PS Claudiu: Mesajul la Conferința Națională „Rolul științei în rezolvarea crizelor contemporane”

Publicat pe: 4 noiembrie 2022|Secțiunea: Ştiri|

Preasfinția Sa Claudiu a adresat un mesaj
în cadrul Conferinței Naționale „Rolul științei în rezolvarea crizelor contemporane”

În perioada 3-5 noiembrie 2022, se desfășoară, la Cluj-Napoca, Conferința Națională Științifică de Toamnă 2022 a Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR), eveniment organizat de Academia Oamenilor de Știință din România – filiala Cluj, în colaborare cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca. Tema actualei ediții este: „Rolul științei în rezolvarea crizelor contemporane”.

Programul cuprinde dezbateri științifice – conferințe în plen și lucrări pe secțiuni – precum și un moment cultural: „Muzica poeziei și poezia muzicii”, susținut de formația Anatholis și de poetul Horia Bădescu. Participă la lucrări cadre universitare, membri ai Academiei Române, oameni de știință specializați pe diferite domenii, reprezentanți ai oficialităților. Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla, a răspuns invitației de a lua parte la actuala ediție a Conferinței Naționale Științifice de Toamnă, adresând și un mesaj participanților. A fost de față, de asemenea, Înaltpreasfinția Sa Andrei Andreicuț, Mitropolitul ortodox al Clujului.

Între conferențiari: prof. dr. Vasile Pușcaș, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca (tema: „Știința și managementul crizelor contemporane”); col. dr. Liviu Coșereanu, director științific al Institutului Național de Cercetare Aerospațială Elie Carafoli (tema: „Știința și tehnologia, factori de stabilitate și dezvoltare a rezilienței globale și de soluționare a crizelor”); prof. dr. ing. Ecaterina Andronescu, președintele secției de Științe chimice a Academiei Oamenilor de Știință din România (tema: „Nanochimia – o speranță în stoparea crizelor de sănătate”); prof. dr. Nicolae Burnete, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (tema: „Viitorul automobilului în condițiile crizei energetice”); prof. dr. Cornel Cătoi, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Cluj-Napoca (tema: „Provocări actuale pentru agricultură”); prof. dr. Andrei Miu, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca (tema: „Reglarea emoțională: un factor cheie în relația dintre stres și sănătate”).

Fiecare conferențiar aduce propria abordare a subiectului „mai actual decât oricând”, după cum a subliniat, în mesajul său, Episcopul de Cluj-Gherla, care a relevat o dimensiune spirituală asupra realităților, de multe ori dure, cu care se confruntă, în actualitate, omenirea. În mesajul adresat, Preasfinția Sa Claudiu s-a raportat la viziunea Bisericii Catolice asupra temei abordate și în calitatea pe care o are, aceea de Președinte al Comisiei pentru Ecologie din cadrul Conferinței Episcopilor din România.

  • Mesajul și salutul Preasfinției Sale Claudiu, Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla:

„Doamnă Rector,
Distinși membri ai Academiei Oamenilor de Știință din România,
Doamnelor și domnilor profesori ai Universității de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu,
Onorați reprezentanți ai autorităților civile,
Distins auditoriu,

Sunt onorat să particip la acest prestigios eveniment și doresc să felicit organizatorii pentru alegerea inspirată a temei care va orienta reflecțiile și prelegerile din aceste zile: Rolul științei în rezolvarea crizelor contemporane.

Subiectul este mai actual decât oricând. Am trecut prin criza provocată de pandemie, care a bulversat întreaga umanitate și care a evidențiat rolul esențial al științei pe planul sănătății. Comunitatea internațională înfruntă acum situația din Ucraina, care s-a transformat într-o criză mondială, cu consecințe multiple asupra vieții tuturor: sociale, economice și culturale. La toate acestea se adăugă provocările schimbărilor climatice și ale poluării mediului, criza ecologică, al cărei impact negativ asupra biodiversității și asupra vieții noastre zilnice este evident. Constatăm, din fericire, un uriaș efort al oamenilor de știință în soluționarea acestor probleme: alimentația, dezvoltarea sustenabilă și ecologică, energia și mecanismele economice, toate depind neîndoielnic de rezultatele cercetărilor științifice și de progresul tehnologic.

Rolul oamenilor care și-au pus viața în slujba cunoașterii este așadar de o importanță vitală pentru societate. Cercetătorul se străduiește să cunoască tot mai profund realitatea, să cunoască legile și energiile universului, având mereu finalitatea de a contribui la binele comun și personal al oamenilor, la păstrarea naturii, care, din perspectivă creștină, nu este scena întâmplătoare a desfășurării existenței omului, ci spațiul său vital, creat și dăruit de Dumnezeu, în care și prin care trebuie să se realizeze și să dobândească mântuirea. Altfel spus, cunoașterea este a omului iar rezultatele cercetării științifice au menirea de a umaniza societatea și de a contribui la împlinirea fiecărei persoane.

Secolele XX și XXI au cunoscut un mare progres științific și tehnologic, dezvoltându-se constant și ridicând nivelul de viață. Pe de altă parte, tot în această perioadă umanitatea a cunoscut dramele celor două războaie mondiale, Holocaustul, lagărele comuniste, o serie neîntreruptă de conflicte, dar și exploatarea egoistă a resurselor, adică realități care atestă utilizarea științei împotriva vieții și a naturii. Toate acestea ne vorbesc despre necesitatea conjugării permanente a progresului științific cu responsabilitatea morală, atât la nivelul personal al cercetătorului, cât și la nivelul politicilor publice, naționale și internaționale.

Gravitatea și complexitatea problemelor actuale nu admit soluții unilaterale, ci pretind colaborarea și angajamentul moral al tuturor. Sfântul Părinte Papa Francisc, referindu-se la criza ambientală, afirma următoarele: „Este necesar să se recurgă și la diferitele bogății culturale ale popoarelor, la artă și la poezie, la viața interioară și la spiritualitate. Dacă se vrea cu adevărat să se construiască o ecologie care să ne permită să reparăm tot ceea ce am distrus, atunci nicio ramură a științelor și nicio formă de înțelepciune nu poate fi neglijată, nici măcar cea religioasă cu limbajul său propriu” (Laudato si, 23).

Alianța dintre credință și rațiune, dintre Evanghelie și știință, își poate demonstra în continuare fecunditatea. În timp ce știința îi deschide omului înțelegerea imanenței lumii, credința îi conferă perspectiva transcendenței și orizontul prezenței lui Dumnezeu. Ambele surprind dimensiuni constitutive ale realității, ambele converg în căutarea adevărului și în înfăptuirea binelui. Credința creștină și știința, împreună cu arta, depășesc orice frontieră politică sau ideologică iar întâlnirea lor este generatoare de valori și insuflă speranță.

Aflându-ne în sediul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, unde libertatea de cercetare și excelența științifică sunt puse în slujba omului, nu putem să nu remarcăm faptul că această instituție universitară poartă numele lui Iuliu Hațieganu. Merită să ne amintim că ilustrul medic, profesor și rector, fiu al Bisericii Greco-Catolice, fost coleg de clasă la Gimnaziul din Blaj cu Fericitul Cardinal Iuliu Hossu, dar și exponent de excepție al școlii medicale clujene, a lansat în vremea sa un apel care, străbătând timpurile, ajunge până la noi: Păstrați vie flacăra științei și a conștiinței! Vă mulțumesc!”

Video