Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla,
la 170 de ani de la înființarea Eparhiei Greco-Catolice de Gherla și de Cluj-Gherla

Discurs inaugural
Simpozionul Internațional 170 de ani de existență a Episcopiei de Cluj-Gherla. Tradiție și perspective
Aula Magna UBB, 24 noiembrie 2023

Distinse d-le rector,
Înaltpreasfinția Voastră,
Preasfințiile Voastre,
distinși reprezentanți ai autorităților, preacucernici părinți, cuvioase maici,
doamnelor și domnilor profesori, onorați invitați,

Vă salut cu cea mai vie recunoștință și vă mulțumesc tuturor, pentru faptul că ați acceptat să fim împreună în acest moment jubiliar pentru Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla. Peste puține zile, mai precis în 26 noiembrie, se vor împlini 170 de ani de existență a Episcopiei noastre. Și așa cum o familie nu uită niciodată de momentul întemeierii sale, și îl celebrează periodic, la fel se cuvine să facem în Familia lărgită și binecuvântată de Dumnezeu a Eparhiei de Cluj-Gherla.

Mulțumesc în primul rând Sfântului Scaun, care prin prefectul Dicasterului pentru Bisericile Orientale din Roma, Cardinalul Claudio Gugerotii, a trimis un mesaj de felicitare, care ne permite să simțim puterea și harul comuniunii cu Sfântul Părinte. Această comuniune a ținut barca Bisericii noastre întotdeauna pe calea cea dreaptă. Îl asigurăm de apropierea noastră sufletească pe Preafericitul Părinte Cardinal Lucian, Arhiepiscop Major și Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, care ne transmite binecuvântarea arhierească și ne însoțește cu rugăciunea. Mai mult, ne bucurăm pentru faptul că sărbătoarea noastră este astăzi împărtășită și de către Preasfințitul Virgil Bercea, Episcop de Oradea Mare, și de Preasfințitul Vasile Bizău, Episcop de Maramureș, cărora le mulțumesc mult pentru prezență.

Mulțumesc, de asemenea, clerului, persoanelor consacrate și credincioșilor greco-catolici, dar și reprezentațiilor celorlalte Biserici creștine, prezenți alături de autorități municipale și județene, academicieni și profesori, aici, în Aula Magna a prestigioasei Universități Babeș-Bolyai, oferită cu generozitate de domnul rector Daniel David. Acesta este un semn de normalitate, deoarece misiunea Bisericii Greco-Catolice, de slujire a lui Dumnezeu și a oamenilor, implică angajamentul în societate, în viața Cetății, prin educație, cultură și caritate. Binele comun este responsabilitatea noastră a tuturor, indiferent de identitatea etnică sau religioasă. Numai împreună, conlucrând și promovând valorile morale și spirituale, putem schimba în bine lumea noastră.

Din perspectiva Evangheliei, noi, cei care suntem creștini, nu putem uita dorința de unitate exprimată de Mântuitorul nostru Isus Cristos. Prețuim așadar prezența în mijlocul nostru a Înaltpreasfințitului Andrei Andreicuț, Mitropolitul ortodox al Clujului, Maramureșului și Sălajului, a Excelenței Sale Béla Kató, Episcop al Eparhiei Reformate din Ardeal și a Excelenței Sale István Kovács, Episcop al Episcopiei Unitariene. În egală măsură, ne onorează participarea d-lui Gheorghe Eisikovits, Vicepreședintele Comunității Evreilor din Cluj.

Acest jubileu ne oferă prilejul de a rememora evenimentele care au condus la fondarea Episcopiei de Cluj-Gherla, dar și de a reflecta asupra evoluției sale de-a lungul timpului, nu pentru a rămâne în trecut, ci pentru a aduce în prezent valori și experiențe care ne pot fi utile și ne pot orienta spre viitor. Simpozionul de astăzi are tocmai această menire. Din acest motiv, doresc să îmi exprim recunoștința pentru colaborarea Facultății de Istorie și Filozofie, și a Facultății de Teologie Greco-Catolică, în organizarea evenimentului, precum și prețuirea pentru profesorii și cercetătorii, din țară și din străinătate, care ne vor prezenta roadele propriilor cercetări și ne vor ajuta să cunoaștem mai bine istoria bisericească.

Să ne reamintim că Sfântul Părinte, Papa Pius al IX-lea, a promulgat bula Ecclesiam Christi, în 26 noiembrie 1853, prin care instituia canonic Mitropolia de Făgăraș și Alba Iulia. Dacă, până atunci, românii greco-catolici fuseseră organizați ecleziastic în Episcopia de Făgăraș și Episcopia de Oradea Mare, iar alții se aflau pe teritoriul Episcopiei rutene de Muncaci, aflați cu toții sub patronajul, sau în subordonarea canonică a Arhiepiscopului de Esztergom, în schimb, prin crearea Mitropoliei, românii primeau o organizare bisericească superioară, o conducere unitară și se subordonau direct Sfântului Scaun. Ei câștigau în felul acesta autonomia dorită încă din momentul Unirii religioase, din anii 1697-1700, în raport cu Ierarhia de rit latin. În aceeași dată, Papa Pius al IX-lea, decreta înființarea Episcopiei de Lugoj, prin bula Apostolicum Ministerium, și a Episcopiei de Gherla, prin bula Ad Apostolicam Sedem. Aceste două noi Episcopii, alături de Episcopia de Oradea, își aveau centrul de comuniune în Arhiepiscopia de Alba Iulia și Făgăraș, al cărui Arhiepiscopul Mitropolit devenea Alexandru Șterca Șuluțiu.

Episcopia de Gherla a fost formată prin arondarea a 10 protopopiate desprinse din Eparhia de Muncaci, care însumau 144 de comunități și peste 97.000 de credincioși, precum și a 27 de protopopiate desprinse Eparhia de Făgăraș, cu 629 de comunități și peste 261.000 de credincioși. În felul acesta, Eparhia de Gherla, cu cele 773 de parohii și filii, și cu un număr de 358.350 de credincioși, devenea una dintre cele mai importante Episcopii din Biserica Greco-Catolică. Primul Episcop al Eparhiei de Gherla a fost Ioan Alexi, care cu mult devotament și-a asumat organizarea instituțională a Eparhiei, atât la nivel pastoral cât și educativ. Lui îi revine meritul înființării Seminarului Teologic Greco-Catolic din Gherla, în anul 1858.

Se cuvine să îi amintim cu gratitudine pe toți Ierarhii ce au condus Eparhia, care sub păstorirea lor înțeleaptă a cunoscut o remarcabilă dezvoltare: Ioan Vancea de Buteasa, Mihail Pavel, Ioan Szabó, Vasile Hossu. În anul 1917, primea demnitatea arhierească Iuliu Hossu, personalitate uriașă a vieții spirituale, culturale, sociale și politice românești, cel care va citi Rezoluția Unirii în fața Marii Adunări Naționale de la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia. În timpul episcopatului său, Eparhia ajunge la apogeul evoluției sale. Dintre evenimentele semnificative, trebuie amintit de cel puțin două: la 5 iunie 1930, Papa Pius al XI-lea, prin bula Solemni Conventione a transferat Sediul Episcopiei la Cluj și a reorganizat, structural și pastoral, Episcopia. De numele ilustrului Ierarh este legată construirea și inaugurarea Academiei de Teologie Greco-Catolică din Cluj, în anul 1934.

Începând cu anul 1948, el va parcurge Drumul Crucii împreună cu întreaga Biserică Greco-Catolică. Primul Cardinal român va rămâne în conștiința posterității, nu numai ca un simbol al unității naționale, ci și ca un model de verticalitate morală și demnitate, de rezistență fără compromis în fața sistemului ateu și abuziv. Ceremonia beatificării sale, din 2 iunie 2019, reprezintă recunoașterea martiriului său la nivelul Bisericii Universale.

Nu îl putem uita pe Preasfințitul Ioan Chertes, vrednic mărturisitor al credinței, hirotonisit în catacombe pentru a fi Episcop auxiliar. Arhiepiscopului George Guțiu, la rândul său un mărturisitor al credinței în temnițele comuniste, i-a revenit dificila misiune de reorganizare a Eparhiei după anul 1989, care a fost continuată, cu același devotament, de Preasfinția Sa Florentin Crihălmeanu, pentru reînființarea parohiilor, pentru coordonarea construcțiilor bisericilor și a caselor parohiale, a Catedralei Martirilor și Mărturisitorilor secolului al XX-lea, precum și a numeroaselor structuri educative, culturale și caritative, le rămânem profund îndatorați.

Această scurtă privire asupra Ierarhilor și a istoriei Eparhiei de Cluj-Gherla, ilustrează bogata moștenire care ajunge la noi, cei de astăzi, însoțită de marea responsabilitate de a continua, de a spori și de a o transmite generațiilor viitoare, pentru mai mare mărirea lui Dumnezeu și mântuirea sufletelor. Vă mulțumesc tuturor și doresc succes lucrărilor simpozionului. Lăudat să fie Isus Cristos!