PS Claudiu la Centrul Manresa în sărbătoarea hramului

publicat la 2 august 2021 în Ştiri

Preasfinția Sa Claudiu la sărbătoarea de hram
a Centrului de Spiritualitate „Manresa”
al Ordinului Societatea lui Isus

Duminică, 1 august 2021, la Centrul de Spiritualitate „Manresa” al Ordinului Societatea lui Isus din România a avut loc hramul acestui așezământ de rugăciune, care este sărbătoarea Sfântului Ignațiu de Loyola. Membrii Societății lui Isus din întreaga lume sărbătoresc, începând cu 20 mai 2021, 500 de ani de la convertirea Sfântului lor fondator, Jubileu pus sub motto-ul „Să reînnoim toate în Cristos”. În contextul acestei duble semnificații, de la ora 18.00, în curtea Centrului din cart. Zorilor, Cluj-Napoca, s-a săvârșit Sfânta Jertfă a Liturghiei în rit latin, celebrantul principal fiind pr. László Attila, protopopul romano-catolic de Cluj.

Preasfinția Sa Claudiu, Eparhul de Cluj-Gherla, a fost invitat să ia parte la această celebrare solemnă și să adreseze credincioșilor prezenți cuvântul de învățătură. La masa altarului s-a aflat și pr. Henryk Urban, superiorul comunității iezuiților din Cluj. Au luat parte la celebrare zeci de preoți de rit latin și bizantin, persoane consacrate de ambele rituri, superiori ai ordinelor și congregațiilor călugărești de pe teritoriul Eparhiei de Cluj-Gherla, numeroși credincioși prieteni ai călugărilor iezuiți.

În cuvântul de învățătură, Preasfinția Sa Claudiu, amintind apropierea care a existat de-a lungul istoriei între Biserică Greco-Catolică și Ordinul „Societatea lui Isus”, și-a exprimat bucuria de a avea și astăzi o comunitate de călugări iezuiți în apropiere, „fiindcă avem cu toții de făcut o cale și o putem face singuri, sau o putem face împreună. Dar, atunci când calea devină dificilă și crucea își face simțită prezența, avem nevoie de frați și de surori care știu ce înseamnă Calea Crucii. De aceea, în mod regulat venim aici și, împreună cu frații iezuiți, căutăm lumina Spiritului Sfânt, căutăm un discernământ asupra vieții noastre personale, asupra vieții noastre ca ordin sau congregație religioasă, ca Biserică.”

Ierarhul a vorbit despre nevoia de a citi realitățile existente astăzi în spiritul moștenit de la înaintași. Fiind un moment sărbătoresc dedicat Sfântului Ignațiu de Loyola a arătat „ce înseamnă lupta spirituală pentru Împărăția Cerurilor” și care sunt cerințele acestei lupte: «Dacă vine cineva la Mine și nu urăște pe tatăl său și pe mamă și pe femeie și pe copii și pe frați și pe surori, chiar și sufletul său însuși, nu poate să fie ucenicul Meu» (Lc 14, 26). A spus: „Sunt cerințe care ne spun în mod clar că, prin forțele noastre, nu putem fi ucenici ai lui Cristos. Prin urmare, cum vom putea înfrunta, prin forțele noastre, luptele spirituale?” Pentru a oferi un răspuns a făcut trimitere la cap. 7 din Cartea Judecătorilor, în care Ghedeon, ascultând cuvântul lui Dumnezeu a învins tabăra madianiților cu o armată foarte mică și cu arme nepotrivite (torțe și goarne). Și, „dacă Dumnezeu îl îndeamnă pe Ghedeon să se pregătească de luptă în felul acesta, e pentru a ne spune și nouă, și lui, că adevărata noastră forță este doar Isus Cristos”. De aceea, „dacă îl avem pe Dumnezeu în viața noastră nu avem nevoie de nimic altceva”.

A îndemnat ca, la fel ca Fericiții Episcopi martiri, la fel ca Sfântul Ignațiu de Loyola, și, mai ales urmând exemplul Preasfintei Fecioare Maria, încrederea să fie în puterea lui Dumnezeu, „fiindcă adevărata bogăție, adevărata fericire este Isus Cristos prezent în viața noastră. Avem exemplul luminos al Maicii Sfinte, cea care din primul moment îi spune lui Dumnezeu: «Fie mie după cuvântul tău!» (Lc 1,38). Dacă vom spune astăzi și ori de câte ori cuvântul Evangheliei ne va vorbi, «Fie mie după cuvântul tău!», acest cuvânt al Evangheliei se va întrupa în viața noastră și Evanghelia va fi lumina vieții noastre. Vestea cea bună nu va mai fi o veste care s-a auzit acum două mii de ani, ci o veste care se aude zi de zi, clipă de clipă, în viețile noastre. Și atunci, viața noastră, comunitățile noastre, bisericile noastre vor fi vii, luminoase. Atunci Biserica și noi înșine vom fi «sarea pământului și lumina lumii». Așa să ne ajute Bunul Dumnezeu!”

Celebrarea s-a desfășurat sub semnul tradiției și a actualității, armonios animată de un cor format din tineri de la Timișoara și Cluj-Napoca. Centrul iezuit „Manresa”, cu porțile mereu deschise tuturor căutătorilor de hrană spirituală a rămas, de-a lungul timpului, adevărat centru de întâlnire cu Dumnezeu și comuniune între fiii Săi, loc de binecuvântări, situat la înălțime, deasupra Clujului, mai aproape de Cer prin spiritualitatea ce îl caracterizează, acea lumină izvorâtă de la Domnul și transmisă de-a lungul a peste cinci veacuri prin Sfântul Întemeietor, împărtășită aici în razele acțiunii mereu înnoitoare a Spiritului Sfânt.

La final, pr. Henryk Urban și-a exprimat recunoștința și mulțumirea față de toți pentru comuniune, în special a mulțumit Preasfințitului Claudiu „pentru cuvântul său de îmbărbătare” care atestă importanța istoriei și a tradiției. Pr. Marius Taloș, superiorul comunității iezuite din București, a amintit încă un motiv de sărbătoare, faptul că, în 1581, în urmă cu 440 de ani, la Cluj se deschidea Academia Claudiopolitană a Societății lui Isus, „Colegiul major iezuit” care avea să dea naștere Universității Babeș-Bolyai. Pe lângă mesajul anului Jubiliar, pr. Marius Taloș a adresat îndemnul: „să ne însoțim unii pe alții în special prin educație” pentru că „Evanghelia și cultura sunt chemate astăzi să colaboreze pentru binele tuturor”. O agapă fraternă a încheiat seara de sărbătoare, comuniune și rugăciune.

Foto: aici

imagine

imagine

imagine

Exprimaţi-vă opinia

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *