Despre necesarul dialog dintre Biserică și societatea contemporană la Cluj-Napoca

publicat la 23 iulie 2021 în Ştiri

Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică de Cluj-Gherla a organizat joi 22 iulie 2021, la Cluj-Napoca, o întâlnire inspirată de necesitatea dialogului dintre Biserică și societatea contemporană. Evenimentul s-a desfășurat la Centrul de Cultură Urbană Cluj, în incinta Bastionului Croitorilor (turnul de fortificație ridicat în sec. al XV-lea), spațiul fiind oferit cu generozitate de Primăria Municipiului Cluj-Napoca.

Preasfinția Sa Claudiu Lucian Pop, Episcopul de Cluj-Gherla, a fost gazda și inițiatorul acestei întâlniri culturale. Înaltul ierarh a invitat la această întâlnire, pe care a numit-o “piatra de temelie a unor viitoare reflecții, meditații, conferințe, simpozioane”, reprezentanți ai diferitelor culte și confesiuni creștine, personalități ale mediului educativ, cultural și economic, investite cu o mare responsabilitate socială în orașul de pe Someș, în întreg județul Cluj și în țară. Participarea Excelenței Sale Miguel Maury Buendia, Nunțiu Apostolic în România și Republica Moldova, a conferit o dimensiune de universalitate evenimentului, iar prezența Preasfinției Sale Cristian Dumitru Crișan, Episcop auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș și Episcop al Curiei Arhiepiscopiei Majore din Blaj a evidențiat comuniunea Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma.

imagine

Moderat de pr. prof. dr. Cristian Barta, decanul Facultății de Teologie Greco-Catolică, evenimentul s-a deschis prin discursul Excelenței Sale Miguel Maury Buendia, Nunțiu Apostolic în România și Republica Moldova, care a vorbit despre modul în care Sfântul Părinte Papa Francisc vede Biserica astăzi, în lumea contemporană. Reprezentantul Sanctității Sale a dorit în primul rând să clarifice “identitatea creștină și ce anume poate aduce aceasta societății actuale”, făcând referire la exortația apostolică Evangelii gaudium, în care Papa Francisc invită la a se regândi “misiunea Bisericii în societatea de astăzi, cugetând asupra conceptelor de tradiție și actualitate”. A încheiat cu un cuvânt de speranță: “Biserica Greco-Catolică Română Unită nu se află într-unul dintre cele mai bune momente ale sale din istorie, dar nici într-unul dintre cele mai rele. Dacă va ști să răspundă provocării de a se pune în slujba evanghelizării, restul va veni de la sine.”

imagine

Acad. prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, a atenționat asupra faptului că lumea a trecut în ultimele decenii printr-un proces de laicizare, la care se adaugă, în prezent, “viziunea asupra așa-numitei corectitudini politice” care “amenință cu o anumită disoluție a valorilor”, așa încât, azi, “dacă nu mai vorbim despre bazele Europei, nu mai vorbim despre o constituție europeană, vorbim în schimb despre disoluția europeană, ceea ce este extrem de grav”. Iar “între aceste baze ale Europei, ca făuritoare de civilizație, se află, categoric, iudeo-creștinismul. Fără el nu se poate imagina Europa.” Ilustrul academician și-a exprimat bucuria pentru propunerea acestei teme din partea Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, amintind: “Academia Napocensis, Academia clujeană de la 1581, care s-a numit oficial «Colegiul major iezuit», a primit în rândurile ei studenți și de alte confesiuni decât cea catolică și a avut profesori și rectori de diferite etnii”. De asemenea, a subliniat că această Academie – Universitate, care și atunci, în sec. al XVI-lea, se bucura de un prestigiu la nivel european, “a trasat o cale de urmat pe care ar fi bine să ne-o amintim astăzi: unitate întru credință și promovarea valorilor morale ale omenirii, în primul rând prin credința creștină”.

imagine

Prof. univ. dr. Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, și-a început reflecția de la faptul că “în spațiul public există mai multe forțe, dar cea mai veche probabil este legată de simțul comun”. Acest simț comun, odată cu modernizarea lumii “și-a pierdut bunul simț”: “au apărut rețelele de socializare care au dus cunoașterea primară de simț comun în spațiul public, au fost create rețele de pseudo-cunoaștere și, ca urmare, din păcate, simțul comun a început să susțină și să împingă în față ceea ce numim pseudo-cunoaștere sau pseudo-știință”. De aceea, astăzi, “știința și religia sunt împinse în colțuri și trebuia să se apere. Ca urmare a acestei idei, de a regândi rolul Bisericii în societatea modernă, merită să avem astfel de întâlniri, de simpozioane, să căutăm cauzele acestei evoluții și atunci vom ști ce să facem.” Dintre posibilele soluții, s-a amintit ideea ca Biserica și religia “să se adapteze la oameni și să îi conducă în direcția bună”, iar aceasta după modelul istoric al Universității clujene, prin “a combina tradiția cu excelența, așa cum o înțelegem astăzi”. La final și-a exprimat bucuria că la Universitatea din Cluj există “cea mai complexă ofertă teologică de pe întregul continent” iar “Facultatea de Teologie Greco-Catolică este unul dintre motoarele principale în cadrul noii Școli de Teologie (School of Divinity), care contribuie la prestigiul Universității Babeș-Bolyai“.

imagine

A încheiat prof. univ. dr. Vasile Dîncu, cu o abordare sociologică. A vorbit despre studiile pe care le-a realizat în perioada pandemiei, asupra manifestărilor oamenilor din punct de vedere religios și a descoperit în sondaje că: “40% dintre oameni s-au gândit la sensul vieții, 30% au spus că au mers la biserică și 19% dintre românii au vorbit cu un preot despre situație”. Referindu-se în continuare la enciclica Sfântului Părinte Papa Francisc, Fratelli Tutti, a împărtășit faptul că lectura acestui document i-a schimbat viziunea asupra semnificațiilor propriilor date și i-a relevat actualitatea soluțiilor oferite de Papa Francisc. În situația unei societăți dominate de relativism, în care se produce o “retribalizare” a lumii, un “neo-tribalism care se resetează cu mijloace moderne, prin social-media”, Sfântul Părinte, în scrisoarea enciclică amintită, a găsit conceptul de “prietenie socială”, adică “un nou mod de a ne identifica: adică nu ne mai identificăm prin diferențele față de ceilalți, ci prin ceea ce putem fi împreună”. În lumina ideilor Sfântului Părinte, a arătat că este nevoie ca “Biserica să devină o casă cu ușile deschise, care ridică punți și distruge ziduri, care aduce pace”. Iar pentru aceasta, “cred că trebuie să ne angajăm cu toții pentru a reconstrui un sens. Lumea s-a golit de sens, trebuie să facem un nou apostolat de respiritualizare a lumii”.

imagine

Acestea sunt doar câteva dintre valoroasele reflecții exprimate de vorbitori, cu soluții și căi de urmat pentru binele și edificarea durabilă, prin credință și cultură, a unei societăți civilizate, prospere, ancorată în adevăratele valori. Printr-o fericită coincidență, în aceeași zi de 22 iulie, Preasfinția Sa Claudiu Lucian Pop a aniversat ziua de naștere. Exprimându-și bucuria realizării acestei întâlniri și răspunzând felicitărilor ce i-au fost adresate, Episcopul de Cluj-Gherla a rostit în încheiere câteva cuvinte, mulțumind Excelenței Sale Nunțiului Apostolic și Preasfințitului Cristian Crișan, distinșilor profesori și tuturor participanților la eveniment “pentru prietenia pe care mi-ați arătat-o de la primele întâlniri, pentru prietenia pe care mi-o arătați venind astăzi aici și pentru apropierea față de Biserica Greco-Catolică”.

Episcopul de Cluj-Gherla a subliniat importanța relației sincere de deschidere și dialog, pentru că “suntem datori să fim ancorați în trecut, dar nu pentru a rămâne blocați, ci pentru a trăi prezentul din plin”. Și pentru că în imediata vecinătate se înalță Catedrala greco-catolică încă în construcție, Preasfinția Sa a cerut sprijinul și colaborarea celor prezenți, pentru ca “împreună să participăm la construcția Catedralei din Cluj, și, mai ales, făcând acest lucru, să participăm la construcția Catedralei din sufletul nostru”.

imagine

Album foto: aici

Exprimaţi-vă opinia

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *