edificat noua Catedrală a Eparhiei de Gherla cu hramul “Intrarea în biserică a Preacuratei Fecioare Maria”. În cripta Catedralei au fost mai târziu așezați doi dintre Episcopii Eparhiei de Gherla, ctitorul însuși, Ioan Sabo și Vasile Hossu.

Al cincilea Episcop de Gherla, Vasile Hossu (1911-1916), mare iubitor de Biserică și neam, propovăduitor și apărător al credinței. A fost un Ierarh erudit care a redactat la Blaj foaia bisericească-politică “Unirea”, a scris numeroase manuale școlare, a reprezentat cu demnitate interesele Bisericii și ale poporului credincios.

Din 1917, la cârma Eparhiei de Gherla a fost ales Episcopul Iuliu Hossu, cel numit “Episcop al vizitațiilor canonice”, ctitor de biserici și așezăminte monahale, luptător neobosit pentru drepturile Bisericii și neamului.

Prin constituția apostolică Solemni Conventione, promulgată de Papa Pius al XI-lea, la 5 iunie 1930, datorită înființării Eparhiei de Maramureș cu reședința la Baia-Mare, a fost rearondată Eparhia de Gherla iar Eparhia devine de Cluj-Gherla, cu noua reședință episcopală la Cluj. Astfel, în timpul arhipăstoririi Episcopului Iuliu Hossu, Clujul a devenit noua reședință episcopală. Prin același document numele Eparhiei devine Eparhia de Cluj-Gherla.

Din 1930, conform documentului pontifical amintit, noua Catedrală Episcopală este biserica cu hramul “Schimbarea la Față”, construită de Ordinul Franciscanilor Minori între anii 1775-1779 și dăruită, în 1924, Bisericii Române Unite, de către Papa Pius al XI-lea. Catedrala din Gherla rămâne cu titlul de co-Catedrală.

Timpul episcopatului Arhiereului Iuliu Hossu în tronul eparhial a reprezentat perioada de glorie și de maximă dezvoltare spirituală, pastoral-organizatorică a Eparhiei de Cluj-Gherla. În această perioadă l-a investit pe Protoegumenul Leon Manu să organizeze viața monahală la Mănăstirea Nicula, timp în care se atinge apogeul pelerinajelor la Mănăstirea Nicula.

Parlamentar și senator de drept, conducător spiritual al românilor din Transilvania de Nord în anii ’40, mare om de cultură de înaltă ținută morală, intelectuală și ecumenică, membru de onoare al Academiei Române, mărturisitor al credinței în închisorile comuniste, întâiul purpurat al Bisericii Unite, Cardinal in pectore și de la memorabila dată de 2 iunie 2019, Fericit Episcop martir, stea strălucitoare în cununa martirilor Bisericii Române Unite.

Se cuvine să fie amintit aici și Episcopul Ioan Chertes (1970-1992), erudit teolog, suflet de mare profunzime spirituală, pilduitor maestru prin exemplul vieții sale, trecut prin “proba de foc” a închisorilor și păstor al «Bisericii în catacombe», care a fost consacrat Episcop în clandestinitate. De asemenea, trebuie amintiți, cu reverență, toți acei înțelepți păstori rânduiți de Episcopi să cârmuiască, fără toiag și tron arhieresc, cu înțelepciune și prudență turma cuvântătoare a Eparhiei de Cluj-Gherla, în perioada detenției arhiereilor: can. Nicolae Pura, ierom. Silvestru Augustin Prunduș OSBM, Mons. Eugen Popa și Mons. Tertulian Langa, prelat papal.

Cel dintâi Arhiereu de după 1990, încununat și el cu “coroana de spini” a mărturisitorilor pentru credință, căruia i-a revenit dificila sarcină de refacere și reorganizare a structurilor Eparhiei de Cluj-Gherla, după o repunere formală și teoretică în drepturi prin decretul-lege nr. 9 din 31 decembrie 1989, a fost Arhiepiscopul George Guțiu. Astfel, începe o perioadă dificilă de refacere și reorganizare a structurilor bisericești, precum și de recuperare a patrimoniului. Din 1992, până în 1994 a fost numit Administrator apostolic al Mitropoliei, iar în 1994, ca o recunoaștere a meritelor sale deosebite în apărarea creștinismului în timpul persecuției comuniste, Sf. Părinte Papa Ioan Paul al II-lea i-a conferit titlul de Episcop ad personam de Cluj-Gherla.

La 18 iulie 2002 după ce Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit ca Episcop eparhial pe Preasfinția Sa Florentin Crihălmeanu prin bula pontificală Pascendi Dominici gregis, care în cei 19 ani de arhipăstorire a consolidat structurile și a diversificat activitățile Eparhiei, prin activități de formare a preoților, seminariștilor, familiilor, vârstnicilor, adulților, copiilor și tinerilor; activități de educație: Grădinița Surorilor Ordinului “Sfântului Vasile cel Mare”, Casa de tip familial “Maica Domnului” a Surorilor Congregației Maicii Domnului, Liceul Greco-Catolic “Inochentie Micu”, Institutul Teologic Eparhial “Sf. Ioan Evanghelistul” și Facultatea de Teologie Greco-Catolică din cadrul Universității “Babeș-Bolyai”; activități în domeniul social-caritativ: numeroase activități caritabile și socio-educative prin asociațiile și grupurile de laici ale Eparhiei. Amintesc doar câteva: Asociația Caritas eparhial, Uniunea Creștină din România, Centrul de zi “Sf. Maria” pentru persoane cu dizabilități, Policlinica fără plată “Familia Sfântă”, Reuniunea Mariană; activități social-asociative: prin reînființarea Asociațiilor AGRU, ASTRU și Cercetașii munților și recunoașterea altora noi. De asemenea, a împlinit două visuri ale înaintașului său: a reluat și a continuat cu strădanie construcția Catedralei dedicată Martirilor și Mărturisitorilor sec. al XX-lea și a adus acasă, aici, în Eparhia de Cluj-Gherla, osemintele Cardinalului Iuliu Hossu.

Preasfințite Părinte Claudiu, prin numirea de Episcop Eparhial de Cluj-Gherla primită din partea Preafericitului Părinte Lucian Cardinal Mureșan, vă înscrieți în șirul arhiereilor care, cu vrednicie, au condus Eparhia noastră. De aceea, în numele preoților, persoanelor consacrate și al credincioșilor doresc să mulțumesc Preafericitului Părinte Lucian Cardinal Mureșan, Întâi Stătătorul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică și Sfântului Sinod, pentru alegerea Preasfinției Voastre Părinte Claudiu ca Episcop eparhial de Cluj-Gherla. Iar de aici, de pe esplanada Catedralei Martirilor și Mărturisitorilor sec. al XX-lea, Preasfinția Voastră, vă mulțumim că ați acceptat această misiune de a ne păstori și a continua munca predecesorilor Sfinției Voastre și vă dorim ca Bunul Dumnezeu să vă dăruiască mulți și sfinți ani, binecuvântați, de arhierească și sfântă păstorire.

Întru mulți și sfinți ani!

imagine

Exprimaţi-vă opinia

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *