Joia Mare – întâlnire cu iubirea lui Cristos

Publicat pe: 21 aprilie 2022|Secțiunea: Ştiri|

Joia Mare – întâlnire cu iubirea lui Cristos
și rânduiala spălării picioarelor la Catedrala Schimbarea la Față

În Joia Mare, 21 aprilie 2022, la Catedrala „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca, la celebrările din prima parte a zilei – Vecernia cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare – a avut loc și ceremonia Spălării picioarelor. Sfânta și Marea Joi este ziua dedicată, prin tradiție, Euharistiei și Preoției, instituite de Domnul Isus Cristos la Cina cea de Taină, și, totodată, slujirii, după exemplul Mântuitorului, care a spălat picioarele ucenicilor Săi, spunându-le: „Căci dacă Eu, Domnul și Învățătorul, v-am spălat vouă picioarele, și voi sunteți datori să ca să spălați picioarele unii altora” (Ioan 13, 14).

Urmând exemplul lui Isus, Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla a spălat picioarele a doisprezece tineri, studenți teologi și preoți. Astfel a fost repetat gestul de iubire și smerenie al Mântuitorului, care, înainte de Cina cea de Taină, a curățat picioarele apostolilor Săi și le-a spus: „acela care vrea să fie mai întâi între voi să fie ultimul, cel din urmă și slugă tuturor” (cf. Marcu 9,36). Referitor la acest moment, Preasfinția Sa Claudiu a spus: „În Evanghelia după Ioan, Isus i se adresează lui Petru prin cuvintele: «Dacă Eu, Domnul și Învățătorul, v-am spălat vouă picioarele, și voi sunteți datori să ca să spălați picioarele unii altora» (Ioan 13,14). Așadar, avem datoria să îngenunchem unii în fața altora și să ne spălăm picioarele, suferința…” Episcopul de Cluj-Gherla a împlinit acest ritual pentru a aduce aminte „de iubirea lui Dumnezeu, de momentele în care Dumnezeu și-a manifestat direct iubirea”, pentru că „unul dintre lucrurile cele mai importante în această perioadă este iubirea”.

La Sfânta Liturghie, pr. Marius Cerghizan, Vicar general, a rostit o meditație despre experiența de comuniune cu Isus. Privind la scena dialogului dintre Isus și Apostolul Petru care, neînțelegând gestul lui Isus de a-i spăla picioarele voia să se opună, a spus: „Pe Isus îl vom putea înțelege doar experimentând ceea ce a făcut, acceptând chiar și atunci când ceea ce face pare să contrazică imaginea pe care noi o avem despre El, în raport cu El, și anume: să ne spele nouă tuturor picioarele. Vom înțelege că ascultarea noastră în fața slujirii lui Isus face parte integrantă din manifestarea Lui de a fi Lumină, lumină care să lumineze viața noastră, dar și lumină care să lumineze întreaga lume, întregul popor al lui Dumnezeu”. Pentru că „dacă noi nu ne vom abandona inițiativei Lui, dacă nu îl vom lăsa pe Isus să ne spele picioarele, noi refuzam să îi oferim un spațiu în care El să ni se ofere nouă, și, prin noi, întregii lumi”.

În același pasaj al Evangheliei, Iuda, prin trădarea sa, „a pierdut experiența iubirii lui Isus, datorită faptului că nu s-a lăsat iubit și iertat de Isus, nu s-a lăsat spălat pe picioare de către Isus.” Pe de altă parte, „posibilitatea de a nu avea parte cu Isus îl înspăimântă atât de mult pe Petru, încât aproape că se scufundă cu capul în lighean, pentru a fi spălat în întregime de către El: «Doamne, spală-mi nu numai picioarele mele, ci și mâinile și capul».” Pr. Marius Cerghizan a concluzionat: „este nevoie să îi permitem lui Isus să ne iubească, pentru ca El să realizeze mântuirea noastră prin moarte și Înviere și datorită legământului dintre El și Tatăl, în Spiritul Sfânt. Acesta este misterul Euharistiei care a fost instituită în această sfântă zi. Așa cum suntem chemați fiecare să îl lăsăm pe Isus să ne spele picioarele pentru a fi ai Lui, și a ne împărtăși cu El, Fiu al lui Dumnezeu, tot așa trebuie să îl lăsăm pe Isus să moară pentru noi, să își dea viața, pentru ca noi să avem parte de darul Spiritului Sfânt, de viața dumnezeiască pe care Isus vrea să o trăiască în noi, și printre noi.”

Părintele a încheiat citând cuvintele unui sfânt călugăr libanez, Șarbel, cu un îndemn care rămâne actual: „«Faceți ca întreaga voastră viață să fie rugăciune și slujire. Dacă vă rugați fără să slujiți, prin viața voastră reduceți Crucea lui Cristos la o bucată de lemn. Dacă slujiți fără să vă rugați, vă serviți pe voi înșivă.» Iată de ce, iubiți credincioși, ziua de azi ne invită să redescoperim unitatea dintre rugăciune și slujire, o unitate care trebuie să ne conducă pașii vieții, să ne ajute să redescoperim relația cu Dumnezeu zi de zi, dar și relația cu aproapele. De aceea, noi, cei chemați să îl slujim pe Domnul, să îi cerem astăzi harul slujirii concrete de a ști îmbina rugăciunea cu slujirea, pentru a nu ne sluji pe noi, ci pe cei care ne-au fost încredințați nouă spre păstorire.”

Timpul Săptămânii Mari, în care taine dumnezeiești se împlinesc în liniștea meditației și rugăciunii, continuă cu Denia celor 12 Evanghelii a Patimilor Domnului în după-amiaza Joii Mari, și apoi în Vinerea și Sâmbăta Mare, cu celelalte oficii menite să pregătească sufletele pentru ca Sărbătoarea Învierii Domnului să fie cu adevărat izvor de bucurie sfântă și putere de viață, întâlnire adevărată cu Domnul Isus Cristos.

Album foto
Video