O carte despre rugăciune dată tuturor familiilor din Eparhie

Publicat pe: 9 ianuarie 2024|Secțiunea: Apariții editoriale|

Pentru al treilea an consecutiv, vizita preoților din Eparhia de Cluj-Gherla la credincioși, pentru sfințirea caselor, înseamnă și oferirea unei mici cărți. A fost una despre Biserică, apoi una despre Liturghie, iar anul acesta preoții au împărțit cărticele despre Rugăciune. Ca în fiecare an, tema a fost aliniată Anului Pastoral: acum tema acestuia este „Rugăciunea. Dialog și comuniune în familia lui Dumnezeu”. Așa îi spune și volumului de 68 de pagini, care poate fi achiziționat de cei interesați de la Librăria Viața Creștină, sau online de pe Viata-Crestina.ro, la prețul de 10 lei.

De redactarea textului s-a ocupat ca de obicei Biroul pentru Evanghelizare și Cateheză, interesat să furnizeze credincioșilor texte simple – în exprimare – care să îi ajute în viața lor de credință. Anul acesta, tema rugăciunii a fost privită, așa cum o face și Catehismul Bisericii Catolice de altfel, din prisma relației noastre cu Dumnezeu. Astfel, primul capitol este intitulat: „Chemați la relație de un Dumnezeu însetat de noi”. „Când vedem rugăciunea ca o chestiune de sete”, citim la pagina 11, „înțelegem că ea nu poate fi episodică în viețile noastre: «O fac când pot, când mă simt în stare.» Asemenea manei pentru evrei în peregrinarea prin pustiu, rugăciunea nu poate fi «colectată» pentru mai târziu. Când vedem rugăciunea ca fundamentul relației noastre cu Dumnezeu, înțelegem că nu o putem delega preoților, comunității, familiei… Desigur, putem cere altora să se roage pentru noi, dar nu putem evita rugăciunea pe motiv că nu avem timp sau nu ne-am pricepe.”

Aceste lucruri sunt reluate mai în detaliu în capitolul următor, care explică „Ce este rugăciunea și de ce nu este ea opțională”. Invitația capitolului 3 este de a privi și învăța de la Mântuitorul: „Isus, deși Dumnezeu, se ruga – iar de aici noi avem multe de învățat”. Pe linia învățării vin și următoarele două capitole, construite în mare măsură pe învățătura magisterială și cea a maeștrilor spirituali: „Cele trei expresii ale rugăciunii și etapele relației noastre cu Dumnezeu”, respectiv „Tipuri de rugăciune, căci rugăciunea de cerere nu epuizează totul”. Capitolele de final merg spre partea practică a rugăciunii. Mai întâi sunt explicate câteva „Atitudini esențiale în rugăciune sau despre cum ne pregătim inima”. Apoi sunt tratate „Provocări în rugăciune și cum le putem (parțial) depăși”. Iar ultimul capitol trasează „Un program concret de rugăciune, fără pretenții de universalitate”.

Iată în acel ultim capitol ce îndemnuri sunt date privitor la chiar începutul zilei în rugăciune: „Care ar trebui să ne fie primele cuvinte cu care să ne începem ziua? De consacrare lui Isus a zilei ce tocmai începe. Asemenea Sf. Filip [Neri], să cerem ajutor de Sus: să îl rugăm pe Dumnezeu să fie cu noi peste zi (a se citi: noi să fim conștienți de prezența Lui), să ne ajute să facem voia Sa, oferindu-ne Lui cu totul. Apoi rugăciunea de dimineață poate continua în una dintre multiplele forme din tradiționalele cărți de rugăciune. Sf. Ioan Maria Vianney subliniază astfel importanța rugăciunii de dimineață: «Nu uitați niciodată că la începutul fiecărei zile, Dumnezeu ne pregătește harul necesar pentru ziua respectivă. El știe exact ce situații de a păcătui vor fi și ne va da tot ce avem nevoie dacă îi cerem atunci. De aceea, diavolul face tot ce îi stă în putință pentru a ne împiedica să ne spunem rugăciunile de dimineață sau pentru a ne face să le spunem prost.»”

Pe coperta IV Sf. Bonaventura este citat spunând: „Prin rugăciune, sufletul este curățat de păcate, umplut de caritate, confirmat în credință, întărit și împrospătat în spirit. Rugăciunea întemeiază omul lăuntric, aduce pacea în inimă, cunoaște adevărul, învinge ispitele, alungă tristețea, înnoiește simțurile, trezește virtutea lâncezită, pune pe fugă căldiceala și curăță rugina viciilor. În rugăciune, scânteile vii ale dorințelor cerești sunt trimise neîncetat, din cărbunii aprinși ai iubirii divine. Privilegiile rugăciunii sunt unice, prerogativele admirabile. Rugăciunea descuie porțile cerului, manifestă secretele divine și găsește întotdeauna acces liber la urechile lui Dumnezeu.”